Tag Archive: inconștient colectiv



Küsnacht, 16 ianuarie 1952. Plimbare după micul dejun cu C.G. Vreme însorită. Mi-a povestit din nou, dar altfel decât data trecută, visul său despre casa medievală, astfel:

 

Intalniri cu JungMă aflu la primul etaj al unei case, mobilată oarecum ca biroul meu, în genul secolului al optsprezecelea. Acum trebuie să văd ce este jos. O scară veche, frumoasă, iar parterul este din secolul al șaisprezecelea – cu o mobilă veche, grea, dar frumoasă. Am gândit, „Ia te uită, nu știam că se află așa ceva aici – poate are și o pivniță.“ Și avea. Am coborât – pereți goi, mortarul scorojit, care lăsa să se vadă cărămizi romane; podeaua era pietruită. Într-un colț era o piatră în care era fixat un inel. Am ridicat-o și m-am uitat dedesubt și jos erau rămășițe preistorice – oase, cranii și vase de lut.

Fragment din: 

Avusese acest vis în timpul vizitei sale în America, la Clark University, împreună cu Freud. I-a povestit visul lui Freud, care l-a interpretat ca pe o dorință de a scăpa de cineva. Freud a insistat asupra acestui aspect, apoi a spus, „Ei bine, trebuie să însemne că vrei să scapi de nevastă-ta.“ Freud nu a luat în seamă nimic altceva din vis decât oasele și craniile, pe care le-a asociat cu moartea cuiva. El a văzut visul numai prin prisma teoriei sale.

Freud era prins în teoria sa, aceasta îi oferea protecție; totul trebuie redus la ceva  derogatoriu, atunci ești într-o poziție superioară. La fel și cu spiritualitatea – pentru Freud nu însemna nimic altceva decât sexualitate. Pentru el totul avea o explicație. L-a rugat pe Jung să-i promită: „Promite-mi că vei susține dogma sexualității. Dacă nu avem nicio dogmă, torentul întunecat al ocultismului ne va lua pe sus și ne va înghiți.“ Freudienii suferă cu toții de folie à deux, de un delir indus, și reduc totul la altceva. În mod contrar, noțiunea lui Jung de inconștient colectiv implică ceva mai amplu și mai mare, care există de sine stătător.

Ne aflam în umbrar când, după ce a terminat de repovestit visul casei medievale, mi-a spus: „Atunci, în acel moment, mi-a venit ideea inconștientului colectiv.“

  

Curaj-viziune-forță


Vă așteptăm în seara aceasta (marți, 8 noiembrie, ora 18.00) la ICR la o dezbatere pornind de la Cartea Rosie de C.G. Jung. Vor participa Andrei Pleșu, Mihaela Minulescu și Vasile Dem. Zamfirescu, moderați de Horia Roman Patapievici.

  

  • Principala calitate a lui Jung ca terapeut, ca cercetător, ca antropolog (am spune astăzi) este curajul. El a avut curajul să-şi rişte sănătatea interioară printr-un experimentalism dus la limită, dar a avut curajul să-şi rişte şi prestigiul – Andrei Pleșu, Dilema Veche.

  

  • Această carte este o experiență umană profundă prin care cineva a avut curajul să coboare în străfundurile știintei, să ne-o aducă la suprafață, să ne aducă bogăția pe care a descoperit-o acolo și sensurile respective (…) Este importantă pentru că a transformat viziunea psihologică, Mihaela Minulescu, Național Magazin.

   

  • Psihologia analitică ne deschide poarta spre tenebrele inconștientului colectiv, acel inconștient care, după Jung, alimentează psihozele atunci când copleșesc eul. Ca deschizător de noi drumuri de acces la inconștient, Jung își ilustrează forța psihică deosebită de a se lupta cu psihoza. – Vasile Dem. Zamfirescu, Psychologies.

      

%d blogeri au apreciat: