Tag Archive: Vintila Mihailescu



Da, ştiu, nu e prea frumos să vorbeşti despre tine în public, aduce a lăudăroşenie. Aşa poate suna şi faptul că voi vorbi acum despre propria mea carte – Fascinaţia diferenţei, reeditată recent la Editura Trei, scrie antropologul Vintilă Mihăilescu în rubrica sa de hoinărieli sociale din Dilema Veche. Iată câteva pasaje:

 

(…) O poveste a aproape 20 de ani de teren în Gorj, în vremurile comunismului, cartea conturează în filigran şi un anumit soi de gratuitate a demersului de cunoaştere. Retrospectiv, se întrevede, mai departe, o paradoxală trecere de la această inutilitate tolerată, la o utilitate intolerabilă, acel publish or perish, care stă precum o sabie a lui Damocles deasupra capului tuturor cercetătorilor actuali.

Fascinatia diferenteiO inutilitate tolerată, spuneam, căci ştiinţele sociale în general au fost privite cu reţinere, ca doar marginal utile – dacă nu chiar direct ostile – puterii comuniste. Psihologia a ajuns chiar să fie desfiinţată, şi nici sociologia nu a dus-o prea bine. Absolvenţii acestor facultăţi au continuat să fie angajaţi în producţie, unde însă nici un inginer-şef sau director nu prea lua în considerare „expertiza“ acestora. În consecinţă, cu toţii trebuia să dăm un raport anual de cercetare, pe care ştiam că, de regulă, nimeni nu-l va citi vreodată.

Personal, deşi am avut extraordinarul noroc să ajung în inexplicabila oază a Centrului de Cercetări Antropologice, ştiam şi că nu voi publica niciodată cercetările efectuate de-a lungul anilor (chiar şi în ziua de astăzi, îmi este astfel greu să realizez, în forul meu interior, că cineva mă citeşte şi continui, de cele mai multe ori, să scriu doar pentru plăcerea mea). Aveam deci tot timpul din lume, căci singurul deadline era fantomaticul raport de sfîrşit de an: timpul însuşi era îngăduitor.

Am scris atunci cît n-am mai scris niciodată după aceea. Cînd, în sfîrşit, după 1990, am avut voie să mă înscriu la doctorat, teza finală avea în spate vreo 15 versiuni anterioare, care nu fuseseră scrise însă cu o altă finalitate decît plăcerea scrisului. Nu era nici „literatură de sertar“, nici „rezistenţă prin cultură“, cum s-a răspîndit ulterior zvonul. Era artă pentru artă, ca să spun aşa, o cunoaştere mută, fără altă documentare decît cîteva cărţi risipite şi fără alt public în afara celor cîţiva colegi.

Dar cu o puzderie de curiozităţi şi probleme, unele înduioşător de naive, altele incredibil de îndrăzneţe, dar pe care acum, din perspectiva unei publicări peer reviewed, nici n-aş mai îndrăzni să le evoc. (…)

Cealaltă „revelaţie“ are, la prima vedere, o tentă mult mai personală. Am realizat că tot traseul meu profesional a fost marcat de crezul – devenit cu timpul credinţă – în faptul că antropologia se povesteşte. Am regăsit chiar o argumentare neaşteptată a acestui demers, referinţa la acea „raţiune narativă“ pe care o propovăduieşte Ortega y Gasset. De la primele întîmplări de pe primul teren, la „povestea maidanezului Leuţu“ sau la actualele „pilule“, am tot continuat să „povestesc“. Natura povestirii s-a schimbat însă radical. În anii „gratuităţii“, era vorba despre un soi de epopee de buzunar a căutării pietrei filozofale, un soi de visătoare grande narration, discutabilă, dar fascinantă. La această reeditare, un fost student, ajuns eminent cercetător şcolit în Germania, mi-a reproşat că cercetarea mea nu are etnografie. E adevărat, nu pămîntenii şi ungurenii din Novaci, unde mi-am desfăşurat studiile, mă interesau, ci povestea lui Cain şi Abel din spatele lor şi cea a tipurilor general umane pe care le întrevedeam la orizont; de „etnografie“ se ocupa toată lumea…

 

 

 


Lansarea cartii Fascinatia Diferentei. Anii de ucenicie ai unui antropolog, de Vintila Mihailescu, va avea loc vineri30 ianuarie, de la ora 18.00, in Clubul Taranului din cadrul Muzeului Taranului Roman.

Alaturi de Vintila Mihailescu, antropolog si profesor la Scoala Nationala de Stiinte Politice si Administrative, la evenimentul de lansare vor vorbi Alfred Dumitrescu – psihanalist, Lazar Vlasceanu – sef al Catedrei de Sociologie a Universitatii Bucurestii, precum si Vasile Dem. Zamfirescu – psihanalist, profesor la Universitatea „Titu Maiorescu” din Bucuresti si director general al Editurii Trei.

Discutiile vor fi moderate de Victor Popescu, redactor la Editura Trei.

 

Fascinatia diferentei

  

Daca ar fi sa numesc obsesia profunda care pare a fi ordonat hoinareala mea „antropologica”, as spune ca ea poate fi rezumata intr-o dubla perplexitate: De ce dracu’ nu se inteleg oamenii intre ei? si, simultan, Cum Dumnezeu reusesc totusi oamenii sa se inteleaga intre ei?  
Pe parcursul a peste zece ani, am petrecut una sau mai multe luni pe an in Novaci (jud. Gorj), mirandu-ma cum este posibil ca „pamantenii” sa fie atat de diferiti de „ungureni”, si unii si altii fiind tarani, romani, ortodocsi, ba chiar traind impreuna de un secol-doua. La fiecare revenire in teren, inventam alte probe si urmaream Diferenta in alte planuri de manifestare. La fiecare intoarcere de pe teren, faceam noi „motorase”, incercand sa dam o alta explicatie acestor diferente.
S-ar putea oare ca mecanismele de diferentiere intrevazute in cazul ungurenilor si pamantenilor sa fie doar o ipostaza a mecanismelor de producere a Diferentei in general? Ar fi posibil atunci ca diferentele din Novaci sa fie un „studiu de caz” al diferentierii umane in general?”

– Vintila Mihailescu

Vintila Mihailescu (n.1951) este profesor de antropologie si director al Departamentului de Sociologie din Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative din Bucuresti. A fondat, in 1990, Societatea de Antropologie Culturala din Romania si a publicat, printre altele, volumeleAntropologie. Cinci introduceri (Polirom, 2007), Scutecele natiunii si hainele imparatului (Polirom, 2013) si Povestea maidanezului Leutu. Despre noua ordine domestica si criza omului (Cartier, 2013).

 


Săptămâna Psi se apropie de finish. Nu uitați, mai aveți 3 zile de reduceri (25%) la cărțile de psihologie în toată rețeaua Librăriilor Cărturești. Vă așteptăm în weekend, de la orele 18, la discuții găzduite de Librăriile Cărturești din țară.

VINERI invitații sunt:

  • Adolescentii si sexulîn București (Verona): psihanalistul Vasile Dem. Zamfirescu (autorul provocatoarei cărți Nevroză balcanică) și Vintilă Mihăilescu (autorul notelor de antropologie publică Scutecele națiunii și hainele împăratului) vă invită la o dezbatere incitantă despre PSIHOLOGIA POPORULUI ROMÂN.
  • la Brașov: Specializată în psihodramă și terapie pozitivă și cu experiență în lucrul cu micuții, Laura Teodora David îi așteptă pe părinți să pună întrebări despre CUM DISCUTĂM CU COPIII DESPRE SEXUALITATE. (Vă amintesc că tocmai ce-am publicat ghidul pentru părinți Adolescenții și sexul)
  • în Timișoara (Mercy): Cu terapia pozitivă în desagă, Dora Chelemen și Oana Bot vor discuta despre nevoile și limitele noastre: CHIAR VREAU?… CHIAR TREBUIE?… CHIAR POT?

Iar SÂMBĂTĂ, timișorenii sunt invitați la un eveniment-bonus ceva mai matinal (Cărturești, Mercy):

  • Psihologul clinician Lucian Ilie va discuta, începând de la ora 11,  DESPRE NEBUNIE, LIMITE ȘI CIREȘE LA URECHI.

 


Preview-General

Saptamana PSI iti insenineaza toamna. 

Vrei sa-ti dezvolti inteligenta emotionala si sa te eliberezi de povara vinovatiei si a rusinii? Iti doresti sa fii mai spontan, mai charismatic si mai intelegator? Stii cum porti o discutie rodnica alaturi de adolescentul tau, de socrii sau de partenerul de viata? Vrei sa afli cum stau romanii cu stima de sine?
Vino la a cincea editie a Saptamanii PSI, intre 4 si 10 noiembrie, la Librariile Carturesti din Bucuresti si din tara, si afla tot ce te intereseaza de la psihoterapeuti si psihologi experimentati.

Evenimentul este organizat de Editura Trei  impreuna cu Librariile Carturesti din Bucuresti, Cluj, Timisoara, Brasov si Iasi.
Intrarea este libera, iar cartile de psihologie ale Editurii Trei vor avea o reducere de 25% (reducere valabila toata saptamana si in intreaga retea a Carturestilor).

  

SAPTAMANA PSI – 4/10 noiembrie

PROGRAM BUCURESTI – Libraria Carturesti Verona

1. Denumirea evenimentului: Dependenta de stres. 
Invitat: Florin Tudose 
Data : 5 noiembrie (marti) – ora 18.00

2. Denumirea evenimentului: Rusinea la romani. 
Invitat: Mara Priceputu
Data : 6 noiembrie (miercuri) – ora 18.00

3. Denumirea evenimentului: Sa alegem o psihoterapie eficienta. 
Invitati: Irina Holdevici & Barbara Craciun
Data : 7 noiembrie (joi) – ora 18.00

4. Denumirea evenimentului: Psihologia poporului roman. 
Invitati: Vasile Dem. Zamfirescu & Vintila Mihailescu
Data : 8 noiembrie (vineri) – ora 18.00

***

PROGRAM BRASOV – Libraria Carturesti 

1. Denumirea evenimentului: Expresiile emotionale intre autenticitate si minciuna. 
Invitat: Marcela Rodica Luca
Data : 4 noiembrie (luni) – ora 18.00

2. Denumirea evenimentului: Cum sa traim din plin, avand grija de noi insine.
Invitat: Ana-Maria Cazan
Data : 5 noiembrie (marti) – ora 18.00

3. Denumirea evenimentului: Dincolo de masa tacerii. 
Invitat: Camelia Truta
Data : 6 noiembrie (miercuri) – ora 18.00

4. Denumirea evenimentului: Kit de supravietuire in fata socrilor. 
Invitat: Laura Elena Nastasa
Data : 7 noiembrie (joi) – ora 18.00

5. Denumirea evenimentului: Cum sa discutam cu copiii despre sexualitate? 
Invitat: Laura Teodora David
Data : 8 noiembrie (vineri) – ora 18.00

***

PROGRAM CLUJ NAPOCA – Libraria Carturesti (Iulius Mall) 

1. Denumirea evenimentului: Roluri pe scena vietii. Surse ale spontaneitatii. 
Invitat: Gabriela Hum 
Data : 4 noiembrie (luni) – ora 18.00 

2. Denumirea evenimentului: Atractie,charisma,influenta.
Invitat: Adriana Oachis
Data : 6 noiembrie (miercuri) – ora 18.00

3. Denumirea evenimentului: Inteligenta emotionala in actiune.
Invitat: Andreea Bob
Data : 7 noiembrie (joi) – ora 18.00

***
PROGRAM TIMISOARA – Libraria Carturesti – Mercy

1. Denumirea evenimentului: Intelegere, acceptare, resemnare – o abordare analitic existentiala.
Invitat: Ali Baeram
Data : 4 noiembrie (luni) – ora 18.00

2. Denumirea evenimentului: Arta de a fauri oameni – psihologia familiei. 
Invitat: Mona Vintila
Data : 6 noiembrie (miercuri) – ora 18.00

3. Denumirea evenimentului: Ce vreau?….Chiar trebuie?….. Oare pot? 
Invitati: Dora Chelemen, Oana Bot
Data : 8 noiembrie (vineri) – ora 18.00

4. Denumirea evenimentului: Despre nebunie, limite si cirese la urechi.
Invitat: Lucian Ile
Data : 9 noiembrie (sambata) – ora 11.00

***

PROGRAM IASI – Libraria Carturesti – Palas

1. Denumirea evenimentului: Corpul intre fictiune si realitatea sexuala.
Invitat: Bebe Mihaescu
Data : 5 noiembrie (marti) – ora 18.00 

2. Denumirea evenimentului: Despre inteligenta emotionala.
Invitat: Magda Luchian
Data : 6 noiembrie (miercuri) – ora 18.00

3. Denumirea evenimentului: Nevoile esentiale ale copiilor.
Invitat: Mariana Caluschi
Data : 7 noiembrie (joi) – ora 18.00

  


Vintilă Mihăilescu și Vasile Dem. Zamfirescu vă prezintă volumul ”Sentimentul metafizic al tristeții” al lui Horia Patrașcu. Lansarea se va întâmpla vinerea aceasta la Librăria Carturești Verona de la ora 18.00.

  

Iată și un fragment din istoria culturală a tristeții:  

Nostalgia constituie un caz aparte faţă de celelalte sentimente din moment ce, în ce o priveşte, i se cunosc cu precizie atât numele autorului lui, cât şi data la care acesta este înregistrat în documente. Putem spune că există actul oficial al naşterii/întemeierii ei. Această dată este anul 1688, iar documentul în care este înregistrată şi prezentată este dizertaţia de doctorat a medicului elveţian Johannes Hofer de Mulhouse (Titlul lucrării apărute la Basel este Dissertatio medica de nostalgia).

Sub denumirea de heimweh sau maladie du pays, sentimentul dorului de casă, tânjirea după întoarcerea pe plaiurile natale erau cunoscute, dar abia odată cu Hofer ele capătă prestanţa unei denumiri greceşti care le permite să intre cu fruntea sus în nosografia vremii. Hofer notează că termenul este

„grec de origine şi compus din două elemente, unul dintre ele, nostos, întoarcerea la ţara de origine, iar celălalt, algos, ce semnifică suferinţă sau durere; (…) starea de tristeţe născută din dorinţa de a se întoarce în ţara natală.“

Ca semne ce stau la baza iminenţei bolii, Hofer menţionează o tendinţă înspre melancolie ce ia naştere din însăşi natura individului, aversiunea faţă de obiceiurile străine şi întrunirile sociale. Manifestarea propriu-zisă a nostalgiei este revelată printr-o „melancolie continuă, gândul permanent la ţara natală, insomnie, slăbiciune, pierderea apetitului, anxietate.“

  

 

 

În ceea ce priveşte patogeneza, boala se datorează esenţialmente unei

„imaginaţii afectate, partea creierului cea mai afectată fiind cea în care sunt localizate imaginile persoanelor şi locurilor dorite. Experienţa arată că numai imaginaţia poate cauza toate acestea.“

Această afecțiune este curabilă doar dacă „dorul poate fi satisfăcut; incurabilă, mortală sau foarte gravă când circumstanţele împiedică satisfacerea ei.“ Încercând să-şi susţină teza, Hofer aduce în sprijinul ei două cazuri medicale în care cei care sufereau de „nostalgie“ şi-au revenit instantaneu doar la gândul întoarcerii. Aşadar nostalgia este o boală a depărtării, al cărei remediu pare să fie simplu: întoarcerea acasă, întoarcerea la locurile natale.

Iritabilitatea, anxietatea, obsesia reîntoarcerii, valorizarea pozitivă exacerbată a ţinuturilor natale, detestarea locurilor în care se află şi dispreţuirea indigenilor între care sunt nevoiţi să trăiască — sunt doar câteva dintre simptomele pe care le prezintă cei ce au „contractat“ nostalgia, în special, crede Hofer, persoane tinere, lipsite de interacţiuni sociale.

Foarte asemănătoare cu boala dragostei, care făcea ravagii în epoca medievală, mecanismul de producere este acelaşi: aşa cum imaginea lăuntrică a celui iubit — devenită cea mai intimă parte a sufletului îndrăgostitului sau mai precis însuşi sufletul său — îşi cere obiectul, la fel reprezentările mentale ale tărâmurilor de acasă cer cu o maximă acuitate prezenţa acestora, altfel efectele asupra organismului psihic fiind de acelaşi ordin cu efectele provocate de lipsirea de elementele vitale asupra organismului fizic. Totuşi se va începe prin încercarea unui tratament simptomatologic: tot ceea ce ţine de „uşurarea“ bolnavului, de la purgative şi luări de sânge până la companii plăcute şi călătorii agreabile, e binevenit — ele îl vor face pe nostalgic să-şi uite suferinţa prin ştergerea urmelor trupeşti şi spirituale ale bolii. Toate aceste remedii ar putea intra în clasa unor nostanalgezice — care dacă nu îşi fac efectul trebuie degrabă înlocuite printr-o întoarcere urgentă în patrie.

    


Editura TREI si Libraria Carturesti Verona va invita vineri, 8 aprilie, ora 18.00, la evenimentul de lansare a cartii: Sentimentul metafizic al tristetii de Horia Patrascu.
Vor vorbi:
Vintila Mihailescu, Vasile Dem. Zamfirescu si Horia Patrascu.

Traim intr-o cultura a zambetului, a divertismentului, a tratatelor si manualelor de fericire. O epoca prin excelenta anti-melancolica, o epoca ce discrediteaza orice forma de melancolizare. Cu toate acestea, oamenii sunt din ce in ce mai nefericiti. Depresia prolifereaza chiar alaturi de miile de carti care te invata cum sa te vindeci de tristete. Pare chiar ca in absenta tristetii oamenii devin tot mai depresivi. Omul zilelor noastre tine intr-o mana Reteta fericirii si in cealalta Prozac: mod de administrare.

Dar daca, in ciuda a ceea ce ne invata psihologii, tristetea este buna si sanatoasa? Daca exista un tip de tristete care nu doar ca nu trebuie suprimat, ci dimpotriva, cultivat si dezvoltat? Daca tocmai lipsa acestei tristeti produce atata nefericire azi, o nefericire zambitoare, euforica, sprintara?

Cartea de fata repune tristetea in drepturi, o reabiliteaza aducand argumente serioase pentru care ea nu mai poate fi considerata un semn de slabiciune, ci, dimpotriva, o calitate a spiritelor inalte si puternice, a oamenilor alesi. Aristotel insusi, ne reaminteste cartea aceasta, considera melancolia un semn al genialitatii. Tristetea nu este, ne spune cartea de fata, nici opusul fericirii, asa cum se crede in cultura noastra patronata de idolii relaxarii si ai dezinvolturii. Dimpotriva, tristetea se conjuga cu fericirea, la limita este o fericita intristare. Tristetea nu este nici doar un sentiment al nimicului – sentimentul ca nu exista nimic, ca viata este nimic – ci este deopotriva un sentiment al fiintei. Ducand pana la capat experienta nimicului prilejuita de sentimentul tristetii, afli in toata splendoarea ei lumina fiintei. Tristetea este un sentiment metafizic.


%d blogeri au apreciat: