Tag Archive: psihologie de cuplu



Silvia Kirasu si Byram Kirasu sunt terapeuti californieni specializati in probleme de cuplu. Sunt casatoriti de peste 30 de ani, deci expertiza lor profesionala si personala merita facuta publica intr-o carte. Lucrul s-a intamplat, si a aparut Arta mentinerii casniciei, tradusa in limba romana la Ed. Trei.

Iata cateva idei concrete extrase de Iuliana Alexa, redactor-sef la Psycholgies. Citeste aici intregul ei articol Idei bune pentru casnicii bune.

  

Arta mentinerii1. Exprimati-va emotiile, dar nu le descarcati asupra celuilalt.

2. Tineti sentimentele negative in asteptare in timpul mesei, somnului sau amorului.

3. Asigurati-va ca celalalt se simte bine sa se exprime pe sine, ca nu ii este frica sa o faca. Flirtati, radeti, glumiti.

4. Fiti amandoi capabili sa tolerati perioade lungi de liniste, de absenta a conversatiei.

6. Femei, pe termen lung, cea mai buna cale de a ajunge la inima unui barbat este prin creierul sau, nu prin stomac! Deci, doamnelor, e bine sa va adresati creierului, nu sentimentului!

7. Apropo de sex: cuplurile se pot astepta ca necesitatile lor sexuale sa se schimbe in decursul casniciei.

8. Intr-o casnicie buna exista mai multa iubire decat sex, la orice varsta siguranta emotionala este cea mai buna legatura de dragoste.

9. Este mai probabil sa apara probleme cand un sot este privat sexual. El sau ea va incepe sa caute in alta parte.

10. Despre adevar si sinceritate in casnicie: sinceritatea pura nu este recomandata. Dragostea, subiectivitatea si compasiunea trebuie sa fie luate in calcul. Adevarurile neplacute sunt stimuli negativi; sotii tind sa actioneze cu stari de depresie si furie daca aceste adevaruri nu au fost solicitate.

11. Despre copii: nu ar trebui sa aveti copii daca doar incercati sa va salvati casnicia.

… de asemenea, daca viata voastra conjugala nu este satisfacatoare, nu sunteti fericiti.

… daca unul dintre voi are o relatie extraconjugala.

… daca unul dintre voi este depresiv, bea sau ia medicamente care dau dependenta.

… daca sunteti in impas financiar.

… daca va cicaliti sau va certati constant.

12. Nu faceti copii ca sa va multumiti partenerul. Nu va asteptati la prea multe de la copii; a fi parinte nu inseamna reciprocitate.

13. Cand esti parinte, dragostea inseamna ajutor reciproc, sprijin si invatare. Ajutati-va unul pe celalalt, ca sa ramaneti oameni de nadejde si de incredere pentru copii.

14. Ai grija sa nu preferi copilul in locul partenerului.

15. Despre grija de sine: barbatii si femeile ar trebui sa se preocupe de aspectul lor fizic, sa incerce sa ramana atragatori unul pentru celalalt.

  


Romanțează-ţi treburile zilnice — asta va supravieţui oricăror altor romanțări, afirmă psihiatrii americani Sylvia R. Karasu și T. Byram Karasu în cartea lor Arta menţinerii căsniciei.

    

După extaz, spălatul rufelor.

— Proverb zen

  

„Dragostea începe ca un sonet, dar sfârșește într-o listă de cumpărături. De aceea, avem nevoie de cineva cu care putem să mergem la supermarket”, spune Joel Achenbach în Homeward Bound (În drum spre casă). Sentimentele romantice reciproce ale bărbaţilor şi femeilor sunt limitate în timp. Rareori durează pe toată perioada căsniciei. Cuplurile care creează în timpul fazei pasionale o bază nouă pentru camaraderia lor armonioasă sunt capabile să depăşească plictisul sexual care survine invariabil odată cu pălirea interesului romantic după câţiva ani.

Michael Vincent Miller crede, în Intimate Terrorism (Terorism intim), că relaţiile pasionale sunt ”atât prea impetuoase, cât şi prea fragile”, pentru a susţine decenii de viaţă maritală pe care să se bazeze cuplurile. El crede şi că doar pasiunea romantică nu reuşeşte să protejeze cuplurile de „harababura domestică” a vieţii de zi cu zi. Ne descrie „faţetele romantice ale cotidianului obişnuit”:

  • a avea grijă de copii,
  • a îngriji de casă,
  • a organiza viaţa socială,
  • a găti,
  • a mânca,
  • a face curăţenie,
  • a face exerciţii,
  • a calcula taxele
  • şi, da, a merge împreună la supermarket.

  

  

     

În mod evident, majoritatea cuplurilor nu reuşesc să romanțeze viaţa obişnuită suficient încât să supravieţuiască, întrucât nu au idee cum şi de ce să facă o schimbare, o variaţie. Dar ca şi cum n-ar fi de ajuns dezamăgirea reciprocă în aşteptările lor, soţii au şi nişte aşteptări total nerealiste: vor ca totul să fie perfect.  Barbara Ehrenreich descrie plastic în Why It Might Be Worth It (to Have an Affair) (De ce ar merita [să ai o legătură]) astfel de aşteptări nerezonabile cu întrebări spirituale şi un răspuns, chiar dacă niţel tendenţios  faţă de propriu-i sex:

Î: Moş Crăciun, Darth Vader, Batman, Bărbatul Perfect şi Femeia Perfectă se află în aceeaşi maşină când, deodată, au o pană. Cine schimbă cauciucul?

R: Femeia Perfectă, desigur… ceilalţi sunt personaje imaginare.

Ehrenreich compară dragostea cu căsătoria: „Dragostea este ceva sălbatic şi nebunesc, în timp ce căsătoria este potolită şi normală.” Ne aşteptăm ca iubirea să dureze veşnic şi să fie binecuvântată. Despre căsătorie ea spune totuşi că „cerem ceva mult mai greu de găsit… bărbatul perfect, universal, de tip renascentist”.

Dar „cei perfecţi” nu vor adesea să meargă la supermarket; sunt mai dispuşi să meargă la cabinete de avocaţi de divorţ. Acei oameni au nevoie să se împace cu eşecul relativ al aşteptărilor lor nerealiste şi să aibă în vedere categoric revizuirea totală a concepţiilor lor idealiste asupra căsătoriei; altminteri, cad în altă iluzie romantică, de astă dată alimentată de disperare şi furie: divorţul. Tragic este faptul că aceste divorţuri nu sunt nici cu adevărat dorite, nici inevitabile. Cu siguranţă, divorţul nu este soluţia pentru problemele căsătoriei ca instituţie.

  

Fragment din Arta menţinerii căsniciei

     

%d blogeri au apreciat: