Anina Ciuciu în presa românească: despre rușinea și mândria de a fi rrom

Anul trecut, a scris o carte, „Mândră să fiu rromă“, pe care se temea să o publice. Îi era, în continuare, ruşine de povestea ei.

Apoi, şi-a amintit că multe persoane – nu numai rromi, ci şi români – trăiesc în sărăcie şi nu pot merge la şcoală. Pe ei vrea să îi încurajeze. Cartea, scrisă direct în franceză, a apărut la Paris, la Editura City Editions, în 2013, pentru ca apoi să fie tradusă şi în română. Publicat de Editura Pandora M, volumul a fost lansat de curând şi la Bucureşti, scrie Medeea Stan în prefața largului interviu luat pentru ziarul Adevărul.

Anina Ciuciu (foto: Medeea Stan/Adevărul)

Acceptată la Sorbona, pentru un masterat în drept, Anina Ciuciu povestește cum părinții (dar și bunicii ei) au trebuit să-și ascundă tot timpul originea etnică. Știau ei ce știau, pentru că atunci când secretul a fost dat la iveală, și-au pierdut slujbele, povestește autoarea pentru Adevărul:

Părinţii ne-au povestit, mie şi surorilor mele, că şi ei au fost nevoiţi să se ascundă. Când s-a aflat că sunt rromi, şi-au pierdut slujbele. Tata lucra la un magazin de piese auto. Era contabil. Nu ştim exact ce s-a întâmplat. Într-o zi a fost concediat. Nu mai aveau nevoie de el. Mama, la fel. Avea o slujbă la spitalul din Craiova. Colegii au aflat că e rromă şi a fost dată afară.

Acum, la 24 de ani, Anina Ciuciu poate spune că și-a împlinit visul (și l-a împlinit și pe cel al părinților). Dar până să ajungă să studieze la Paris, a parcurs, alături de ai săi, un lung ocol prin Italia și apoi prin Franța, trăind adesea cu teama că va fi expulzată și fiind chiar nevoită să cerșească, așa cum povestește în interviul de pe site-ul HotNews:

În Italia n-am avut nicio autorizație de ședere, nu aveam niciun document, nu era posibil nici să te gândești la o muncă pentru că nu aveai dreptul la așa ceva si eram totdeauna în pericol de expulzare, pentru ca nu aveam dreptul de ședere pe teritoriu. Singura soluție de a supraviețui era cerșitul și când nu ai de ales, pentru a supraviețui… Nu pot să descriu, este ceva foarte greu, este ceva foarte jignitor, este o umilință foarte grea, de care chiar și astăzi nu îmi face plăcere să vorbesc și încă este o durere.

Despre povestea vieții sale, masteranda sorbonardă a relatat și în fața camerelor de la Digi24 TV, amintind despre bogăția ei spirituală („am triplă identitate: sunt romă, româncă şi franţuzoaică”), dar și despre faptul că suspiciunile față de rromi sunt la fel de vădite și în România, și în Franța. Iar cartea ei se dorește a fi și un răpsuns la toate aceste clișee negative, mai ales că există destule exemple de etnici rromi care au reușit foarte bine în viață:

„Am vrut să reacţionez scriind această carte şi să dau o imagine care se apropie mai mult de realitate (…) Sunt foarte mulţi ca mine care au reuşit. E foarte dăunător pentru comunitate, pentru că nu se vorbește decât de exemple negative”, spune Anina în interesantul interviu luat de Luca Niculescu.

      

Miercuri: rușinea la români + charisma și ”arta de a făuri oameni”

Miercuri este cea mai bogată zi a Săptămânii Psi, în care va fi vorba despre rușine, inteligență emoțională, psihologia familiei și charismă. Vă așteptăm, de la orele 18, în librăriile Cărturești, împreună cu următorii invitați:

• București (Verona): Președinta Institutului Român de Psihoterapie Integrativă Mara Priceputu va aduce în discuție o temă care nu este pentru cei pudici: RUȘINEA LA ROMÂNI (vedeți mai jos un rezumat al prezentării).
• Brașov: Tot despre rușine va discuta și asistentul universitar de la Facultatea din Psihologie a Universității ”Transilvania” din Brașov Camelia Truță. Tema ei vă va da cu siguranță de gândit: DINCOLO DE MASA TĂCERII.
• Cluj (Iulius Mall): Specializată în psihodramă și interesată de felul în care ne jucăm rolurile pe scena vieții, Adriana Oachiș va discuta despre ATRACȚIE, CHARISMĂ ȘI INFLUENȚĂ. (O carte interesantă despre charismă găsiți aici.)
• Timișoara (Mercy): Profesor universitar și titulară a cursului de psihologia familiei, Mona Vintilă vă propune o temă care parafrazează o frumoasă carte a Virginiei Satir. Tema este: ARTA DE A FĂURI OAMENI – PSIHOLOGIA FAMILIEI.
• Iași (Palas): Președintă a Asociației de Psihoterapie Integrativă și Psihologie Clinică din Iași, Magda Luchian va discuta DESPRE INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ. (Despre istoria conceptului de ”inteligență” – de la IQ la inteligența multiplă -, aflați mai multe de aici.)

***

 

RUȘINEA LA ROMÂNI. (București, 6 nov., Cărturești Verona)

Moderatori: Psih. dr. Mara Priceputu, psih. Andrei Hosciuc, psih. Sabina Strugariu

Titul cărții lui Borys Cyrulnik „Mai bine mor decât să spun! Rușinea”, publicată de Editura Trei în 2012, surprinde foarte bine încărcătura copleșitoare pe care o aduce rușinea. Toată lumea o simte, însă prea puțină lume vorbește despre ea. Ne propunem ca, împreună, să creeăm un spațiu în care să dezbrăcăm emoția rușinii de tabu. Vom explora partea văzută și nevăzută a rușinii, atât la nivel individual, cât și la nivel relațional și social și vom vorbi despre originea, evoluția și mecanismele pe care le declanșează rușinea cu iluzia de a ne proteja Sinele, blocându-ne, de fapt, resursele de a fi cine suntem și capacitatea de a ne împlini potențialul.

Cum apare rușinea?

Cum și când se dezvoltă emoția rușinii?

Când vorbim despre funcționalitate și disfuncționalitate?

Cum să îți regăsești libertatea și demnitatea, fără să cazi în capcana lipsei de rușine, care este, totodată indiferența față de ceilalți?

Există antidot împotriva rușinii?

„Emoția împărtășită domolește suferința celui rănit, dar îi antrenează pe cei pe care acesta îi iubește în abisul durerii. E vorba despre o legătură, nu-i așa? Cu ce drept îi atragem pe cei apropiați în nenorocirea noastră?”

– Boris Cyrulnik