Tag Archive: slow food



Iată câteva indicaţii „de igienă“ a actului de alimentaţie, astfel încât masa să se constituie într-un moment plăcut și sănătos al zilei:

 

1. Este important ca, înainte de fiecare masă, să aveţi la dispoziţie câteva minute ca să încercaţi câteva metode de relaxare. Nu vă angrenaţi în discuţii în contradictoriu cu comesenii dumneavoastră sau în discuţii stresante la telefonul mobil.

2. Alimentele trebuie bine mestecate, nu vă grăbiţi, înghiţiţi încet și faceţi mici pauze după fiecare 3-4 înghiţituri.

3. Nu consumaţi apă în timpul mesei sau imediat după masă. Apa are rolul de a dilua enzimele digestive care se formează în stomac.

4. O masă principală ar trebui să conţină două feluri de mâncare; salata trebuie să preceadă orice alt aliment, iar între salată și felul următor ar trebui să existe o pauză de 5–7 minute. În acest mod se obţine o peristaltică favorabilă (mișcare de contracţie, urmată de o relaxare periodică, a musculaturii stomacului și intestinului), evitându-se blocajele intestinale.

5. Numărul de mese zilnic trebuie să fie de cel puţin 3; micul dejun este absolut obligatoriu, acesta trebuie să fie bogat și foarte divers. Se pot consuma alimente care se digeră ușor și sunt foarte hrănitoare. Evitaţi mâncărurile grele a căror digestie vă va „epuiza“ pentru câteva ore. Este singura masă din zi la care este permis excesul de glucide, fie ele și rafinate.

6. Unii specialiști în nutriţie susţin că fructele nu se consumă niciodată în asociere cu alte alimente. Fructele se pot asocia doar între ele sau cu legumele și pot fi consumate la aproximativ 30 de minute după o masă principală. În acest fel evitaţi fenomenele de balonare. Fructele consumate dimineaţa la micul dejun aduc un plus de energie și vitalitate zilei dumneavoastră.

Nu uitați de lansare:   

adinaAlbertsBlog

   

7. Ultima masă din zi trebuie să fie luată cu cel puţin 3–4 ore înainte de culcare. Se evită astfel efortul digestiv în timpul somnului.

8. După mesele bogate trebuie evitată poziţia de decubit (culcat) cel puţin o oră. În acest fel sunt prevenite tulburările digestive asociate herniei hiatale. Prin urmare, după mesele principale, staţi pe un fotoliu comod, fără să vă întindeţi, cel puţin 30 de minute.

9. Imediat după mese trebuie evitate eforturile de orice fel, atât intelectuale, cât și fizice. Importanţa repausului după masa de prânz este foarte mare. S-a mers până acolo încât, în marile corporaţii și companii internaţionale, este obligatoriu repausul de 20–30 de minute după prânz.

10. Evitaţi alimentele bogate în aditivi și conservanţi, potenţiatori de gust și arome nenaturale. Dacă o margarină are gust de șuncă, cu siguranţă aceasta conţine adaosuri de gust și arome care, în cea mai mare parte a lor, sunt nocive prin acumulare.

11. Consumaţi fructe și legume proaspete în cantităţi cât mai mari. Atenţie însă! Și fructele conţin calorii și un abuz de pere, banane, mango etc. poate duce la kilograme în plus.

12. Consumaţi nuci, migdale, seminţe de dovleac, fistic, seminţe în general; consumaţi chiar și seminţele din cotoarele de mere și pere sau miezul sâmburilor de caise. Toate acestea au în componența lor cantităţi importante de amigdalină (vitamina B17), cunoscută în prezent pentru efectul său puternic anticancerigen. Se presupune că un consum de 7 migdale pe zi ne garantează că nu ne vom îmbolnăvi de cancer.

  

Fragment din cartea CELULITA POATE FI ÎNVINSĂ de dr. Adina Alberts

    


Tranșam azi morcovii pentru salată. Cum să fie bucățile? Mai groase, mai subțiri? De fapt, le pot mărunți chiar cu robotul de bucătărie… Totul, pentru ce? Pentru a îngurgita mai repede și pentru a mesteca mai puțin. Dincolo de contraindicațiile medical-dietetice ale stilului ”fast-food” ghicești mult mai multe: stilul de hrănire dă pe față stilul nostru de a relaționa cu tot ce e în jur. O spune Pearls, într-o minunată carte scrisă în 1942, pe când fugise din Germania în Africa de Sud.

Plecând de la relaţia organism–mediu, Perls pune în joc „pulsiunea de foame„, relevantă pentru felul în care ingerăm şi asimilăm informaţiile, alimentele, emoţiile celorlalţi, evenimentele. Între a „înghiţi” orice, a accepta totul fără discernământ, şi a refuza tot ce vine din afară, Perls recomandă calea de mijloc. Este vorba despre gestionarea agresivităţii și nerăbdării „muşcând” şi „mestecând” cu răbdare ceea ce oferă mediul.

Învaţă să blochezi fluxul alimentar. Nu mai lua nimic în gură timp de câteva secunde între două înghiţituri: vei învăţa să pui la punct fiecare detaliu al propriei vieţi, stomacul tău mintal — creierul tău — va fi mult mai ordonat, recomandă fondatorul gestalt-terapiei.

Un sfat surprinzător, care anticipează cu jumătate de veac moda „slow food” (modă care e pierdut totuși ce era mai important: dimensiunea mentală a ingerării).

Prima carte a lui Perls, Eul, foamea şi agresivitatea, este redactată în 1942 în Africa de Sud, locul în care medicul berlinez se refugiase din calea nazismului înainte de a ajunge să cucerească America şi să devină chiar un guru al hipioţilor din California anilor ’60.

Nu înghiți nimic pănâ nu ai mestecat suficient! Traducerea psihologică: nu lua de bun tot ce ți se spune la televizor, nu colporta zvonuri, nu te lăsa păcălit de modele fancy trendy. Învață să muști și să mesteci și combate obișnuința de a ronțăi și de a rupe cu dinții. A folosi incisivii înseamnă a filtra ce ți se dă, a analiza critic informațiile servite și a investi sănătos agresivitatea biologică:

Încearcă să faci acest exercițiu: imaginează-ți că muști din corpul cuiva. Vezi cum dinții tăi apucă o bucată din el sau doar își lasă amprenta pe el, ca și cum ar fi mușcat dintr-o gumă? În primul caz ”simți” gustul cărnii printre dinți? Poate că acest exercițiu ți se va părea un lucru pervers și o cruzime… Cu cât ne dăm voie mai mult să exprimăm cruizmea și plăcerea de a distruge într-un loc biologic corect – dinții -, cu atât agresiunea riscă mai puțin să devină o trăsătură de caracter” (Eul, foamea şi agresivitatea).

%d blogeri au apreciat: