Iubește și citește: pentru valentine și dragobeți :)

Comandă acum cărți din secțiunea Lecturi din dragoste și primești din partea Editurii Trei un cadou de care să te bucuri alături de persoana iubită!

Campania este valabilă în perioada 10-25 februarie 2014, în limita stocurilor disponibile.

  

Oferta livrescă pentru îndrăgostiți include:

– cărți nou apărute (cum sunt cele două bestselleruri ale lui Jamie McGuire – Fericirea începe azi și continuarea Fericirea mea ești tu), dar și romane publicate în anii trecuți, care poate ți-au scăpat (ce ziceți de puțin exotism în Pavilionul plăcerilor populat de gheișele chineze sau de niște delicii cubaneze alături de Regele Havanei, monarhul plăcerilor orgasmice închipuit de Pedro Juan Gurierrez?);

– cărți care-ți descifrează mecanismele psihologice ale iubirii (vă recomand o cartea utilă pentru orice cuplu: Iubirea nu este de ajuns a celebrului cognitivist Aaron T. Beck), dar și lucrări de referință din care vei afla ce este până la urmă în mintea lui (Psihologia eroticii masculine) sau în mintea ei (Psihologia femeii);

–  cărți pentru cei care preferă relațiile virtuale, dar și opuri pentru hedoniștii care vor să-și perfecționeze tehnicile de mângâiere sau de relaxare în dormitor…

– plus multe alte suprize promoționale pe care le găsești pe site-ul editurii la categoria LECTURI DIN DRAGOSTE!

  

  

Retrospectivă 2012: Psihologie

Anul trecut, am propus volume ”psi” variate, de referință și care acoperă goluri din bibliografia psihologică de la noi.

După traducerile masive din Freud și Jung, au fost bine-venite biografia ”Freud. O viață pentru timpul nostru” – cea mai bogată biografie a lui Freud -, respectiv sinteza clară și utilă ”Psihologia lui C.G. Jung”, scrisă de una dintre cele mai apropiate colaboratoare ale analistului elvețian, Jolande Jacobi.

În decembrie, ”Moșul” a adus un reader: ”Yalom. Selecţie din opera unui maestru al terapiei şi al povestirii”, o antologie care surpinde evoluția de peste trei decenii a iubitului romancier și terapeut existențial.

Din colecția de popularizare a psihologiei, ”Psihologia pentru toți”, amintesc trei titluri grăitoare:

• ”Psihologia femeii”, un volum esențial scris de neo-freudiana Karen Horney, cunoscută precursoare a feminismului.
• ”Iubirea nu este de ajuns” e un volum de psihologie a cuplului care vine, surpinzător, din partea cognitivistului Aaron T. Beck.
• ”De ce se îmbolnăvesc oamenii?” (D. Leader și D. Corfield), o carte actuală de psihosomatică nuanțată cu studii de caz din medicina convențională care ignoră adesea și pe nedrept legăturile dintre minte și corp.

Iar din colecția de ”Psihologie practică”, amintesc două cărți care dovedesc că alegerile noastre editoriale nu sunt întâmplătoare și că încercăm, inclusiv pe partea de self-help, să venim cu autori credibili și care știu bine despre ce vorbesc. ”Pe gaura cheii. Află firea celorlalți cotrobăind prin lucrurile lor”, e o carte detectivistică scrisă de Sam Gosling, profesor la Universitatea din Austin, Texas, și cercetător atent al formării percepțiilor sociale.

Al doilea exemplu: volumul ”Profesorul eficient”, care aduce o perspectivă proaspătă (inspirată de relația vie din consiliere/psihoterapie) asupra legăturii elevi-profesori. Autor: celebrul psiholog Thomas Gordon, nominalizat la premiul Nobel pentru Pace.

   

Miercuri: psihologia femeii, luminile și umbrele vieții

Săptămâna psi continuă azi în trei orașe universitare.

La București, vă așteaptă o temă care îmbină femininul, feminismul și psihanaliza, iar la Timișoara și la Cluj, psihoterapia pozitivă vă provoacă la o regândire a vieții și a mizelor sale.

Evenimentele încep de la orele 18.00, cu excepția prezentării de la Timișoara, care debutează la 18.30.

   

• Despre psihologia femeii va vorbi la București (Cărturești-Verona) psihoterapeuta Mara Priceputu, specializată în terapie integrativă. Pretextul va fi o recentă traducere din opera psihanalistei feministe Karen Horney.

 

• Nu știu exact ce vă spune paradoxul ”Mor deci exist”, dar de aici va porni psihiatra și specialista în terapie pozitivă Liana Don în prezentarea de la Cluj (Cărturești-Iulius Mall). Amintesc că tema morții ca experiență existențială este abordată pe larg de Yalom în excelenta carte Psihoterapie existențială.

   

• Tot dinspre terapia pozitivă, va fi și intervenția de la Timișoara (Cărturești-Mercy) a terapeutelor Dora Chelemen și Oana Bot. Titlul prezentării sună cât se poate de incitant (și de enigmatic): ”Prin fisuri intră lumina: despre capacități și resursele noastre interioare”.

 

NU UITAȚI: Pe toată durata evenimentului, cărțile de psihologie ale Editurii Trei sunt reduse în întreaga rețea a libăriilor Cărturești cu 25%! 

  

De ce se uzează un cuplu (1): așteptările bărbatului

Iubirea şi pasiunea nu apar pentru prima dată la pubertate, copilul mic fiind deja capabil să simtă, să dorească şi să solicite cu ardoare. Pe parcursul acestor experienţe de iubire timpurii, copilul va trece, de obicei, prin neplăcerile frustrărilor, dezamăgirilor, respingerilor şi sentimentelor de gelozie neajutorată. De asemenea, el va fi suportat minciuni şi pedepse şi ameninţări.

Unele urme ale acestor experienţe de iubire timpurii vor rămâne pentru totdeauna şi vor afecta relaţia ulterioară cu sexul opus. Deşi între aceste urme există infinite diferenţe de la caz la caz, din diversitatea de atitudini ale ambelor sexe rezultă un tipar uşor de recunoscut.

La bărbat descoperim frecvent următoarele rămăşiţe ale relaţiei sale timpurii cu mama.

Fragment din:

1) Mai întâi, este îndepărtarea de femeia ameninţătoare. De vreme ce creşterea copilului îi este încredinţată, de obicei, mamei, de mamă sunt legate nu numai prima experienţă a căldurii, grijii şi tandreţei, ci şi primele noastre interdicţii. Pare a fi foarte dificil să te eliberezi complet de aceste experienţe primare. Adesea avem impresia că în fiecare bărbat sălăşuiesc rămăşiţe ale lor; mai ales când vedem ce sentiment fericit de despovărare împărtăşesc bărbaţii când se află între ei, indiferent dacă este vorba de sport, cluburi, ştiinţă sau chiar de război. Par nişte elevi uşuraţi că au scăpat de supraveghere! Este normal ca această atitudine să se repete cât mai evident cu putinţă în relaţia lor cu soţiile care, mai mult decât alte femei, sunt menite să ia locul mamelor lor.

2) O a doua trăsătură care trădează existenţa unei relaţii de dependenţă maternă nerezolvate este ideea sfinţeniei femeii, care a atins cea mai înaltă expresie a sa în cultul Fecioarei. Este posibil ca ea să aibă câteva aspecte frumoase în viaţa de zi cu zi, dar reversul medaliei este destul de periculos. Aceasta, întrucât în cazurile extreme duce la convingerea că femeia serioasă, respectabilă, este asexuată şi dorinţele sexuale ce o au drept obiect ar umili-o. Această concepţie implică, în plus, că nu te poţi aştepta la o experienţă amoroasă completă cu o astfel de femeie, chiar dacă o iubeşti foarte mult şi trebuie să cauţi satisfacţie sexuală numai cu o femeie stricată, o prostituată. În cazurile tipice, înseamnă că bărbatul îşi poate iubi şi aprecia soţia dar nu o poate dori şi, prin urmare, va fi mai mult sau mai puţin inhibat faţă de ea.

3) În acest context, aş dori să menţionez o a treia trăsătură care mi se pare caracteristică atitudinii bărbatului faţă de femeie. Este vorba de groaza bărbatului că ar fi incapabil să satisfacă femeia. Este frica lui de cerinţele ei în general şi de cerinţele ei sexuale în particular. Este o frică înrădăcinată într-o oarecare măsură în condiţiile biologice, atâta timp cât bărbatul trebuie să-şi dovedească iar şi iar bărbăţia în faţa femeii, pe când femeia este capabilă să aibă act sexual, să conceapă şi să dea naştere chiar frigidă fiind. (…) Dacă ea nu este disponibilă numai pentru el, dacă pentru el nimic nu este de ajuns, dacă nu o satisface sexual, toate acestea sunt privite de soţul fundamental nesigur ca o gravă insultă adusă încrederii sale în sine ca bărbat. Această reacţie, la rândul său, îi va trezi instinctiv dorinţa de a-şi umili soţia subminându-i încrederea în sine.

Mâine, urmează și un post despre așteptările femeii 🙂

Despre masochismul feminin

Deşi scrise, practic, înaintea şi în afara discursului feminist, cercetările lui Karen Horney – bazate pe experienţa ei clinică de psihanalist – sunt interesante şi astăzi, cu atât mai mult cu cât adoptă adesea o poziţie rezervată sau critică în raport cu anumite teze, presupoziţii, preconcepţii vehiculate de psihanaliza freudiană.

Iată, de pildă, ce spune ea într-o comunicare despre „Problema masochismului feminin”, prezentată la întâlnirea semestrială a Asociaţiei Psihanalitice Americane în Washington, în 1933:

„Interesul faţă de problema masochismului feminin se extinde cu mult dincolo de sferele medicală şi psihologică întrucât, cel puţin pentru cei ce studiază cultura occidentală, problema atinge chiar rădăcinile evaluării femeii prin prisma definirii sale culturale. Se pare că în zonele noastre culturale fenomenele masochiste sunt mai frecvente în cazul femeilor decât în cel al bărbaţilor. S-au conturat două modalităţi de a aborda o explicaţie a acestei observaţii. Una reprezintă o încercare de a descoperi dacă tendinţele masochiste sunt inerente esenţei naturii feminine sau înrudite cu ea. Cealaltă este o evaluare a ponderii pe care o au condiţionările sociale în geneza oricăror caracteristici specific sexuale în distribuţia tendinţelor masochiste”.

Karen Horney e mai degrabă sceptică în privinţa primului tip de explicaţie – în răspăr cu unii psihanalişti ce continuă direct ipotezele lui Freud –, fiind înclinată, în schimb, să introducă în ecuaţie „condiţionările sociale” şi sugerând antropologilor să vină cu date în ce priveşte existenţa „masochismului feminin” în alte organizări sociale decât cele europene.

Astfel, înaintea lui Simone de Beauvoir – care publica, în 1949, Al doilea sex, o carte ce avea să facă istorie, considerată fiind o biblie a feminismului –, psihanalista Karen Horney vorbeşte despre „ideologii fixe” – falocentrice – referitoare la „natura femeii” şi despre influenţa extrem de mare a acestor ideologii, ca şi a mediului social asupra psihologiei şi conduitei sociale a femeii.

    

  Fragment din recenzia publicată de Adina Dinițoiu pe Bookaholic.ro.