Tag Archive: The Girl with the Dragon Tattoo



Bărbaţi care urăsc femeile e traducerea titlului original al filmului şi cărţii, Män som hatar kvinnor, deşi mai cunoscută e varianta engleză a titlului, The Girl With a Dragon Tattoo. Dacă literaţii au găsit în trilogia lui Stieg Larsson influenţe din toţi marii autori de literatură poliţistă, cel mai mare succes de casă din toate timpurile din cinematografele suedeze şi daneze e, dacă vreţi, o combinaţie europeană de Se7en şi Twin Peaks, care se urmăreşte cu sufletul la gură. (…)
 

 

 
Precis decupat, filmul ne scuteşte de genericul amplu de început şi ne introduce rapid în subiect. Un bărbat în vârstă, într-un birou elegant şi retro, deschide un plic în care se află o floare presată. Bărbatul se uită pe ştampilă, vede că plicul a venit din Hong Kong şi începe să plângă.

În scena următoare, un cunoscut jurnalist, Mikael Blomkvist (Michael Nykvist) e condamnat la trei luni de închisoare pentru că a făcut acuzaţii false de corupţie la adresa unui mare om de afaceri. Pentru cine nu a parcurs mai întâi cartea şi nu ştie despre ce e vorba, filmul e – normal – mult mai surprinzător.

Blomkvist va fi angajat de bărbatul din debutul filmului, Henrik Vanger (membrul unei proeminente familii de afacerişti), să descifreze misterul dispariţiei nepoatei sale, Harriett, în urmă cu 40 de ani. Niels Arden Oplev reuşeşte să cultive misterul o bună parte din film, graţie unui scenariu bine articulat, fără nimic în plus, şi a unei regii care foloseşte în mod optim imaginile foto sau video de epocă, în aşa fel încât acestea să reveleze şi în acelaşi timp să ascundă adevărul până când nu va fi venit vremea să-l aflăm.

Portretul fetei care este în film Harriet e, de pildă, o oglindă a diferitelor etape ale anchetei jurnalistului. Expresivitatea figurii tinerei – cu un zâmbet care îl concurează pe cel al Mona Lisei – face ca Harriet să pară când o victimă, când ascunzând ceva nu foarte kusher.

Mizând pe fascinaţia pe care imaginile din trecut o au asupra noastră, ca şi pe cea creată de imaginea fotografică / video ca înregistrare fidelă / mincinoasă a realităţii, filmul ne ţine atenţia încordată şi ne face să vrem să descoperim în acelaşi timp cu eroul, sau chiar înaintea lui, toate necunoscutele ecuaţiei.

(…)
 

 

 

     

 

Filmul e profesionist şi sobru în toate aspectele sale. Capacitatea lui Stieg Larsson de a duce mai multe subintrigi în acelaşi timp e păstrată de Rasmus Heisterberg şi Nikolaj Arcel, al căror scenariu reuşeşte să păstreze amplitudinea romanului, creând personaje vii, complicate cărora le dă ocazia să se transforme. De asemenea, scenariul păstrează acute şi trimiterile la activitatea anti-extremă dreaptă a jurnalistului Stieg Larsson (care au dus la interpretări ale cauzei morţii sale subite). (…)

  

Bărbaţi care urăsc femeile e cinema comercial de calitate, deşi graniţa dintre film comercial şi film de artă e tot mai puţin vizibilă azi (o distincţie s-ar putea face din punctul de vedere al mizei financiare), şi e o tentativă mai mult decât reuşită de a aduce cinematografia europeană nu la sate (!), ci în mall-uri.

Independenţa Film, distribuitorul român al filmului, va prezenta în lunile octombrie şi noiembrie 2010 şi celelalte două părţi ale Trilogiei Mileniului, Fata care s-a jucat cu focul şi Castelul din nori s-a sfărâmat. Din cauza scenelor cu conţinut erotic, Bărbaţi care urăsc femeile e interzis la noi spectatorilor sub 18 ani. Trilogia Mileniului a fost publicată şi în limba română, de Editura Trei, începând cu 2008.

 Citește pe liternet.ro întreagă cronică a Iuliei Blaga la filmul ”Bărbați care urăsc femeile”, lansat în cinematografele românești din acest weekend.

 

  

 


Actorul britanic Daniel Craig va deţine rolul principal în remake-ul în limba engleză al lungmetrajului „The Girl With the Dragon Tattoo” şi în alte două posibile continuări ale acestui proiect cinematografic inspirat din trilogia „Millennium” scrisă de suedezul Stieg Larsson, informează Mediafax, confirmând zvonul despre care scrisesem deja acum două luni.

Filmul va fi regizat de David Fincher, pe baza unui scenariu scris de Steve Zaillian. Proiectul este produs de Sony Pictures.

Deoarece producţia următorului film din seria „James Bond” a fost oprită pe termen nedefinit, iar situaţia patrimonială şi financiară a studiourilor producătoare MGM este departe de a fi clarificată, actorul britanic Daniel Craig a decis că are nevoie să muncească, iar trilogia scrisă de autorul suedez Stieg Larsson i-ar putea oferi din nou un rol într-o franciză de succes.

Music Box Films distribuie în Statele Unite ale Americii filmele originale, turnate în limba suedeză. Filmul „The Girl With the Dragon Tattoo” (cartea ce stă la baza sa a fost tradusă cu titlul Bărbați care urăsc femeile) a obţinut până în prezent încasări de 9,6 milioane de dolari în Statele Unite şi de 92 de milioane de dolari pe plan internaţional.

Cel de-al doilea film din serie, „The Girl Who Played With Fire” (bazat pe volumul secund din trilogia Millenium, Fata care s-a jucat cu focul) a avut încasări de 2,9 milioane de dolari în SUA şi de 51 de milioane de dolari pe plan internaţional. Filmul a fost lansat la începutul acestei luni.

Al treilea film din serie, „The Girl Who Kicked the Hornet’s Nest” (volumul 3: Castelul din nori s-a sfărâmat, va fi lansat către sfârşitul acestui an. Seria „Millennium”, a lui Stieg Larsson, o trilogie despre corupţie, jurnalism şi lumea financiară, este una dintre cele mai de succes apariţii editoriale din Suedia, fiind vândută în peste două milioane de exemplare în această ţară şi în peste 25 de milioane de copii pe plan mondial.

Cărţile trilogiei fac referiri la personaje politice şi economice controversate. Abordând teme precum globalizarea, şantaje economice, corupţie, mişcări fasciste, servicii secrete, trafic de carne vie, prostituţie, spionaj şi psihiatrie, cele trei volume realizează un adevărat portret al societăţii contemporane. Toate cele trei cărţi au fost ecranizate în Peninsula Scandinavă de regizorii Niels Arden Oplev şi Daniel Alfredson. (Sursă: Mediafax)


Un top care începe în raiul lui Marc Levy și se termină în iadul lui Pascal Bruckner.

     

7. Just Like Heaven (Marc Levy, Și dacă e adevarat…). Romanul de debut al celui mai citit autor francez la ora actuală s-a bucurat de două adaptări. Într-una doctorița-fantomă este jucată de Reese Witherspoon, iar cealaltă este o adaptare bollywoodiană.

     

   

6. Yes Man (Danny Wallace, Yes Man). Cum ar fi să nu mai poți spune NU? Să răspunzi la orice cu DA. Jim Carrey a încercat-o pe pielea lui în comedia pe care poate că ați văzut-o anul trecut. Și când te gândești că romanul jurnalistului britanic este autobiografic, te cam apucă mila…

     

   

5. The Shawshank Redemption (Stephen King, Anotimpuri diferite). Plecând de la primul miniroman (”Închisoarea îngerilor”) din cele patru cuprinse în acest volum, Frank Darabond, regizorul preferat al lui Stephen King, l-a distribuit pe Tim Robbins în rolul unui tânăr bancher ajuns la închisoare după ce a fost acuzat pe nedrept că și-ar fi ucis soția.

   

    

4. The Dancer Upstairs (Nicholas Shakespeare, Coregrafia violenței). Povestea fascinantei călătorii a unui detectiv aflat în căutarea liderului celei mai periculoase mișcări de gherilă din țara incașilor este spusă de Javier Bardem și John Malkovich, ultimul fiind dealtfel și regizorul acestei adaptări.

  

      

3. Lizoanca (?) (Doina Ruști, Lizoanca la 11 ani). În primăvară a venit vestea: Radu Jude adaptează pentru marele ecran povestea inspirată de copila care a umplut un sat de sifils. Până să vină trailerul (și filmul turnat), vă propun clipul de promovare a romanului.

  

  

2. The Girl with the Dragon Tattoo (Stieg Larsson, Barbați care urăsc femeile). Despre trilogia Millenium a scriitorului suedez care a căpătat celebritate mondială după subita sa moarte nu mai e cazul să vă povestesc. Vă reamintesc doar că după adaptarea cinematografică a suedezilor, Hollywoodul va începe în curând o a două adaptare, în care va juca și cel mai proaspăt James Bond (Daniel Craig).

   

    

1. Bitter Moon (Pascal Bruckner, Luni de fiere). Cine putea să povestească mai bine despre criza cuplului și despre limitele sexualității decât un regizor (Polanski) vânat de justiția americană pentru violul unei minore?

   

%d blogeri au apreciat: