Tag Archive: Minulescu



Această prezentare necesită JavaScript.

   

Editura Trei și-a sărbătorit marți, 8 noiembrie, la ICR performanța deosebită pentru România (și chiar pentru Europa) de a publica volumul cel mai dorit și vânat de către editori, psihologi, adepți sau detractori ai lui Carl Gustav Jung – Cartea roșie, relatează ziarul online Ghimpele. (Despre eveniment au mai povestit HotNews, Psihoterapie.net și Daniela Dumitrescu pe blogul personal.)

Evenimentul a fost organizat de Institutul Cultural Roman și Editura Trei și i-a avut ca invitați la acest ”botez” pe piața editorială românească pe Andrei Pleșu, Mihaela Minulescu, Vasile Dem. Zamfirescu și, în rol de moderator, pe președintele consiliului director al ICR, Horia-Roman Patapievici.

***

Iată, mai jos, în variantă audio, povestea unei inedite dezbateri în jurul unei cărți-obiect, care nu e nici album de artă, nici jurnal de amintiri, nici autoanaliză, nici eseu filosofic, nici instrument terapeutic, dar reușește, printr-o manieră greu de înțeles, să strângă împreună toate aceste perspective.

   

Gazda serii, H.R. Patapievici, a prezentat publicului ”stranie carte”, dar și participanții la dezbatere:

https://edituratrei.files.wordpress.com/2011/11/1-hrpatapievici-introdezbatere-cartea-rosie-la-icr-nov-2011-copy2.pdf

          

Psihanalistul și editorul Vasile Dem. Zamfirescu povestește chinurile facerii ”Cărții roșii”:

…În 1961, când Jung moare, în testamentul său nu există instrucțiuni precise despre publicarea acestei cărți. Mai curând, părea să fie o chestiune de familie care nu trebuia să fie neapărat publicată.
 https://edituratrei.files.wordpress.com/2011/11/2-vd-zamfirescu-istoria-si-editarea-cartii-rosii-dezbatere-cartea-rosie-la-icr-nov-2011-copy.pdf

  

Specialistul în istoria artei și a religiilor Andrei Pleșu se miră de unde provine bogăția suprarealistă a viselor psihanaliștilor:

Dacă nu ești un Jung sau un Freud, visezi ca prostul, visezi cum mergeai pe drum și te strigă unul… Însă, domnule, dar dacă ești Freud sau Jung… e groasă 🙂

… Avem de a face în mod clar cu o Cutie a Pandoriei și de aceea avem voie să avem mici momente de panică. Novalis spune undeva: e bine să nu atentăm la pudoarea zeităților visului…

https://edituratrei.files.wordpress.com/2011/11/3-a-plesu-copy.pdf

  

Mihaela Minulescu, președinta Asociației Române de Psihologie Analitică, vorbește despre contextul psihic și biografic în care apare ”Cartea roșie”

Jung avea pacienți, avea copii, avea o soție, o casă, avea un Institut unde se confrunta cu egalii lui, iar aceste lucruri sunt cele care l-au ajutat să existe într-o viață psihică sănătoasă, într-o realitate adevărată. Apoi mergea dincolo, în cealaltă realitate, și aveau loc confruntările cu Philemon, cu ”anima”…

https://edituratrei.files.wordpress.com/2011/11/4-m-minulescu-copy.pdf

  

Finalul dezbaterii – când lucrurile se încing și intervine excelenta traducătoare Viorica Nișcov:

Am avut de multe ori sentimentul că am de a face cu un delir…

https://edituratrei.files.wordpress.com/2011/11/5-dezbatere_final-copy.pdf

   

Sursă: fotografiile și înregistrările audio ne-au fost puse la dispoziție de Institutul Cultural Român.

  

Curaj-viziune-forță


Vă așteptăm în seara aceasta (marți, 8 noiembrie, ora 18.00) la ICR la o dezbatere pornind de la Cartea Rosie de C.G. Jung. Vor participa Andrei Pleșu, Mihaela Minulescu și Vasile Dem. Zamfirescu, moderați de Horia Roman Patapievici.

  

  • Principala calitate a lui Jung ca terapeut, ca cercetător, ca antropolog (am spune astăzi) este curajul. El a avut curajul să-şi rişte sănătatea interioară printr-un experimentalism dus la limită, dar a avut curajul să-şi rişte şi prestigiul – Andrei Pleșu, Dilema Veche.

  

  • Această carte este o experiență umană profundă prin care cineva a avut curajul să coboare în străfundurile știintei, să ne-o aducă la suprafață, să ne aducă bogăția pe care a descoperit-o acolo și sensurile respective (…) Este importantă pentru că a transformat viziunea psihologică, Mihaela Minulescu, Național Magazin.

   

  • Psihologia analitică ne deschide poarta spre tenebrele inconștientului colectiv, acel inconștient care, după Jung, alimentează psihozele atunci când copleșesc eul. Ca deschizător de noi drumuri de acces la inconștient, Jung își ilustrează forța psihică deosebită de a se lupta cu psihoza. – Vasile Dem. Zamfirescu, Psychologies.

      


Editura TREI si Institutul Cultural Roman va invita marti, 8 noiembrie, ora 18.00, la o dezbatere pornind de la Cartea Rosie de C.G. Jung, discutie la care vor participa Andrei Plesu, Mihaela Minulescu si Vasile Dem. Zamfirescu, moderati de Horia Roman Patapievici. (Evenimentul are loc la sediul ICR din Aleea Alexandru nr. 38, iar accesul publicului va fi liber.)

Pentru a intelege mizele acestei carti speciale, va propun un fragment dintr-un interviu recent acordat de editorul si psihanalistul V. Dem Zamfirescu pentru revista Psychologies in marginea ”Carții rosii”, acest ”Sfant Graal al Inconstientului”, cum l-a botezat ”The New York Times Magazine”:

      

  

  

Care sunt mijloacele de sondare a propriului Sine pe care Jung le foloseste in Liber Novus? Arunca aceasta carte o lumina noua asupra psihanalizei jungiene si a psihanalizei clasice in general? „Autoanaliza“ intreprinsa de Jung cu prilejul scrierii acestei carti este ea un model terapeutic?

V.D.Z.: La prima vedere, Jung, prin utilizarea masiva a analizei viselor, se situeaza in continuare in matca psihanalizei freudiene. Insa visele care-l preocupa si, trebuie s-o spunem, il inspaimanta pe Jung, sunt vise care vin din inconstientul colectiv si pe care intemeietorul psihologiei analitice le numeste „vise mari“. In mod evident, noua este analiza produselor spontane ale imaginatiei (viziuni), care va da continut metodei specific jungiene, numita „imaginatie activa“. Dificultatea metodei consta in a controla rezistentele care se opun fluxului produselor imaginatiei alimentate de inconstient, ceea ce Jung reuseste din plin, nu fara dificultate si emotii negative. Apelul la imaginatia activa a devenit o metoda curenta in psihanaliza jungiana.

Ce portret (inedit) al autorului se contureaza prin publicarea acestei lucrari? Vedem acum un „alt“ Jung?

V.D.Z.: Daca, pana la Jung, psihanaliza freudiana ne obisnuise cu sondarea inconstientului personal, a acelui inconstient care se formeaza in ontogeneza, inconstient de care este legata nevroza, psihologia analitica ne deschide poarta spre tenebrele inconstientului colectiv, acel inconstient care, dupa Jung, alimenteaza psihozele atunci cand coplesesc eul. Ca deschizator de noi drumuri de acces la inconstient, Jung isi ilustreaza forta psihica deosebita de a se lupta cu psihoza. „Confruntarea cu inconstientul“, despre care vorbeste Jung in Amintiri, vise, reflectii „este de fapt o confruntare titanica cu forte interioare de necontrolat pentru oamenii obisnuiti.“

Desenele, mitologia personala, mandalele lui Jung par, la prima vedere, niste manifestari dispersate ale personalitatii sale inconstiente. Se poate decela un Eu coerent, nou, superior, dincolo de toate aceste fragmente?

V.D.Z.: Fragmentele pe care Jung le „dezgroapa“ prin autoanaliza de mare profunzime sunt menite integrarii in Eu, intr-un proces care urmareste sa-l extinda si sa-l apropie de Sine (Selbst) — arhetipul totalitatii psihice integrate. Daca Eul pierde contactul cu Sinele, atunci apar sentimente de instrainare, de lipsa de sens, chiar depresii, ceea ce ar caracteriza, dupa Jung, viata omului contemporan. Cand Eul si Sinele au o relatie de comunicare optima, se realizeaza ceea ce Jung numeste „individuatie“, adica dobandirea realitatii si sentimentului unicitatii indivizibile in conexiune cu experienta mai larga a umanitatii. Tendinta autorealizarii in sensul de mai sus este inerenta psihicului uman, iar scopul ultim al analizei este tocmai de a facilita acest proces.
  

Citește întregul interviu în ediția online a revistei Psychologies

  

%d blogeri au apreciat: