Tag Archive: fructe



În anii 1950, oamenii care locuiau în zona mediteraneeană, în special în Creta, erau slabi şi nu sufereau aproape deloc de boli cardiace. Cu toate acestea, aproximativ 40% din aportul lor caloric provenea din grăsimi, în primul rând din uleiul de măsline.

Dacă aruncăm o privire asupra alimentaţiei pe care ei o aveau pe atunci, vom observa următorul lucru: cretanii consumau în principal fructe, legume, leguminoase şi puţin peşte. Grăsimile saturate reprezentau mai puţin de 6% din aportul total de grăsimi.

Într-adevăr ei consumau cantităţi mari de ulei de măsline, însă, în rest, alimentaţia lor era excepţional de sănătoasă. Ei lucrau, de asemenea din greu pe câmp, parcurgeau pe jos câte 15 kilometri pe zi, uneori împingând plugul sau folosind alte unelte manuale. Americanii nu au preluat mesajul că trebuie să mănânce multe legume, fructe şi leguminoase şi să facă mult antrenament fizic; ei doar au acceptat că uleiul de măsline este un aliment sănătos.

Fragment din:

Mananca pt. a traiAstăzi, locuitorii Cretei sunt graşi la fel ca noi. Ei încă mănâncă mult ulei de măsline, însă consumul de legume, fructe şi leguminoase a scăzut foarte mult. Carnea, brânzeturile şi peştele sunt noile componente principale ale alimentaţiei, iar nivelul activităţii fizice este extrem de redus. Astăzi afecţiunile cardiace sunt foarte frecvente, iar mai mult de jumătate din populaţia Cretei, adulţi şi copii, este supraponderală.

Chiar şi doi dintre cei mai entuziaşti susţinători ai dietei mediteraneene, epidemiologul Martijn Katan de la Universitatea de Agricultură din Wageningen, Olanda, şi Walter Willett, de la Facultatea de Sănătate Publică din Harvard, admit că acest tip de alimentaţie este potrivit pentru persoanele care au o greutate apropiată de greutatea ideală. Această afirmaţie exclude majoritatea americanilor.

Cum ar putea fi sănătoasă o alimentaţie care are ca punct central un aliment atât de deficitar în substanţe nutritive, dar bogat în grăsimi precum uleiul? Gram cu gram, uleiul de măsline este unul dintre alimentele cu cea mai mare capacitate de a ne îngrăşa şi cu cea mai mare densitate calorică de pe planetă; conţine chiar mai multe calorii pe jumătatea de kilogram decât untul (unt: 3 200 calorii, ulei de măsline: 4 020).

  


Iată câteva indicaţii „de igienă“ a actului de alimentaţie, astfel încât masa să se constituie într-un moment plăcut și sănătos al zilei:

 

1. Este important ca, înainte de fiecare masă, să aveţi la dispoziţie câteva minute ca să încercaţi câteva metode de relaxare. Nu vă angrenaţi în discuţii în contradictoriu cu comesenii dumneavoastră sau în discuţii stresante la telefonul mobil.

2. Alimentele trebuie bine mestecate, nu vă grăbiţi, înghiţiţi încet și faceţi mici pauze după fiecare 3-4 înghiţituri.

3. Nu consumaţi apă în timpul mesei sau imediat după masă. Apa are rolul de a dilua enzimele digestive care se formează în stomac.

4. O masă principală ar trebui să conţină două feluri de mâncare; salata trebuie să preceadă orice alt aliment, iar între salată și felul următor ar trebui să existe o pauză de 5–7 minute. În acest mod se obţine o peristaltică favorabilă (mișcare de contracţie, urmată de o relaxare periodică, a musculaturii stomacului și intestinului), evitându-se blocajele intestinale.

5. Numărul de mese zilnic trebuie să fie de cel puţin 3; micul dejun este absolut obligatoriu, acesta trebuie să fie bogat și foarte divers. Se pot consuma alimente care se digeră ușor și sunt foarte hrănitoare. Evitaţi mâncărurile grele a căror digestie vă va „epuiza“ pentru câteva ore. Este singura masă din zi la care este permis excesul de glucide, fie ele și rafinate.

6. Unii specialiști în nutriţie susţin că fructele nu se consumă niciodată în asociere cu alte alimente. Fructele se pot asocia doar între ele sau cu legumele și pot fi consumate la aproximativ 30 de minute după o masă principală. În acest fel evitaţi fenomenele de balonare. Fructele consumate dimineaţa la micul dejun aduc un plus de energie și vitalitate zilei dumneavoastră.

Nu uitați de lansare:   

adinaAlbertsBlog

   

7. Ultima masă din zi trebuie să fie luată cu cel puţin 3–4 ore înainte de culcare. Se evită astfel efortul digestiv în timpul somnului.

8. După mesele bogate trebuie evitată poziţia de decubit (culcat) cel puţin o oră. În acest fel sunt prevenite tulburările digestive asociate herniei hiatale. Prin urmare, după mesele principale, staţi pe un fotoliu comod, fără să vă întindeţi, cel puţin 30 de minute.

9. Imediat după mese trebuie evitate eforturile de orice fel, atât intelectuale, cât și fizice. Importanţa repausului după masa de prânz este foarte mare. S-a mers până acolo încât, în marile corporaţii și companii internaţionale, este obligatoriu repausul de 20–30 de minute după prânz.

10. Evitaţi alimentele bogate în aditivi și conservanţi, potenţiatori de gust și arome nenaturale. Dacă o margarină are gust de șuncă, cu siguranţă aceasta conţine adaosuri de gust și arome care, în cea mai mare parte a lor, sunt nocive prin acumulare.

11. Consumaţi fructe și legume proaspete în cantităţi cât mai mari. Atenţie însă! Și fructele conţin calorii și un abuz de pere, banane, mango etc. poate duce la kilograme în plus.

12. Consumaţi nuci, migdale, seminţe de dovleac, fistic, seminţe în general; consumaţi chiar și seminţele din cotoarele de mere și pere sau miezul sâmburilor de caise. Toate acestea au în componența lor cantităţi importante de amigdalină (vitamina B17), cunoscută în prezent pentru efectul său puternic anticancerigen. Se presupune că un consum de 7 migdale pe zi ne garantează că nu ne vom îmbolnăvi de cancer.

  

Fragment din cartea CELULITA POATE FI ÎNVINSĂ de dr. Adina Alberts

    

%d blogeri au apreciat: