”Labirintul lui Pan”, descifrat psihanalitic

Călăuzită de un spiriduş, o vedem pe eroina din Labirintul lui Pan, pe Ofelia, cum intră în labirintul mintal, într‑un spaţiu şi timp unice ale imaginaţiei sale, pentru a evita umilinţele, suferinţa şi pierderile ireparabile ale existenţei sale zilnice.

Pe acest parcurs ea întâlneşte o mulţime de personaje fantastice care, după cum spune chiar del Toro, reprezintă forţele eliberatoare, ce au de‑a face cu imperfecţiunile cu care ar trebui să ne împăcăm în loc să aspirăm spre perfecţiune. Şi totuşi, Ofelia descoperă că această lume a fanteziei poate fi la fel de înspăimântătoare (sau chiar mai) decât cea de care a încercat să scape, aşa cum e ea populată de creaturi monstruoase care solicită o supunere absolută şi o provoacă să facă lucruri aproape imposibile.

Acest spaţiu imaginar poate să funcţioneze de asemenea ca un fel de teren de antrenament în care copiii pot învăţa cum să se maturizeze îndeplinind tot felul de misiuni complicate şi depăşind experienţe traumatizante ori chiar ca locul în care să poată regresa într‑un fel de cercetări personale — care, de obicei, presupun multă nelinişte, chiar dacă sunt şi palpitante în egală măsură — despre subiectele legate de sexualitate ori misterul felului în care sunt concepuţi copiii.

„În mod deliberat am imaginat ideea unei lumi fantastice ca fiind una extrem de uterină“, explică del Toro; „am folosit o paletă de culori falopiene, şi anume purpurii şi aurii, totul într‑un univers al fanteziei în care predomină rotunjimile, în vreme ce în lumea reală totul e rece şi drept. Asta se remarcă în intrarea nu foarte subtilă în copac. Când am făcut afişul filmului pentru Cannes, cineva a spus că ar fi trebuit să‑i zicem Pântece cu vedere. Ideea este că fetiţa îşi imaginează Raiul ca pe o reîntoarcere în burtica mămicii“ (del Toro în interviul acordat lui Mark Kermode, în 2006).

Un asemenea loc al fanteziei poate fi înţeles asemenea celor pe care le creează fetiţele ca Ofelia ca să poată deveni stăpâne pe deciziile lor, în vreme ce în lumea reală se simt excluse de atotputernicii adulţi: atât de cei care se comportă sadic asemenea Căpitanului Vidal, cât şi de cei care sunt personaje eroice ca Mercedes, fata în casă, sau bunul doctor Ferreiro.

Fragment din 

Imagini mişcătoare. Reflecţii psihanalitice asupra filmului,

de Andrea Sabbadini

Ce învață psihanalistul dintr-un film bun?

Imagini mişcătoare. Reflecţii psihanalitice asupra filmului, așa se cheamă provocatoarea carte a lui Andrea Sabbadini, recent tradusă la Trei. Un scurt fragment dintr-un interviu luat psihanalistului britanic de către Dorin Liviu Bîtfoi și publicat în revista Cultura:

Acum, noi, psihanaliştii, desigur că propunem o perspectivă anume, originală despre filme.

Dar aş vrea să spun ceva, şi chiar să insist în acest sens, pentru că adesea oamenii vorbesc despre „aplicarea“ psihanalizei la arte, la film, la literatură, la teatru etc. Eu sunt foarte sceptic în această privinţă. Este adevărat că noi aplicăm anumite concepte psihanalitice în cadrul interpretărilor noastre de filme. Dar eu văd totul ca fiind, în mod esenţial, un dialog.

Aceasta este jumătate din poveste. Cealaltă jumătate constă în ceea ce putem noi câştiga, sau învăţa pentru munca noastră clinică, pentru profesia noastră, de la regizori, de la filmele însele, de la personajele acestora, dintre care multe reprezintă indivizi de o mare complexitate (cu deosebire în filmele pe care eu le consider bune), fiind nu bidimensionale, dar chiar tridimensionale. Aceste personaje sunt complexe, au conflicte, nu sunt complet bune – aşa încât să fie idealizate, şi nici complet rele – aşa încât să fie denigrate, ci sunt compuse dintr-un amalgam de trăsături, din care orice persoană este alcătuită, inclusiv psihanaliştii.

Învăţăm astfel, prin urmare, despre condiţia umană din filmele bune, iar asta ne ajută în munca noastră, şi totodată în viaţa noastră.

 

TOP 10 CĂRȚI MINTOASE la Gaudeamus 2014

 

Toți cei interesați de zona ”psi” vor găsi la târgul Gaudeamus titluri noi la prețuri avantajoase (avem reduceri de până la 50%) despre sandplay, psihanaliza filmului, dilemele actuale ale psihiatriei, reiki, sexologie, analiza viselor, psihologie pozitivă și multe altele.

Ne găsiţi până duminică, inclusiv, la Romexpo în Pavilionul Central la nivelul 0.00, standul 16.

Catalogul cu toate noutățile poate fi descărcat de aici.

10. REIKI. O METODĂ PRACTICĂ este o introducere și pentru profani, și pentru cei familiarizați cu aceste tehnici realizată de Mihai Albu, fonatorul Școlii de Reiki din România. Veți afla cum se pot aplica tehnicile Reiki în diversele situații de viață, care sunt recomandările de dietă, care sunt efectele diverselor poziții de palme și ce e adevărat și ce e fals din diversele ”legende urbane” despre Reiki.        

9. ȘI NU UITA SĂ FII FERICIT. ABECEDAR DE PSIHOLOGIE POZITIVĂ. Fără să promită o beatitudine eternă și totală, celebrul psihiatru parizian Christophe Andre oferă o alfabetizare în ”știința fericirii”. Termenii mai tehnici (precum ”reziliență”, ”euforie” sau ”habituare hedonistă”), dimpreună cu metaforele surprinzătoare (de tipul ”nătărilor zen” sau ”brutăresei zâmbitoare”) vă vor acompania în drumul către o viață mai împlinită, mai senină și mai înțeleaptă.

8. ALFABETAR DE SEXOLOGIE 2.0. Regretatul psihiatru Florin Tudose și Ana Marian acoperă fenomenul diversificării ieșite din comun a sexualității (care nu mai e demult doar o chestiune de inimitate), ceea ce face ”din ce în ce mai greu de stabilit ce rămâne în Manualul de Diagnostic DSM-V și ce savurăm seara cu partenerul sau prietenii la cinema sau la concert.”, după cum susțin autorii.

7. COPIII ABANDONAȚI AI ROMÂNIEI. PRIVAȚIUNE, DEZVOLTARE CEREBRALĂ ȘI EFORTURI DE RECUPERARE este rezultatului unui proiect american pornit la începutul anilor 2000, care a studiat, comparativ, copiii rămași în orfelinatele românești cu cei luați la vârste mici din aceste instituții și crescuți în plasament familial (tot în România). Pe lângă faptul că s-au dovedit a avea un I.Q. mult redus, copiii instituţionalizaţi au prezentat o gamă variată de tulburări sociale şi emoţionale, ca şi modificări în dezvoltarea cerebrală.

6. ANALIZA VISELOR. NOTE ALE SEMINARULUI SUSȚINUT ÎNTRE 1928 ȘI 1930 este cea mai completă descriere a metodei jungiene de interpretare a viselor. Bazat pe un seminar ținut la Zurich, volumul vă oferă şansa de a-l descoperi pe Jung ca analist şi de a gândi şi înţelege cu el pacientul său, pornind de la 30 de vise ale acestuia, care sunt interpretate pe rând, în cuprinsul prezentărilor.

5. TATĂL. PERSPECTIVE ISTORICE, PSIHOLOGICE. Cartea analistului jungian Luigi Zoja pleacă de la funcția paternă așa cum era îndeplinită în antichitate, pentru a ajunge în zilele noastre când paternitatea pare să fi intrat în criză, iar autoritatea tatălui e în declin. „Un tată va fi un tată nesigur dacă, deși îi aparține, nu știe nimic despre poporul taților”, avertizează autorul.

4. ÎN CĂUTAREA SINELUI. DE LA FILOSOFIE LA PSIHANALIZĂ ÎN COMUNISM. Psihanalistul Vasile Dem. Zamfirescu vă prezintă, prin două jurnale, două experiențe culturale și personale ieșite din comun: pe de o parte, este relația de discipolat cu Noica, apoi este povestea psihanalizei personale prin care a trecut în ședințele cu psihologul Eugen Papadima. Filmul lansării acestei cărți, îl găsiți pe CafeGradiva.

3. IMAGINI MIȘCĂTOARE. REFLECȚII PSIHANALITICE ASUPRA FILMULUI vorbește despre mecanismele inconștiente care subîntind comportamentul personajelor din film și definesc lumea lor interioară, precum și conflictele lor emoționale. Cartea va fi lansată sâmbătă, 22 noiembrie, de la 19.30 la Cinema Studio. Vor vorbi autorul, psihanalistul britanic Andrea Sabbadini, și Irina Margareta Nistor, traducătoarea cărții și directorul Festivalului Internațional de Film și Psihanaliză organizat în acest weekend în Capitală.

2. TERAPIA PRIN JOCUL CU NISIP. DRUMUL CREATOR AL DEZVOLTĂRII PERSONALITĂȚII prezintă tehnica terapeutică Sandplay tot mai folosită atât pentru procesul de exprimare și procesare a emoțiilor nespuse, cât și pentru diagnosticare. Analista jungiană Ruth Ammann dovedește virtuțile modelării în nisip, prin istorii de caz, fotografii și ponturi pentru psihologi.

1. INEVITABILA NOASTRĂ UMBRĂ. SPECIFICUL ȘI DILEMELE PSIHIATRIEI vine cu o ”abordare onestă, nedogmatică, umană şi extrem de clară. Este o apologie strălucită din partea lui Tom Burns pentru profesia sa mult prea des diabolizată”, scrie The Times. Veți găsi în carte o parte de istorie a psihiatriei (cu dubla sa înrădăcinare în medicină și psihologie), dar și lămuriri și nuanțări legate de ”anti-psihiatrie”, de excesele farmacologice sau ale electroșocurilor, de internarea involuntară și de alte teme la fel de ”fierbinți”.

  

TOP 15: titluri noi și incitante la Gaudeamus 2014

400 de titluri ale editurilor Trei, Pandora M şi Lifestyle Publishing vă așteaptă cu reduceri de până la 50% la Târgul Gaudeamus ”Carte de Învățătură” din București (19-23 noiembrie).

Ne găsiţi la Romexpo în Pavilionul Central la nivel 0.00, standul 16.

Vă propun mai jos 15 noutăți diverse: de la psihanaliză la SF-ul baroc, de la literatura de copii și adolescenți la romane istorice plasate în Libia secolului 19 sau în Rusia lui Stalin. Catalogul cu toate noutățile poate fi descărcat de aici.

***

15. Dorința iepurașului. Cuplul format din scriitorul Paul Stewart și ilustratorul Chris Riddell sunt creatorii unei alte simpatice perechi formate din Arici și Iepuraș. Editura Trei vine la târg cu patru cărțulii din această serie dedicată celor mici.

14. Formarea inovatorilor. Cartea lui Tony Wagner, profesor de pedagogie la Harvard, reface traseul formativ al unor străluciți inovatori ai zilelor noastre, de la inginerul care a contribuit decisiv la crearea primului iPhone la activiști sociali care născocesc, pentru africani, ”biciclete” ieftine folosite la depănușat.

13. Jocul Final: Convocarea. Primul volum din trilogia Endgame (de James Fray și Nils Johnson-Shelton) a devenit un fenomen mondial: nu e doar un palpitant roman SF, ci și un joc detectivistic online cu o miză de jumătate de milion de dolari (cât se poate de adevărați), precum și un viitor film, pentru care 20th Century Fox a achiziționat deja drepturile de autor.

12. Orașe de hârtie. John Green e și el un fenomen mondial, printre adolescenți cel puțin. Autorul bestsellerului Sub aceeași stea închipuie o poveste cu limbaj spumos și citate din Walt Whitman, în care o mână de liceeni au de rezolvat o enigmă: unde a dispărut Margo, care-i apăruse ultima oară lui Quentin îmbrăcată în costum de ninja?

11. Secțiune într-un oraș bolnav. Îndrăznețul autor de SF Serge Brussolo, iubit de fandomul autohton, e publicat acum cu o serie crudă și barocă de povestiri, în care corpul devine subiect al mutilărilor științifice, iar orașele sunt virusate de calculatoare.

   

10. Terapia prin jocul cu nisip. Sandplay a devnit o tehnică tot mai folosită, atât pentru terapie, cât și pentru diagnosticare. Analista jungiană Ruth Ammann prezintă virtuțile modelării în nisip, prin istorii de caz, fotografii și ponturi pentru psihologi.

9. Belzhar. Povestea memorabilă a lui Meg Wolitzer e mai mult decât un roman pentru adolescenți. ”Dacă ați avut o dezamăgire în amor, dacă nu reușiți să vă găsiți locul în lumea asta dementă, dacă nimeni și nimic nu vă convinge că viața asta, cu bunele și relele ei, nu merită trăită, dați o șansă acestei cărți”, recomandă pe site-ul BookMag Virginia Costeschi, coordonator editorial la Trei.

8. În căutarea sinelui. În filosofie, a fost ghidat de Constantin Noica. În psihanaliză a intrat sub călăuzirea psihologului Eugen Papdima. Aflați povestea dublei formări a profesorului și editorului Vasile Dem. Zamfirescu, așa cum s-a întâmplat ea în anii cenușii ai ceaușismului. Nu degeaba subtitlul cărții (ajunsă la a treia ediție, considerabil adăugită) este: De la filosofie la psihanaliză în comunism.

7. Viermele de mătase. Pe detectivul Cormoran Strike al lui J.K. Rowling (care semnează sub pseudonimul Robert Galbraith) îl știți deja din primul volum al seriei, Chemarea cucului. Dacă atunci, intriga polițistă se petrecea în lumea modei, de data asta vă așteaptă ”o poveste depre ranchiună și crimă într-o lume literară toxică” (Sunday Times).

6. Tatăl. Cartea analistului jungian Luigi Zoja pleacă de la funcția paternă așa cum era îndeplinită în antichitate, pentru a ajunge în zilele noastre când paternitatea pare să fi intrat în criză, iar autoritatea tatălui e în declin. „Un tată va fi un tată nesigur dacă, deși îi aparține, nu știe nimic despre poporul taților”, avertiezează autorul.

     

5. Povestea lui Hanna Yakub. Selectul imprint Pandora M vă așteaptă cu o poveste plasată în plină război civil între druzi și creștinii maroniți din Libia. Rabee Jaber, jurnalist și fizician libian, a primit pentru această carte distincția Booker International Prize pentru literatură arabă din 2012.

4. Imagini mișcătoare. Lumea interioară și conflictele emoționale ale personajelor de pe marele ecran sunt scrutate în această carte semnată de psihanalistul Andrea Sabbadini, directorul European Psychoanalytic Film Festival. Pe 22 noiembrie, autorul va lansa cartea la Cinema Studio, în cadrul celei de-a treia ediții a Festivalului Internațional de Psihanaliză și Film organizat de criticul de film Irina-Margareta Nistor.

3. Într-o noapte de iarnă. După captivanta biografie a Ierusalimului, istoricul Simon Sebag Montefiore e tradus acum cu o poveste tragică despre Membrii Clubului Romanticilor Fatali, luați la întrebări de poliția secretă stalinistă. Ascultați, zic eu, de sfatul revistei Marie Claire: „Ghemuiește-te în fața șemineului cu un pahar de vin roșu și cu această poveste captivantă, în care ficțiunea și faptele istorice se împletesc magistral”.

2. Inevitabila noastră umbră. Boala mentală este parte din viața noastră (cine n-are cel puțin o rudă care să fi suferit o tulburare psihică?), iar profesorul de la Oxford Tom Burns aduce un pic de lumină în această zonă umbroasă, povestind cum se pune un diagnostic psihiatric, cum a renunțat Occidentul la aziluri, unde greșește discursul antipsihiatric și care sunt limitele farmacologiei.

1. Nimeni. Cu premiul Femina pe 2009 și cu renumele de profesoară de filosofie la Sorbona, Gwenaëlle Aubry propune un roman în care figura Tatălui (profesor de Drept) maniaco-depresiv hrănește și ”autorizează fantasma scriitoricească”, observă Simona Sora. Venți s-o cunoașteți pe autoare duminică, 23 noiembrie, de la orele 12.00, la lansarea de la standul Grupului Editorial Trei.