Surpriză la Gaudeamus: cei doi Kazinski au vândut la stand cot la cot cu noi :)

Yrsa Sigurdardottir si Anders Klarlund (unul din cei doi Kazinski) au promovat policierul polar prin mijloace eco.

  

Magdalena Mărculescu, directorul nostru editorial, a făcut un bilanț post-Gaudeamus pentru Observatorul cultural. Desigur, interviul s-a centrat în jurul autorilor nordici tălmăciți la Trei și invitați la lansările acestei ediții dedicate țărilor scandinave. Un fragment din discuție:

  

Ce autori nordici au fost prezenţi la Bucureşti, cum aţi făcut selecţia? Regretaţi absenţa vreunui autor nordic?

Din Danemarca a venit A.J. Kazinski, un pseudonim în spatele căruia se ascund doi autori. Editura Trei publicase acum un an Ultimul om bun. Acum am lansat Moartea şi somnul  – un roman poliţist absolut irezistibil, care aduce în prim-plan tema morţii clinice şi a oamenilor care trec prin experienţa vieţii de după moarte, reîntorcîndu-se apoi la existenţa de zi cu zi. Din Suedia au venit Rosllund & Hellström – şi ei autori care scriu „la patru mîini“. Romanul lor, Trei secunde, este extrem de solid din punct de vedere al construcţiei, dar şi profund uman, întrucît abordează tema identităţii indivizilor care îşi asumă, prin meseria pe care o practică sau în virtutea trecutului tulbure pe care l-au trăit, o dublă identitate. Yrsa Sigurdardottir din Islanda este la al patrulea roman şi la a doua vizită la Bucureşti. Din Finlanda au venit Antti Tuomainen, autorul romanului Tămăduitorul (un roman poliţist despre dragoste şi viziuni apocaliptice), şi Sala Simukka, autoarea unui thriller pentru adolescenţi, care cunoaşte un succes internaţional teribil (Roşu-ca-sîngele). Tot din Suedia au venit Ian Wallentin, care a semnat Steaua lui Strindberg şi o tânără poetă care a obţinut o seamă de premii literare importante în ţara ei, Athena Farrokhzad. Pînă în acest moment, cei mai vînduţi autori nordici din seria noastră erau Stieg Larsson, Camilla Läckberg, Liza Marklund şi Anne Holt. Ideea noastră a fost aceea de a aduce la Bucureşti autorii care erau mai puţin recunoscuţi şi reperaţi de publicul românesc, dar care sînt foarte, foarte buni. Ar mai fi fost autori care meritau să vină, într-adevăr, dar mai sînt şi alte ocazii.

Din punctul de vedere al editorului român, cum credeţi că a rezonat publicul român la întîlnirile cu autorii nordici?

Foarte bine, cititorii au venit la întîlnirile cu autorii şi la autografe. Dar cu adevărat neaşteptat a fost momentul în care „cei doi Kazinski“, adică cei doi autori danezi, au intrat în standul nostru şi au început să vîndă cărţi alături de noi, intrînd în discuţie cu oamenii, povestindu-le cărţile  (în limba engleză) şi dîndu-le autografe. S-au mai văzut autori care să vorbească despre ei sau care să dea autografe, dar rareori un autor străin intră incognito în dialog cu cititorii. Evident surpriza şi satisfacţia acestora din urmă era maximă atunci cînd îşi dădeau seama cu cine discută…

  

  

Joi la Gaudeamus: sosește islandeza Yrsa Sigurdardottir. ”Nu e un roman-de-citit-singur-pe-întuneric”

Joi, 21 noiembrie, de la orele 17: vă așteptăm la prima lansare din seria celor 6 evenimente organizate de Editura Trei la Târgul de Carte Gaudeamus, dedicat în acest an literaturii din țările scandinave.

Islandeza Yrsa Sigurdardóttir va lansa joi un thriller din cele care-ți fac părul măciucă, ÎMI AMINTESC DE TINE. Este “O poveste cu fantome care îți dă fiori…  nu e un roman-de-citit-singur-pe-întuneric. Fiindcă ceea se întâmplă în carte e cu adevărat înfricoșător”, scrie revista Marie Claire. 

La lansarea de la Romexpo (nivel 0.00, stand 3, Standul Țărilor Nordice), autoarea va fi însoțită de Georgiana Pogonaru, Consul Onorific al Islandei la București, și Magdalena Mărculescu, directorul editorial al Grupului Trei.

La Editura Trei au mai apărut alte trei romane ale scriitoarei islandeze: Cenuşă şi pulbere, Suflete damnate și Zile întunecate.

  

    Citiți aici un fragment în avanpremieră din romanul Îmi amintesc de tine.

  

Yrsa Sigurdardottir a fost numită ”regina romanului polițist islandez”. Ea a vorbit cu umor despre această titulatură într-un interviu publicat în suplimentul cultural al Ziarului financiar:

– În Islanda sunt mulţi scriitori de romane poliţiste? 

– Sunt destui, da, şi cel mai cunoscut este Arnaldur Indridason. Şi prin faptul că el a avut un succes uriaş, nu doar în Islanda, ci peste tot în lume, cred că a provocat o schimbare majoră în atitudinea editorilor şi a publicului local faţă de acest gen de romane. Acum zece ani editorii din Islanda nu prea voiau să publice romane poliţiste pline de crime, pentru că – ziceau ei – nu erau realiste, nu zugrăveau realitatea socială existentă la noi, dar, după succesul lui Arnaldur, a urmat un val de astfel de scriitori. Eu am fost prima femeie care a scris astfel de romane, ceea ce e ciudat pentru că în alte ţări nordice există femei care scriu romane poliţiste, unele chiar sângeroase. Din cauza asta am devenit imediat „regina romanului poliţist islandez”, dar nici nu era greu, cred, din moment ce eram singura femeie autoare de astfel de romane (râde). Între timp, au mai apărut şi altele, nu mai sunt singura.

  

   

8 autori nordici vin la GAUDEAMUS pentru tine

Top 15: noutăți la Gaudeamus

BONUS: descărcați catalogul Grupului Editorial Trei cu TOATE noutățile: catalog_gaudeamus_2013.

   

15. Ghid de alimentație vegetală: Veți avea multe de digerat la acest Gaudeamus, așa că începeți cu un antreu mai ușurel. Dieteticianul Julieanna Hever oferă sfaturi și rețete și pentru cei mai activi sportivi, dar și pentru cei afectați de diverse boli. De asemenea, cartea include informații actualizate despre vitaminele și mineralele de care aveți nevoie pentru a vă menține starea de sănătate și despre cum să le obțineți din regnul vegetal.

  

14. Exerciții de meditație pentru depășirea depresiei: Combinația dintre psihoterapie și tehnicile orientale de meditație și de relaxare nu e deloc o glumă. Psihologii occidentali (Zindel Segal, Jon Kabat-Zinn etc.) au adaptat, rafinat și testat sub numele de ”mindfulness” o serie de exerciții de conștientizare, pentru a vă scăpa de nefericirea cronică. Fără să necesite o familiarizare cu ezoterismul oriental, cartea este binevenită şi pentru psihoterapeuţii şi consilierii care doresc să–şi diversifice intervenţiile psihologice din cabinet.

  

   

   

13. Somnul și moartea. Acum, că știți cum să nu vă lăsați pradă sentimtentelor sumbre, pășiți fără probleme în universul intrigilor înnegurate scandinave… Danezii Anders Ronnow Klarlund şi Jacob Weinreich, care semnează sub pseudonimul A.J. Kazinski, vă sunt poate cunoscuți cu romanul apărut anul trecut, Ultimul om bun. (Dacă nu-i știți, faceți cunoștință cu ei la Gaudeamus, unde vor lansa noua carte!) Un roman în care negociatorul poliției din Copenhaga ia urmele unei stranii societăți secrete, iar descoperirile sale cu siguranță nu vă vor lăsa să puneți geană pe geană :). ”Un roman cu o scriitură elegantă şi misterioasă, care conţine chiar şi o lecţie de filosofie greacă.”, după cum scrie periodicul Berlingske Tidende. 

  

12. Îmi amintesc de tine. Pe Yrsa Sigurdardottir (va fi prezentă la Gaudeamus!) o știți cu siguranță din traducerile noastre anterioare: Suflete damnate, Zile întunecate şi Cenuşă şi pulbere. Tăcerile prelungi ale peisajelor înghețate și fantomele care-ți dau fiori pe șira spinării sunt acolo, în roman. “O poveste cu fantome care îți dă fiori… regina romanelor polițiste nordice cucerește noi teritorii cu Îmi amintesc de tine – nu e un roman-de-citit-singur-pe-întuneric. Fiindcă ceea se întâmplă în carte e cu adevărat înfricoșător.” avertizează Marie Claire. Vă mai spun doar că povestea se bazează pe un caz adevărat…

  

  

11. Viziuni periculoase. O antologie cu bucăți de proză scurtă care au fost inițial cenzurate în America pudibondă a anilor ’60. Cu texte SF care încalcă tabuurile, cu scene și limbaj explicit, cu idei șocante și comentarii sociale deranjante. Nu degeaba, Harlan Ellison (capul răutăților – cel ce a strâns aceste texte cenzurate) a primit o diplomă specială la a 26-a Convenție SF Mondială, pentru editarea „celei mai importante și controversate cărți SF“. Un volum eminamente ”antologic” din care nu lipsesc Asimov, Philip K. Dick, Norman Spinrad, J.J. Ballard și alți autori-etalon pentru noul val care a rupt-o cu SF-ul ”cuminte” și convențional.

  

  

10. Umbra din noi. Forța vitală subversivă: Așezăm în lumină anumite aspecte ale noastre, vrem ca acestea să fie remarcate și lăsăm în umbră alte aspecte. Această metaforă a luminii și umbrei se regăsește în două concepte definite de către C.G. Jung: persona și umbra. În timp ce persona reglementează relația cu lumea exterioară, prin umbră sunt definite acele trăsături ale personalității care nu sunt arătate lumii, pe care alți oameni nu au cu niciun chip voie să le vadă. De aceea, atunci cînd ne ocupăm de umbră este esențial să ajungem să o acceptăm, să înțelegem că lumina și întunericul își au ambele locul în viața omului. Verena Kast ne oferă acces la această cealaltă jumătate, mai incomodă, a noastră.

  

  

9. Regatul umbrelor. Tot despre umbre e vorba și în acest roman din nișa ”young adult”. Fanii mai tineri ai lui Tolkein nu vor fi, cu siguranță, dezamăgiți de trilogia Grisha a lui Leigh Bardugo, o ciudată scriitoare care își hrănește pasiunea pentru glamour, spirite și deghizări în cealaltă viaţă a ei ca make-up artist la Hollywood. Povestea magică și luxuriantă începe cam așa: Falia Umbrei, un ţinut învăluit în beznă, populat de monștri, distruge treptat Ravka, o naţiune altădată măreaţă. Alina, o fată orfană, singuratică, descoperă că posedă o putere unică, ce o face să pătrundă în lumea elitei magice a regatului – Grisha. Ar putea ea să destrame vraja demonică a Faliei Umbrei, eliberându-și ţara?

  

    

8. Roșu ca sângele. Rămânem încă puțin la publicul format din tineri și adolescenți cu o altă trilogie – Albă-ca-Zăpada. Un alb care împânzește străzile din Tampere și pe care roșul sângelui contrastează de minune… Lumikki Andersson, o adolescentă în vârstă de 17 ani, locuieşte singură şi merge la un liceu de arte. E una dintre acele ”ciudate” pe care colegii de școală o cam ocolesc. Şi–a făcut o regulă din a nu se implica în lucruri ce nu o privesc. Totuşi, această regulă este pusă la încercare în ziua când Lumikki găseşte niște bancnote pătate de sânge în camera obscură a liceului. Dându–şi seama că trei elevi de la liceul său au un amestec în acest incident, Lumikki se trezeşte înghiţită în hăţişul unei afaceri intenaţionale cu droguri, din care nu lipsesc mafioții ruși și estonieni. Salla Simukka (o puteți întâlni pe viu la Guaudeamus!) este o scriitoare finlandeză cu mare trecere printre puști. Nu degeaba se spune că, mulțumită ei, adolescenții au și ei o Lisbeth Salander a lor :).

  

7. Steaua lui Strindberg. De formație jurnalist, Jan Wallentin (care vine, și el, la Gaudeamus!) vă va surprinde cu o intrigă polițistă care se termină în plină atmosferă fantastică. Un îndrăzneţ roman de aventuri à la Jules Verne, asezonat cu mitologie nordică şi ezoterism de sorginte nazistă. Iar povestea începe și se termină în măruntaiele Pământului. Despre final, firește, nu vă spun nimic. Dar începutul e cam așa: Un cadavru este descoperit într-o veche mină de cupru din inima Suediei. Nimeni nu are idee de când zace acolo. Alături, o cruce misterioasă. Ea nu-şi poate revela virtuţile decât îngemănată cu o stea, de care a fost despărţită cu un veac în urmă. Începe o vânătoare pe viaţă şi pe moarte, care are un singur ţel: găsirea stelei lui Strindberg. Doar împreună, cele două pandante vor dezlega cel mai mare mister al omenirii.

  

   

6. Mai puternic decât frica. Cel mai citit autor francez contemporan (iubit foarte mult și la noi), Marc Levy, revine cu o nouă poveste, plină de un suspans, care vă va aminti de Și dacă e adevărat…  sau de Prima zi și Prima noapte. În carcasa unui avion prăbuşit în zăpezile de pe Mont Blanc, Suzie Baker găseşte documentul care ar putea să-i facă dreptate familiei sale acuzate de înaltă trădare. Dar această descoperire compromiţătoare pune în alertă serviciile de spionaj, care trebuie să țină sub lacăt unul dintre cele mai periculoase secrete ale vremurilor noastre.

   

   

    

5. Dinamica inconștientului. Cea mai proaspătă tălmăcire din Operele jungiene (volumul cu nr. 8) vă invită să citiți 18 studii care acoperă o mulțime de aspecte ce ţin de teoria libidoului, structura şi dinamica psihicului, relaţia dintre conştient şi inconştient, individuaţie, psihologia visului. De asemenea, este descrisă pentru prima dată şi utilizarea terapeutică a unei tehnici specifice psihologiei analitice – imaginaţia activă. Cireașa de pe tort este, pare-mi-se, textul „Sincronicitatea ca principiu al corelaţiilor acauzale”, care atinge o temă inedită, mai ales pentru că abordează situaţii determinate arhetipal, care nu pot fi înţelese pe baza principiului cauzalităţii. E vorba mai degrabă despre coincidenţe semnificative care adaugă o nouă dimensiune înţelegerii ştiinţifice…

  

4. Trei secunde. Jurnalistul Anders Roslund și militanul pentru drepturile deținuților Borge Hellstrom (cei doi vor fi prezenți, în carne și oase, la Gaudeamus!) sunt considerați noii maeștri ai genului polițist suedez. Într-un stil  cinematografic, cu dialoguri vii și cu o intrigă captivantă, veți fi ghidați în tenebroasa lumea a închisorilor nordice și a traficului de droguri coordonat de mafia poloneză. „Roslund și Hellström au creat un thriller fascinant care descrie aproape literal o invazie a Suediei de către mafioți din Europa de Est, aliați cu foști agenți din poliția secretă. Frica lui Piet Hoffman de a nu fi descoperit sau trădat și sentimentul copleșitor de vinovăție față de soția sa cresc tensiunea cu fiecare pagină”, notează Booklist.

  

  

  

3. Descoperirea ființei. Fundamentele analizei existențiale. După atâtea crime, umbre, sânge și fantome, e timpul să vă mai calmați un pic. Trageți adânc aer în piept și regăsiți-vă în ce aveți mai personal și mai propriu. Descoperiți-vă ființa (cu potențialitățile ei cu tot) și regăsiți-vă sensul vieții împreună cu cel care l-a format pe Irvin Yalom în psihoterapia existențială și cel care a știut de minune să combine ideile unor Adler, Fromm și Rank cu intuițiile filosofice ale lui Kierkegaard și Nietzsche. Cartea lui Rollo May este cea mai clară și mai bună introducere în abordarea existențială din psihologie. May povestește cazuri din cabinetul său, dar reia și vigniete celebre ale altor co-fondatori ai analizei existențiale: Binswanger, Boss, Straus și Goldstein.

  

2. Chemarea cucului. Ați auzit de celebrul autor de romane polițiste Robert Galbraith? Nu sunteți singurii care dau din umeri a uimire… Dar de J.K. Rowling știți cu siguranță. Dorind să scape de fantoma lui Harry Potter, și-a lansat cartea sub pseudonim, vrând cumva să „testeze” piața. Unii au ignorat-o complet, alții au mirosit că scriitura nu pare să fie a unui debutant: „Rareori apare un detectiv particular care să capteze imaginaţia cititorilor din prima clipă. Strike tocmai asta face. Romanul lui Galbraith nu pare deloc al unui începător: are un talent ieşit din comun de a evoca Londra şi a crea un erou. Un debut extrem de promiţător.”, aprecia Daily Mail. Nu vă spun despre ce e vorba, însă vă invit să aflați ce spune The Times despre fauna care populează cea mai recentă carte a lui Rowling: „Chemarea cucului este un roman strălucit, plasat într-o lume populată de topmodele, rapperi, creatori de modă, toxicomani şi legături interzise.”

  

1. Zelotul. Viața și epoca lui Isus din Nazaret. O biografie ”lucidă și inteligenă” (Los Angeles Times), scrisă de un recunoscut istoric al religiilor converit de la islam la protestantism și înapoi. Iraniano-americanul Reza Aslan îl confruntă de Isus cel din Evanghelii cu sursele istorice, examinîndu-l pe nazaretean prin lentila erei tumultuoase în care a trăit: Palestina secolului întâi, o perioadă plină de fervoare apocaliptică. Zeci de profeţi evrei, predicatori şi mesianici aspiranţi hoinăreau prin Ţara Sfântă, purtând mesaje de la Dumnezeu. Era epoca zelului – un naţionalism fervent care făcea din rezistenţa împotriva ocupaţiei romane o datorie sacră, obligatorie pentru toţi evreii. Și, totuși, de ce biserica creştină timpurie a preferat să răspândească imaginea lui Isus ca un învăţător spiritual paşnic, mai degrabă decât cea a unui revoluţionar cu conştiinţă politică?

  

   

Update:

Despre cărțile pe care n-am apucat să le includ în top (Fericirea mea ești tu, de Jamie McGuire; Antologia Nebula 2013; Întrebări fundamentale, de Lou Marinoff; Niciodată împreună?, de J.A. Redmerski; Codul talentului, de Daniel Coyle etc.), aflați mai multe din catalogul_gaudeamus_2013.    

   

”Ce‑a fost aia? Am văzut ceva mișcându‑se în spatele ei.”

— E al naibii de liniște pe‑aici, rupse Garðar tăcerea lăsată de plecarea bărcii. Nu cred că am mai fost într‑un loc așa de izolat.

Se aplecă și o pupă pe Katrín pe obrazul ei sărat.

— Dar am companie bună, asta‑i clar.

Katrín îi zâmbi și‑l întrebă dacă uitase de martira lor, Líf. Se întoarse cu spatele la mare, nevrând să vadă cum barca dispare cu totul, și privi în susul plajei, către țărm. Líf era în picioare și le făcea frenetic din mână. Ka­trín ridică brațul să‑i răspundă, însă îl lăsă să‑i cadă când văzu că, în spatele prietenei lor înveșmântate în alb, ceva se mișca cu repeziciune. Era o umbră neagră ca smoala, mult mai neagră decât împrejurimile întunecate. Dispăru imediat, iar Katrín nu reuși să‑și dea seama ce fusese, însă aducea cu o persoană, cu o persoană scundă. Îl înhăță pe Garðar de braț.

  

  Vino la Gaudemus pentru a o întâlni pe romanciera islandeză!

 

  

— Ce‑a fost aia?

— Care? zise Garðar și se uită încotro arăta ea. A, te referi la Líf?

— Nu. Am văzut ceva mișcându‑se în spatele ei.

— Serios? făcu Garðar, aruncându‑i o privire nedume­rită. Nu‑i nimic acolo. Doar o femeie în costum de ski, cu rău de mare. Ori poate‑o fi fost câinele?

Katrín încercă să pară calmă. Era foarte posibil ca ochii să‑i fi jucat feste. Însă nu pe Putti îl văzuse, era sigură. Câinele se afla în fața lui Líf și adulmeca. Poate că vântul suflase peste ceva şi‑l adusese acolo. Dar asta nu explica iuțeala cu care trecuse și dispăruse, deși era posibil să fi fost doar o pală de vânt puternic. Lăsă brațul lui Garðar și încercă să respire calm până ce străbătu pontonul. Nu spuse nimic nici după ce ajunseră la Líf. Vegetația uscată foșnea și pârâia în spatele lor, de parcă ar fi pășit cineva peste ea. Nici Garðar, și nici Líf nu păreau să bage de seamă ceva, însă Katrín nu izbuti să‑şi alunge gândul că nu erau singuri acolo, în Hesteyri.

Fragment din romanul Îmi amintesc de tine de Yrsa Sigurdardottir 

 

Invazia scandinavă: de la Stieg Larsson la Anne Holt

Nu îmi mai amintesc exact ce m-a făcut acum 3-4 ani să iau în mână o carte poliţistă – sau, mă rog, thriller, își începe povestea Anda Brîndușă, redactorul-șef al revistei The ONE.

    

Exigenţele mele literare – continuă ea – s-au crispat la ideea infamă, dar probabil că seara friguroasă de toamnă şi faptul că primisem cele trei volume ultramediatizate ale lui Stieg Larsson mi-au îmblânzit reticenţa. Nu am mai lăsat din mână Bărbaţi care urăsc femeile şi apoi am devorat Fata care s-a jucat cu focul şi Castelul din nori s-a sfărâmat. Explicaţia pentru succesul fulminant e oarecum neaşteptată: e vorba, bineînţeles, de Lisbeth Salander, o eroină imperfectă şi absolut irezistibilă, de naraţiunea hipnotizantă, dar şi de detaliile socio-politico-psihologice ale vieţii suedezilor, nu întotdeauna model.

Apoi au urmat Camilla Läckberg, Lars Kepler, Arnaldur Indridason, Yrsa Sigurdardóttir, Anne Holt (fost ministru al justiţiei în Norvegia, acum autoare de bestsellers), Jo Nesbø ş.a., majoritatea dintre ei publicaţi la editura Trei, dar şi la Rao. Cred că nu am lăsat necitit niciun volum de thrillere scandinave apărute la noi, de fapt am mai cumpărat câteva şi în engleză. Ştiu, nu sunt nume pe care să le menţionezi cu aplomb în discuţii savante. Însă au devenit un gen în sine – Nordic noir, cu o scriitură realistă, precisă, dezbărată de ornamente şi metafore, lucide şi glaciale ca ţările pe care le descriu, ţinuturile tăcerii şi ale zăpezilor.

Valorile protestante, liberalismul şi toleranţa unei societăţi atât de perfecte în aparenţă sunt cadrul în care aceşti scriitori iscodesc cu precizie pentru a expune fricile, obsesiile şi păcatele cele mai întunecate. Şi nu sunt puţine. Fiecare faptă reprobabilă este pusă în context şi multe din aceste poveşti vorbesc despre acţiuni din prezent determinate de o greşeală a trecutului, de multe ori a părinţilor sau bunicilor personajelor. Personajele credibile, acţiunea construită cu minuţiozitate şi ritmul alert, plus peisajul cu marea, fiordurile şi pădurile scandinave, au devenit o reţetă universal devorată, iar romanele sunt premiate şi vândute în milioane de exemplare.

Citește întregul documentar despre ”invazia scandinavă” în revista The ONE

  

Spiritele malefice devin suspecţi de serviciu în Seria Neagră

Mixul de istorie cu fantome şi intrigă poliţistă este specialitatea islandezei Yrsa Sigurdardottir. Spirite de copii, care-şi bîntuie părinţii, demoni care fură suflete, ritualuri străvechi, legende locale neliniştitoare şi episoade paranormale. Detectiva din romanele ei, avocata Thora, trebuie să dezlege mistere care nu par din lumea aceasta. Şi de fiecare dată aştepţi cu sufletul la gură să afli dacă raţiunea va triumfa asupra întunericului şi a spaimei paralizante, scrie Maria Andrieș în Gazeta Sporturilor, în prezentarea celei de-a patra apariții din noua SERIE NEAGRĂ publicată de Editura Trei & GSP.

În „Zile întunecate”, romanul care va apărea împreună cu Gazeta, miercuri, 19 octombrie, eroina Yrsei pleacă la capătul pămîntului, în Groenlanda. Tocmai se pregătea de o vacanţă în Caraibe, dar banca la care lucrează prietenul ei, Matthew, susţine o companie minieră care încearcă să investească în îndepărtata insulă. Iar compania are probleme: trei angajaţi au dispărut fără urmă.

La cartierul general al companiei, unde se ajunge doar cu barca sau elicopterul, Thora dă peste o stare de totală dezolare şi izolare: legăturile cu lumea sînt rupte, fără internet, fără telefon, cu zahăr turnat pe ascuns în carburatoarele jeep-urilor, cu antena de satelit distrusă de săteni. Apa şi alimentele sînt suspecte de a fi contaminate. Circulă zvonuri tot mai intense despre o posibilă epidemie. Pentru ca haosul să fie total, sătenii opun rezistenţă la anchetă, refuză să mai coboare în mină şi vin cu propriile lor explicaţii. Cei trei, spun ei, au murit pentru că locul e blestemat de inuiţi. Şi un spirit malefic, Tupilak, stă la pîndă în adîncurile minei. Se pare că tot el a dus la dispariţia unei mici comunităţi daneze, în 1918.

   

Citește mai departe prezentarea cărții în ediția online a Gazetei Sporturilor.

  

Noul val al romanului polițist scandinav

Miercuri, la Librăria Sadoveanu, au fost lansate primele două traduceri din romanciera isalndeză Yrsa Sigurdardottir. ”Cenușă și pulbere” și ”Suflete damnate” (al doilea a apărut cu ediția de miercuri a Gazetei Sporturilor) deschid seria aventurilor detectivistice ale avocatei Thóra Gudmundsdóttir.

     

Lansarea a fost de fapt un prilej pentru a pune sub lupă noul val al romanului polițist scandinav, care ”diferă de thrillerul nordic, unde este mai multă violență” și în care ”fiecare autor își creează propriul său univers, fără să vină neapărat în siajul celebrului Stieg Larsson”, a observat scriitorul de romane polițiste George Arion.

La discuție, au luat parte invitata specială Yrsa Sigurdardottir, criticul Dan C. Mihăilescu, fostul ambasador în Islanda Theodor  Paleologu, mediatizatul polițist Christian Ciocan, agentul literar Simona Kessler, iar din partea ”casei” au fost prezente Magdalena Mărculescu, directorul editorial al grupului Trei, și jurnalista Maria Andrieș de la GSP.

Romanciera islandeză Yrsa Sigurdardottir (care profesează ca inginer în construcții) a vorbit despre paradoxul succesului poveștilor polițiste în niște țări cu o criminalitate ce tinde spre zero.  

E drept că în realitate o crimă clasică islandeză e mult mai puțin subtilă: doi oameni beți se iau la ceartă, unul îl înjunghie pe celălalt și poliția ajunge suficient de repede pentru a-l surprinde pe criminal cu cuțitul în mână. Dar așa ceva nu-ți ajunge nici pentru o povestioară, darămite pentru un roman. De aceea criminalii din romanul polițist nordic nu prea au multe în comun cu cei reali. Important este, totuși, ca localizarea, mediul social și personajele să fie suficient de credibile pentru ca intriga să pară, și ea, verosimilă. În plus, sigur că este mult mai frapantă găsirea unei pete de sânge sau a unui cadavru pe zăpada imaculată dintr-o regiune extrem de pașnică, decât să dai peste un cadavru în mijlocul Libiei.  

  

  

 

Criticul Dan C. Mihăilescu a vorbit despre fragilitatea eroinelor din romanul detectivist nordic, mai ales despre avocata născocită de Yrsa Sigurdardottir:

Literatura polițistă nordică, cu fascinația sa pentru subsoluri și pivnițe, a fost lansată de spărgătorul de gheață Stieg Larsson. După care a urmat un adevărat ”val de feminitate”. Aici Yrsa mi se pare cea mai feminină dintre autoarele traduse până acum, printre care se mai numără Anne Holt, Lisa Marklund și Camilla Lackberg. Atmosfera din romanele ei îmi aduce aminte de serialul ”Midsomer Murders”. La ea nu găsești atât morbid ca în alte romane; personajul ei, Tora, este la antipodul lui hackeriței și virilei Lisbeth din trilogia Millennium. Tora este o avocată divorțată, sensibilă, care are nevoie de încurajări și care îl mai are pe cap și pe băiatul ei care tocmai va deveni tată.

În fine, Theodor Paleologu, fost ambasador în Islanda, s-a arătat impresionat de dragostea islandezilor pentru a depăna povești:

Islanda este un ”paradis al literaților”, pentru că brandul acestei țări este dat de literatură, începând de la celebrele cicluri de saga din Evul Mediu. Reykjavik este orașul cu cele mai bune librării, iar islandezii chiar citesc. Romanele nordice țin de simțul islandez de a spune iarna povești la gura sobei.

   

Yrsa Sigurdardottir vine la Bucureşti

Cea mai populară scriitoare din Islanda, Yrsa Sigurdardottir, vine la Bucureşti.

Fă cunoştinţă cu ea miercuri 2 martie, ora 17.30, la Librăria Sadoveanu !

Literatura poliţistă nordică va fi pusă sub lupă de următorii „detectivi” cu fler literar: Maria Andrieş, George Arion, Christian Ciocan, Simona Kessler, Theodor Paleologu şi Magdalena Mărculescu.

Şef de investigaţii: Dan C. Mihăilescu