Tag Archive: memorie



TripatUn studiu controlat a analizat în profunzime funcţia cognitivă a două grupuri distincte de utilizatori de marijuana și a unui grup de control format din nonutilizatori.

Oamenii din primul grup aveau în jur de 45 de ani și fumaseră foarte mult (aproximativ cinci jointuri pe zi) pentru o perioadă medie de 34 de ani. Oamenii din al doilea grup erau mai tineri (în medie 28 de ani) și fumaseră aproximativ patru jointuri pe zi timp de opt ani. Performanţa acestor grupuri a fost comparată cu subiecţii de vârste comparabile din grupul de control, care nu erau utilizatori de marijuana. Grupul mai în vârstă al utilizatorilor cronici a avut rezultate mai slabe decât celelalte grupuri la testele de învăţare verbală și memorie, precum și la un test de atenţie distributivă.

Există câteva aspecte importante cu privire la acest studiu. În primul rând, acesta indică faptul că, după mulţi ani de utilizare excesivă a marijuanei, există unele deficite cognitive care par a fi permanente. Dar persoanele care au fumat foarte mult vreme de opt ani nu au avut niciun deficit. Utilizatorii din cele două grupuri au fost diferiţi sub un alt aspect, și anume vârsta la care au început să consume marijuana. Persoanele din grupul mai în vârstă au început să consume marijuana de la aproximativ doisprezece ani, în timp ce grupul utilizatorilor mai tineri a început la aproximativ douăzeci de ani.

Consumul de droguri la o vârstă atât de fragedă ar putea avea o legătură cu deficitele cu care s‑au confruntat la vârsta adultă. Aceste descoperiri sugerează oare că expunerile repetate la THC în timpul adolescenţei ar putea cauza leziuni sau deficite care nu s‑ar produce la vârsta adultă pentru aceleași niveluri de expunere? Pentru moment, cel mai bun răspuns este că nu știm, dar există unele studii asupra cărora merită să reflectăm…

 Citiți mai mult în cartea

Tripat.

Ce trebuie să ştii despre droguri:

de la alcool la ecstasy

   

Reclame

Antrenati-vaRăspândirea utilizării internetului ca sprijin al memoriei a fost studiată foarte atent.

 

Faptul de a putea dispune de aproape indiferent ce informaţie după un simplu clic ne dispensează într-adevăr a priori de orice efort de memorare. Lucrările realizate în acest domeniu au arătat că recurgerea la calculator este comportamentul cel mai frecvent faţă de orice chestiune dificilă cu care putem să ne confruntăm şi că, atunci când ştim că informaţia va putea fi găsită uşor pe cale electronică, acesta va fi mai puţin bine memorată. În schimb, modul de a regăsi ulterior informaţia respectivă va fi mai bine memorat. Memoria umană începe, aşadar, să se adapteze la un mediu înconjurător tehnologic furnizând un dispozitiv de stocare a informaţiilor exterioare minţii noastre.

Fragment din:

Utilizarea internetului are consecinţe majore asupra modului nostru de a percepe lumea. Este important să păstrăm în minte faptul că nu este decât una dintre modalităţile de acces la informaţie (desigur majoră) şi doar una dintre modalităţile de schimburi (caracteristicile sale făcând ca aceste schimburi să fie incomplete) cu ceilalţi şi că este fundamental să limităm timpul pe care i-l consacrăm. Lucrul cel mai bun este acela de a avea un obiectiv precis la fiecare utilizare. Navigarea pe internet este o activitate stimulantă, care comportă o parte activă, deoarece trebuie să căutăm informaţiile. Ea nu înlocuieşte, totuşi, lectura cărţilor sau chiar a revistelor, în măsura în care utilizarea sa conduce la zborul printr-o mulţime de ferestre şi nu la structurarea atenţiei în jurul unui conţinut descoperit treptat, pagină cu pagină, care atrage după sine o apropriere şi o elaborare a unei interpretări foarte personale de către cititor. 

  

 


Efectul Mozart pe dos sau cum muzica de fundal îți slăbește memoria.

   

Despre meloterapie, despre acordurile lui Mozart care îi deșteaptă pe cei mici, despre efectul tonifiant și antidepresiv al muzicii ați auzit fără îndoială.

Ei bine, un psiholog galez vine să ne strice puțin socotelile și spune că dacă începem o sarcină intelectuală, mai bine închidem radioul, ne dăm jos căștile sau ieșim de pe Youtube. Chiar dacă îți place la nebunia muzica ce răsună în background, asta nu ajută cu nimic. Ba, din contră!

 

  

   

Nick Perham, de la Universitatea din Cardiff, a comparat memoria de scurtă durată (reținerea a 8 consoane în ordinea prezentării lor) pe cinci tipuri de fundal sonor: liniștit, muzică preferată (Rihanna, Stranglers, Arcade Fire), muzică antipatizată (Death Angel), sunete schimbătoare sau sunete repetitive.

  

   

Mai e cazul să spun că cele mai bune performanțe au fost obținute pe fundalul tăcut sau pe cel cu sunete repetitive? Dar ce spuneți de faptul că memoria a fost afectată la fel de rău și de muzica preferată, și de cea antipatizată? Și acum explicația galezului:

”Performanța mai proastă pe fundalul muzical sau al sunetelor schimbătoare vine din variațiile acustice existente în acele medii. Ceea ce împiedică buna memorare, prin repetiție, a ordinii anumitor itemi”

Și calculele mintale sunt, de asemenea, afectate, pentru că presupun o memorie de scurtă durată a unor informații anume ordonate. Sfatul cognitivistului britanic pentru cei care nu vor să-și slăbească abilitățile cognitive când își fac temele, învață, fac calcule contabile etc.: lucrează în liniște și ascultă, eventual, ce-ți place înainte de-a te pune pe treabă.

  

Sursă: EurekAlert!

  

%d blogeri au apreciat asta: