Tag Archive: ziarul gandul


Madoff și strămoșii săi români


Bernard Madoff, autorul celei mai mari fraude din istoria bursei americane, căreia i-au căzut victime bănci precum HSBC, BNP Paribas sau RBS, dar şi actori, regizori sau vedete TV, precum John Malkovich, Larry King, Steven Spielberg sau Kevin Bacon, avea legături (de sânge şi de afaceri) cu România, spune Sheryl Weinstein, amanta lui Madoff timp de 20 de ani, în cartea ei, Secretele lui Madoff.

 

 

De cînd mi-a picat în mînă cartea d-nei Weinstein, n-am putut să mă opresc până n-am terminat-o. Nu pentru că e cine ştie ce bijuterie literară (fiindcă nu e, e o relatare corectă şi oarecum seacă a faptelor din perspectiva unui om educat, care, la o adică, poate să şi scrie), ci pentru că amantul d-nei Weinstein, Bernard Madoff, autorul unei fraude de zeci de miliarde de dolari care a zguduit America în anii de dinaintea crizei, avea legături îndepărtate cu România.

Dar mai întâi să trecem în revistă personajele. Bernard Madoff a fost broker şi consultant financiar înainte să fie preşedinte al NASDAQ din 1990 până în 1992. Prin propria companie de consultanţă financiară, Bernie Madoff Securities LLC, a pus la punct un joc piramidal cu acţiuni (americanii îi spun schemă Ponzi, la noi cea mai evidentă asemănare este cu Caritas-ul lui Ion Stoica).

Madoff nu îşi ademenea clienţii spunându-le că introducând o anumită sumă vor câştiga înzecit, însă fondul lui de investiţii se lăuda cu randamente sigure, constante şi mult superioare celor ale concurenţei.

   

   

De-a lungul timpului, escrocul a reuşit să sustragă 65 de miliarde de dolari. Jocul său piramidal a funcţionat de la începutul anilor ’90 şi până în decembrie 2008, când Madoff a fost arestat.

„Bernie susţinea că strămoşii lui veniseră din Anglia şi din România”, spune d-na Weinstein în cartea ei. Familia şi copilăria erau lucruri despre care Madoff vorbea rar. „Cred că motivul pentru care nu vorbea prea des despre copilăria lui era că intra în discordanţă cu imaginea pe care voia el s-o întruchipeze în viaţa adultă”, scrie autoarea.

Madoff a întâlnit-o pe Sheryl Weinstein pe când ea era director financiar al Hadassah (organizaţie caritabilă a femeilor sioniste din America). S-au cunoscut prin mijlocirea unui donator important al Hadassah, pe care Sheryl îl pomeneşte în carte sub numele de Albert I., şi care, surpriză sau nu, era român. „Se născuse în România şi trăia la Paris încă dinainte de Al Doilea Război Mondial. Venise aici ca să studieze ingineria. După izbucnirea războiului, încercase să se întoarcă în România, dar i se refuzase intrarea în ţară, din cauza originii evreieşti. A fost o experienţă atât de traumatizantă, încât mi-a spus că nu mai poate vorbi româneşte. A intrat în Rezistenţă şi, printr-o minune, a supravieţuit războiului. S-a stabilit în Franţa şi a intrat în afaceri cu ciment”, scrie d-na Weinstein despre Albert I.

Albert voia să doneze Hadassah şapte milioane de dolari cu condiţia ca banii să fie investiţi de Madoff în numele organizaţiei. Aşa a ajuns Madoff să o cunoască pe Sheryl Weinstein, cu care a avut o relaţie amoroasă timp de 20 de ani.

 

 

 

Sheryl i-a încredinţat lui Bernie propriile economii pentru a le investi. Şi a pierdut totul. Este doar una dintre cele peste trei milioane de persoane afectate de escrocheria lui Madoff. Printre acestea, nume proeminente de la Hollywood: Jeffrey Katzenberg (CEO Dreamworks), Kevin Bacon, John Malkovich, Eric Roth, John Malkovich, Zsa Zsa Gabor.

Printre instituţiile afectate de escrocheria lui Madoff se numără bănci şi firme de investiţii precum RBS, HSBC, BNP Paribas, UniCredit, Societe Generale, Groupama SA, Credit Agricole, Allianz Global Investors, fondul de pensii Royal Dutch Shell, Comitetul Internaţional Olimpic, fundaţia Elie Wiesel şi Fundaţia Wunderkinder a lui Steven Spielberg.

Bernard Madoff a fost condamnat la 150 de ani închisoare. La data pronunţării sentinţei avea 71 de ani.

Recenzie publicată de Doru Iftimie pe blogul ziarului Gândul.  

 

 

Topul celor mai furate cărți


Românul nu se gândește decât la dietă, este escapist în lecturile sale fantasy și nu vrea decât sfaturi filosofico-ortodoxe. Cam asta reiese dintr-un reportaj haios publicat de ziarul ”Gândul”:

Sub tricoul larg, între piele şi betelia pantalonului, Mihaela Rădulescu şi Gheorghe Mencinicopschi, Dan Puric şi Umberto Eco îşi dispută un loc mai bun. Autorii sunt printre cei mai citiţi din România şi, totodată, cei mai furaţi din librării.


Unii dintre românii iubitori de lectură îşi doresc aşa de mult o carte încât, câteodată, se întâmplă să plece cu ea acasă, fără s-o plătească. Dau vina pe bani, dacă sunt tineri, sau pe uitare, dacă sunt pensionari. De cele mai multe ori însă scapă c-o mustrare, spun librarii, dar se întâmplă, „în funcţie de caz”, să se ajungă şi la poliţie.

Atât de mult preţ pun unii pe sfaturile în materie de nutriţie ale lui Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, încât sunt în stare să le ia gratis, cu vânzătoarea înfuriată pe urmele lor. La numărătoarea furturilor din reţeaua magazinelor Diverta, „Şi noi ce mai mâncăm?”, a lui Mencinicopschi, e sus pe podium, în poziţia de lider, cu 104 exemplare furate în perioada septembrie 2009 – aprilie 2010.

Pe urmele ei, „Lună Nouă”, al doilea roman din saga Amurg, al lui Stephenie Meyer, care are reputaţia că i-a făcut pe adolescenţi să nu mai aibă ochi doar pentru laptop şi i-a convertit la lectură. Şi se pare că şi la furt, pentru că 102 de exemplare au dispărut de la Diverta în amintita perioada. La distanţă de vreo două cărţi, se află „Manualul de stil” al Danei Budeanu, semn că, nici pe timp de criză, cochetăria n-a murit în România.

Din „Întrebări şi teste pentru obţinerea permisului” s-au volatilizat din magazine 82 de bucăţi, din „Medicamente explicate pentru pacient şi familie”, 73, iar din „Engleza fără profesor”, 70. Nici DEX-ul n-a scăpat nefurat, hoţii având ac de coperţile lui cât e el de mare: 65 de exemplare lipsesc în mod misterios.

Topul 10 al cărţilor furate din Diverta e completat de „Cine suntem?„, a lui Dan Puric, 65 de volume dispărute, de „Fetele bune ajung în Rai, fetele rele unde vor”, a lui Ute Ehrhardt, şi încheiat cu graţie de diva Mihaela Rădulescu, de la care fanii s-au zbătut să fure „Nişte răspunsuri”. Vreo 53.

Citește continuarea în ziarul Gândul.

%d blogeri au apreciat: