Cum să-ți ajuți norocul? Patru ponturi

Excentricul cercetator Richard Wiseman (tema de studiu a norocului in psihologie nu a fost privita tocmai cu seriozitate de altii de pana la el, desi ar fi meritat, fiindca – norocul ne ghideaza enorm in multe domenii ale vietii) a stipulat patru principii ale norocului.

 

Principiul 1. Utilizati la maximum sansele care vi se ofera. Daca vrei sa castigi o masina, un cuptor cu microunde, orice, participa la cat mai multe concursuri de acest tip. Deschide-te in fata ideii de concurs, de competitie. Nu intamplator, norocosii au scoruri mari la testele de extraversiune (sunt sociabili, construiesc o retea de contacte utile). Scrie Wiseman: „Fara sa-si dea seama, norocosii se poarta intr-un mod care creste sansa de aparitie a oportunitatilor in viata lor. Vorbesc cu multi oameni, petrec timp cu ei, atrag alti oameni, pastreaza legatura. Rezultatul e o retea a norocului impresionanta, un potential urias pentru aparitia oportunitatilor“. Adica mergi la petreceri organizate de mai multi insi din reteaua ta sociala si e imposibil sa nu intalnesti pe cineva la un moment dat care sa-ti schimbe viata.

Principiul 2. Ascultati-va intuitiile norocoase. Oamenii norocosi nu alearga intr-un suflet dupa ceva. Nu sunt nevrotici, nu se agita. Sunt, mai curand, calmi. Iar calmul favorizeaza o mai buna reperare a oportunitatilor. Psihologii au studiat personalitatile agentilor de bursa de succes, adica cei care fac bani. Multi. In mediul extrem de stresant al jocului la bursa, acolo unde poti pierde sume ametitoare, unde norocul e rege, cei care aveau succes, erau cei care verificau mai rar mersul bursei si nu se stresau.

Principiul 3. Asteapta-te sa ai noroc. Din nou, cercul virtuos al profetiei autoimplinite. Daca crezi ca ai sanse, te vei expune mai deschis la acel eveniment, concurs etc. Astfel, iti cresc sansele sa si castigi. Nimic mai simplu!

Principiul 4. Transforma ghinionul in noroc. Nu e simplu, dar nici imposibil. Resemnificarea unui nenoroc, adica. Ai fost dat afara? Bun, orice sut in fund e un pas inainte si, gata, treci la treaba, la construirea afacerii proprii la care visai. Asta e util si pentru sanatatea psihica. „Norocosii scad impactul emotional al oricarui ghinion care le iese in cale, imaginandu-si ca situatia ar putea fi si mai grava si comparandu-se cu oamenii care au trait nenorociri mai mari decat ei“, scrie Wisemann. Asta te ajuta sa te refaci mai repede si sa o iei de la capat sau sa perseverezi. Iar perseverenta (ca trasatura de personalitate) este indisolubil legata de sansele crescute de succes. Cine renunta usor, nu ajunge prea departe.

Fragment din articolul  

Putem fi mai norocosi?

apărut în revista PSYCHOLOGIES

Limbajul corporal al norocoșilor: de trei ori mai ”deschis” decât cel al ghinioniștilor

Un alt mod prin care oamenii norocoși își cresc șansele de a avea întâlniri întâmplătoare care le schimbă viața se învârte în jurul conceptului cunoscut sub numele de „magnetism social“.

Am rugat câțiva colegi psihologi să urmărească înregistrările video ale unor interviuri pe care le făcusem cu oameni norocoși și cu ghinioniști. Am scos sonorul, astfel încât colegii mei să nu știe din ce categorie făceau parte vorbitorii și i‑am rugat pe toți să evalueze modul în care intervievații arătau și se comportau în timpul interviurilor. Ei au numărat de câte ori au zâmbit, au măsurat intensitatea contactului vizual și au notat utilizarea anumitor gesturi.

Diferențele dintre norocoși și ghinioniști erau uriașe. Primii zâmbeau de două ori mai des și aveau de două ori mai mult contact vizual decât cei din urmă. Cu toate acestea, poate că cea mai mare diferență a apărut atunci când am examinat gradul în care intervievații utilizau limbajul corporal „deschis“ sau „închis“. Oamenii folosesc limbajul corporal „închis“ atunci când își țin brațele și picioarele încrucișate și când nu stau orientați către persoana cu care vorbesc. Limbajul corporal „deschis“ este exact opusul. Oamenii își îndreaptă corpul către persoana cu care vorbesc, își țin brațele și picioarele relaxate și, adeseori, fac gesturi care implică expunerea palmelor deschise.

Oamenii norocoși au tendința de a face apel la limbajul corporal „deschis“ de trei ori mai mult decât ghinioniștii.

Limbajul corporal și expresiile faciale ale norocoșilor îi atrag pe ceilalți către ei și, încă o dată, cu cât întâlnesc mai mulți oameni, cu atât le cresc șansele de a avea o întâlnire întâmplătoare memorabilă. Cu cât vorbesc cu mai mulți oameni la o petrecere, cu atât au mai mari șanse să își întâlnească partenerul ideal. Cu cât vorbesc cu mai mulți oameni despre afaceri, cu atât au mai multe șanse să dea peste un client nou sau peste cineva care să le influențeze cariera în mod pozitiv.

Fragment din Cum să-ţi ajuţi norocul. Patru principii simple care îţi vor schimba norocul – şi viaţa, de Richard Wiseman

 

Sondaj: Oamenii norocoși își ascultă intuiția

Ceea ce doream eu să explorez erau modurile în care ne folosim intuiția pentru a lua decizii majore în viață.

 

Senzația aceea ciudată că ceva ce tocmai am făcut sau suntem pe cale să facem este total corect sau total incorect: dacă persoana pe care tocmai am întâlnit‑o este partenerul perfect sau un șarlatan notoriu; dacă o decizie riscantă cu privire la afaceri va da rezultate bune sau va conduce la un eșec total. M‑am întrebat dacă oamenii norocoși își folosesc inutiția mai des decât ghinioniștii. Dacă da, atunci o folosesc pentru toate tipurile de decizii sau doar pentru anumite tipuri de decizii?

Pentru a descoperi răspunsurile la câteva dintre aceste întrebări, am decis să fac o anchetă. Am rugat peste o sută de norocoși și ghinioniști să răspundă la un chestionar scurt referitor la rolul intuiției în viața lor. Prin aplicarea chestionarului doream să aflu dacă participanții își foloseau intuiția atunci când luau decizii în patru arii specifice ale vieții lor — cariera, relațiile personale, afacerile și banii.

Rezultatele au fost fascinante. Un procentaj important de persoane norocoase își foloseau intuiția atunci când luau decizii în două din cele patru arii menționate în chestionar. Aproape 90% dintre norocoși spuneau că aveau încredere în intuiția proprie atunci când era vorba de relații personale, iar aproape 80% dintre ei spuneau că intuiția juca un rol vital în alegerile referitoare la carieră. Poate mai important decât aceste rezultate este faptul că un procentaj mai mare de norocoși decât de ghinioniști au răspuns că au încredere în intuiție în toate cele patru arii. Și adeseori aceste diferențe erau semnificative. Norocoșii care își foloseau intuiția pentru a lua decizii financiare importante erau cu circa 20% mai mulți decât ghinioniștii, și tot cu 20% mai mulți, când era vorba de decizii din domeniul carierei.

Fragment din:

Aceste rezultate indicau o legătură importantă între noroc și intuiție. Un număr mult mai mare de norocoși decât de ghinioniști se bazau pe intuiție atunci când trebuiau să ia decizii importante în viață. Mesajul era simplu — când era vorba de noroc, intuiția era importantă. Dar aceste rezultate creau, de asemenea, mai multe întrebări decât răspunsuri.

• Oare acest al șaselea simț al norocoșilor era precis și demn de încredere?
• Dacă da, de ce?
• Și de ce ghinioniștii luau decizii intuitive mult mai rar decât norocoșii?

Pentru a afla mai multe, era nevoie să pătrundem și mai adânc în inconștient.

Peste o sută de ani de cercetări psihologice au scos la iveală multe lucruri despre modul în care gândim, simțim și ne comportăm. Unele dintre cele mai suprinzătoare și mai curioase descoperiri s‑au concentrat în jurul rolului jucat de inconștient în viața noastră de zi cu zi. Dacă vă întreb de ce ați decis să cumpărați un tricou anume sau să vă zugrăviți camera într‑o culoare și nu în alta, atunci probabil veți putea să îmi dați un răspuns clar. Poate ați cumpărat tricoul pentru că vă plăcea imprimeul. Poate ați zugrăvit camera în acea culoare pentru că aduce căldură și confort. Știți de ce ați făcut ceea ce ați făcut. Indiferent dacă deciziile sunt majore sau lipsite de importanță, sunteți conștienți de procesul raţional din spatele lor.

Sau, cel puțin, credeți că sunteți. Și dacă toate astea ar fi o iluzie? Dacă multe dintre deciziile importante din viața voastră ar fi fost influențate de factori exteriori conștiinței? Poate că sună ca un scenariu de film sau o teorie a conspirației, dar rezultatele a sute de experimente psihologice sugerează că așa stau lucrurile. Conștientizăm doar o mică parte din factorii care ne influențează modul în care gândim, luăm hotărâri și ne comportăm.

În schimb, suntem adeseori influențați de inconștient.

 

 

Cum să hipnotizaţi o găină sau De ce vedem chestii care nu există

Ormond McGill a fost un talentat hipnotizator de scenă. Născut în 1913, el a lucrat sub numele de scenă „Dr. Zomb” şi a fost pionierul multora dintre tehnicile folosite de hipnotizatorii din zilele moderne.

Cartea publicată de McGill în 1947 sub titlul de The Encyclopedia Of Genuine Stage Hypnotism, descrie cum pot fi poziţionate găinile pentru a le imobiliza şi a le face să pară hipnotizate. Conform lui McGill, tot ce trebuie să faceţi este să prindeţi cu grijă pasărea de gât, să o puneţi pe burtă pe o masă şi să‑i aşezaţi capul în plan orizontal. Apoi desenaţi cu creta pe masă o linie de circa 60 cm, începând direct de la ciocul ei. Găina va sta apoi nemişcată pe masă.

În timp ce e hipnotizată, găina poate fi făcută să mănânce o ceapă, să poarte ochelari pentru raze X şi să ofere un număr de striptease. Glumesc. De fapt, lipsa de mişcare nu se datorează hipnozei, ci unei imobilităţi tonice, în care găina adoptă un mecanism de apărare intenţionat menit îndepărteze eventuale animale de pradă prin simularea morţii. Pentru a părea că treziţi animalul din starea de transă profundă, pur şi simplu îndepărtaţi capul găinii de linia desenată cu creta.

Fragment din: