Tag Archive: psihologie pozitivă



Ramuri migdal

 

De fiecare dată când respirăm mireasma câmpurilor sau când simțim mirosul pământului de pădure reavăn, se face auzit în noi ecoul îndepărtat al fericirii pe care o trăim în aceste „regăsiri biologice“. Întâlnirile cu natura sunt mai mult decât o hrană pentru fericirea noastră, căci fericirea nu se poate lipsi de ele…

„M-am trezit noaptea și m-am uita la peisaj. Niciodată, chiar niciodată, nu mi s-a părut natura atât de emoționantă, atât de fragilă”

– Vincent Van Gogh

Tabloul lui Van Gogh, ”Ramuri de migdal înflorit”, ar fi putut să se numească „Nașterea fericirii“, pentru că găsim în el tot ce ține de apariția fericirilor umane: fragilitatea și forța, înrădăcinarea în viață și elanul spre transcendență. Aceste fericiri care abia se nasc sunt cele mai importante, dar și cele mai vulnerabile, astfel încât nu este de mirare că le putem călca în picioare sau neglija.

Este ceea ce face această pictură: ne deschide ochii asupra frumuseții și fragilității lor, atrăgându‑ne atenția că sunt absolut necesare în existența noastră. Fericirea deplină se naște exact în astfel de momente de grație. Să te oprești, să taci. Să privești, să asculți, să respiri. Să admiri. Să întâmpini cu bucurie fericirile care se nasc. Să te străduiești, cu multă răbdare, să le sesizezi peste tot unde se află. Este prima lecție… o lecție primordială.

Fragment din

Despre arta fericirii.

25 de lecţii pentru a învăţa cum să trăieşti fericit, de

Christophe André

Volumul se află la BookFest in premiera si ii marcam lansarea intr-un mod inedit.  In acest volum cu totul special, in care arta, psihologia, filosofia fericirii si literatura se imbina armonios,  cunoscutul psihoterapeut si profesor francez Christophe André ne pune pe toti in fata unei intrebari fundamentale: Ce ne face fericiti?

Va invitam sa raspundeti acestei intrebari la standul nostru din cadrul BookFest si fiecare raspuns va fi recompensat cu un voucher cadou pentru cartile voastre de vacanta, cu reducere de 40% la orice achizitie de pe site-ul www.edituratrei.ro. Descoperiti Colţul Despre Arta Fericirii la standul TREI, sambata şi duminică.

Despre arta fericirii

 

 


MARȚI, cu începere de la 18.30, vă așteptăm la cele 5 ateliere găzduite de rețeaua librăriilor Cărturești din întreaga țară. Intrarea la ”Săptămâna Psi pentru părinți” este liberă, iar cărțile de psihologie a copilului de la Editura Trei vor fi reduse cu 25% pe întreaga săptămână în toate librăriile Cărturești.

@ București (Verona): ”Copilărie – cu sau fără griji” este tema propusă de psihanalista Anca Munteanu, specializată în psihoterapia familiei și copilului. Invitata noastră explică:

Uneori spunem despre copilărie că este o perioada fără griji, cum e atunci când îi vedem pe copii jucându-se, râzând și alergându-se împreună ori fiind prinși de jocul de lego sau de căutarea piesei potrivite pentru puzzle. Alteori, când ne gândim la facturile pe care le avem de plătit, la impozite sau la reparațiile pe care le avem de făcut în casă pe când copiii se joaca liniștiți… Dar când ne aducem aminte momente din propria copilărie, trăim din nou frământările de atunci. Copiii își pun multe întrebări, iar răspunsurile pe care le găsesc îi îngrijorează adesea. Copiilor le este adesea greu, sunt uneori speriați iar alteori furioși. Vă propun să ne aplecam puțin asupra acestor trăiri din sufletele copiilor într-o discuție despre copilărie – cu sau fără griji!

@ Cluj (Iulius Mall): Formată în psihoterapie pozitivă, Gabriela Hum vine cu întrebarea: ”Suntem părinți de copii sau copii de părinți? Despre construirea modelelor de relație”. Citez din rezumatul atelierului:

Întelegerea patternurilor relaționale preluate din familia de origine în copilărie și a modului în care părinții noștri, la rândul lor, le-au preluat de la părinții lor ne ajută să ne formăm propriile modele relaționale. Vom discuta despre modul în care, inconștient, repetăm modele din familia de origine, chiar dacă ne străduim să dezvoltăm contramodele. Despre cum anume „de ce”-urile copiilor noștri ne pot ajuta să conștientizăm și/sau să schimbăm ceea ce facem automat, mai puțin adaptativ, în relațiile din familie.

@ Iași (Palas): Camelia Soponaru și Cătălin Mircea Dîrțu, ambii psihoterapeuți și lectori la Universitatea ”Al.I. Cuza” vor discuta despre ”Rolul părintelui în fericirea copilului”. După cum rezumă chiar invitații,

Va fi vorba despre fericirea copilului văzută din prisma psihologiei pozitive, despre relația armonioasă părinte-copil din perspectiva modelelor actuale despre învățare, și despre rolul părintelui în construirea fericirii copilului. Nu vor lipsi sugestiile prin care părinții pot aduce iubire, încredere în cadrul relației cu copilul, astfel încât să poată crește echilibrat, sănătos și fericit.

Retete ingrijorare@ Brașov: Specializată în psihodramă și cadru didactic la Universitatea ”Transilvania”, Laura Teodora David va discuta despre fricile celor mici: ”Mami, mi-e frică! Când este frica sănătoasă și când trebuie să intervenim?”. Motivul alegerii acestei teme (în vorbele invitatei):

Sentimentul de frică este cunoscut fiecăruia dintre noi. Atunci când e vorba de copii, părinţii se întreabă dacă frica este firească, dacă trebuie să intervină şi, mai ales, cum să intervină pentru a linişti copilul într-un mod corect şi eficient. Prezentarea se axează pe fricile copilăriei, pe diferenţa dintre frică şi anxietate şi pe modalităţile de gestionare a fricilor copiilor.

@ Constanța: Despre ”Provocările din adolescența copilului meu”, vor discuta Cristina Mureșanu și Corina Ciucă, psihoterapeute care coordonează programe de dezoltare personală pentru copii și adolescenți.

Vom răspunde împreună la următoarele întrebări: Ce înseamnă de fapt conflictul între generații? Ce se schimbă la vârsta adolescenței în modul cum se comportă copilul dumneavoastră, cum se simte, cum gândește, cum stabilește relații? Ce poate face un părinte pentru el însuși, astfel încât să treacă peste îngrijorări și să fie cu adevărat un sprijin pentru adolescent?

   


Si nu uitaTocmai cumpăr pâine dintr-o brutărie departe de cartierul meu. Este 19:25, se apropie ora închiderii. Nu am de ales.

În faţa mea, o tânără întreabă dacă nu poate lua decât jumătate dintr-o baghetă întreagă rămasă acolo. Ea precizează: „Ca să-mi fac doar un sendviş“. Şi brutăreasa îi spune că nu, pentru că va închide peste cinci minute şi că va rămâne poate cu bagheta nevândută.

Ceea ce mă frapează este faptul că îi spune asta cu un zâmbet foarte amabil, deloc prefăcut, nici provocator, nici stânjenit. Un zâmbet adevărat, care exprimă tot: că înţelege foarte bine, dar răspunsul este nu. Fără justificări, fără proastă dispoziţie: doar un „nu“ calm şi zâmbitor. Sincer vorbind, în locul ei, cred că i-aş fi dat o jumătate de baghetă. Dar nu asta mă interesează cel mai mult. Ceea ce mă interesează este că zâmbetul ei funcţionează fantastic. Clienta, care nu are totuşi un aer îngăduitor, pare puţin descumpănită şi de refuz, şi de zâmbet. Apoi spune zâmbind şi ea: „Bine, atunci o iau toată“. Şi începe să pălăvrăgească nu ştiu ce cu brutăreasa.

Mă gândesc atunci la o altă brutăreasă, cea din cartierul meu, adesea morocănoasă şi zâmbind rareori (dar pâinea ei e foarte bună!). Pusă în faţa acestui gen de situaţie, ea spune nu, dar cu un aer atât de prost dispus, încât acel „nu“ devine o agresiune. În vreme ce refuzul la care tocmai asistasem, care pune aceleaşi probleme materiale (să ia cineva pâinea întreagă sau să nu ia deloc pâine) se petrece atât de bine pe planul relaţiilor! Unii vor spune: da, dar esenţială este pâinea. Nu sunt chiar atât de sigur: şi relaţia contează. Pâine şi relaţie, două feluri de hrană pentru om.

Şi a spune „nu“ zâmbind este un mod de a-i atenua celui care le primeşte pe amândouă mica suferinţă a refuzului.

Fragment din

Şi nu uita să fii fericit. Abecedar de psihologie pozitivă

de Christophe André

%d blogeri au apreciat: