Tag Archive: fericire



Eros si civilizatieAlienarea muncii este aproape completă.

Mecanica liniei de asamblare, rutina biroului, ritualul cumpărării şi vânzării sunt eliberate de orice legătură cu posibilităţile umane. Relaţiile de muncă au devenit, într-o mare măsură, relaţii între persoane văzute ca obiecte interşanjabile pentru conducerea ştiinţifică şi pentru experţii eficienţei. Desigur, competitivitatea încă dominantă cere un anumit nivel de individualitate şi spontaneitate; dar aceste trăsături au devenit tot atât de superficiale şi iluzorii ca şi competitivitatea căreia îi aparţin. Individualitatea există, pur şi simplu, doar cu numele, pentru desemnarea specifi că a tipurilor (precum vampă, casnică, petrecăreaţă, bărbătos, femeie de afaceri, cuplu ambiţios), tot aşa cum competiţia tinde să fie redusă la tipuri prestabilite în producţia fleacurilor, ambalajelor, mirosurilor, culorilor şi aşa mai departe.

Sub această suprafaţă iluzorie, întreaga lume a muncii şi recrearea sa au devenit un sistem de obiecte însufleţite şi neînsufleţite — toate supuse în aceeaşi măsură administrării. Existenţa umană în această lume este doar substanţă, materie, material, care nu conţine în sine principiul mişcării. Această stare de osificare afectează şi instinctele, inhibiţiile şi modificările lor. Conştientul, tot mai puţin împovărat de autonomie, tinde să fie redus la sarcina de a regla coordonarea individului cu întregul. Această coordonare este atât de eficientă încât fericirea generală mai degrabă a scăzut decât a crescut. Conştientizarea de către individ a reprimării dominante este împiedicată de restrângerea manipulată a conştientului său.

Acest proces schimbă definiţia fericirii. Conceptul indică o condiţie mai-mult-decât-intimă, mai-mult-decât-subiectivă; fericirea nu constă doar în sentimentul de satisfacţie, ci în realizarea libertăţii şi satisfacţiei. Fericirea presupune cunoaştere: ea este prerogativa animalului raţional. Odată cu declinul conştientului, cu controlul informaţiilor, cu absorbţia individului în mijloacele de comunicaţie în masă, cunoaşterea este administrată şi limitată. Individul nu ştie cu adevărat ce se întâmplă; maşina superputernică a educaţiei şi amuzamentului îi uneşte cu toţi ceilalţi într-o stare de anestezie din care toate ideile dăunătoare tind să fie excluse. Şi, întrucât cunoaşterea întregului adevăr nu duce mai deloc la fericire, o asemenea anestezie generală îi face fericiţi pe oameni.

Fragment din

Eros și civilizație. O cercetare filosofică asupra lui Freud,

de Herbert Marcuse

Reclame

10433143_10153110891389461_106526081561508450_nCe vei descoperi in Pastila Roşie a lui Daniel Nica? Un eseu captivant care împleteşte filosofia morală cu hermeneutica şi istoria, o poveste cuceritoare despre viaţa morală şi împlinirea de sine dar şi o carte care reuşeşte să arate filosofia vorbeşte despre lucrurile care ne privesc

Am publicat recent la Editura TREI cartea lui Daniel Nica, pe care o găsiţi aici si in librării deja. Intre timp, Pastila Roşie prinde contur şi în online şi deapănă idei şi provocări pentru minte aici. În urma filmului Matrix, „pastila albastră“ şi „pastila roşie“ au devenit simboluri ale culturii pop, reprezentând alegerea între o viaţă de iluzii fericite şi o existenţă uneori incomodă, dar întotdeauna conştientă. Cartea de faţă porneşte de la convingerea că — fără să fim cu adevărat conectaţi la o maşină de iluzii — trăim totuşi într‑o lume plină de amăgiri şi adevăruri prefabricate.

Dintre acestea, două astfel de „adevăruri“ sunt puse sub semnul întrebării, cu speranţa că am putea gândi lucrurile şi altfel decât suntem obişnuiţi. Primul este acela că moralitatea înseamnă sacrificiul libertăţii şi al împlinirii de sine. Al doilea este că fericirea înseamnă ignoranţă.

 Pastila roşie se doreşte un antidot pentru aceste două dogme ale omenirii civilizate. Speranţa din care se nasc aceste pagini este că putem gândi fericirea ca luciditate şi morala ca libertate.

Pastila-rosie-1 „Pastila roşie este o metaforă neobişnuită pentru o lucrare de filosofie, dar potrivită pentru miza acestei cărţi. Unii cititori şi-au dat probabil seama că titlul se inspiră din celebrul Matrix. În film se înfăţişează un viitor distopic în care maşinile au preluat controlul asupra oamenilor şi îi ţin închişi într-un simulacru al lumii reale. Câţiva indivizi liberi continuă să lupte împotriva roboţilor, dar majoritatea omenirii este prizoniera unei proiecţii digitale, care seamănă cu lumea anilor 2000. Pentru cei captivi, toate emoţiile, reprezentările şi percepţiile par să fie cele ale umanităţii sfărşitului de mileniu. În realitate, nu sunt decât impulsuri electro-chimice, un vis digital menit să asigure conservarea cerebrală a prizonierilor. Personajul principal din film este prins în această pânză de iluzii, dar simte cumva că lumea în care trăieşte ar putea fi o nălucire. El este vizitat de câţiva luptători ai lumii reale, care îi confirmă presimţirile şi îl supun unei alegeri. Dacă va lua o pastilă de culoare albastră, va uita de întâlnirea cu ei şi se va întoarce la viaţa iluzorie din Matrix. Dacă va lua pastila roşie, va fi deconectat şi va rămâne în realitatea viitorului, o lume întunecată şi primejdioasă, unde ultimii oameni liberi duc un război disperat, dar optimist contra maşinilor. În urma acestui film, “pastila albastră” şi “pastila roşie” au devenit simboluri ale culturii pop, reprezentând alegerea între o viaţă de iluzii fericite şi o existenţă uneori incomodă, dar întotdeauna conştientă.„, scrie Daniel. Descoperă şi tu Pastila Roşie.

 Daniel Nica (n. 1983) este doctor în filosofie şi cadru didactic asociat la Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti. Absolvent de filosofie şi de teologie, Daniel Nica a fost lider al studenţilor în timpul facultăţii, iar după absolvire şi‑a aprofundat studiile de filosofie. În 2012, a fost invitat pentru un stagiu de cercetare la Universitatea din Oxford. A publicat cartea Etică fără principii? Generalism şi particularism în filosofia morală (2013) şi alte articole academice. În prezent este cercetător postdoctoral la Academia Română.


Bucuria de a munciDacă te compari cu oameni foarte bogaţi, vei deveni, cel mai adesea, mai puţin fericit decât dacă te concentrezi asupra unor oameni care sunt mai săraci decât tine nu doar din punct de vedere financiar, dar şi din acesta, bineînţeles.

 

Chiar dacă situaţia ta rămâne aceeaşi, sentimentele tale de fericire sau nefericire pot varia în funcție de tipul de comparaţie pe care îl faci. Bunicii tăi probabil ţi-au spus că „pe mare se întâmplă lucruri mai rele“ sau că există, întotdeauna, cineva într-o situaţie mai rea decât tine. Inconştient (presupunem), ei puneau în practică această cercetare.

Să te compari, în acest fel, într-un context mental cu alţi oameni este descris de obicei ca o comparaţie „ascendentă“ sau „descendentă“. O comparaţie mentală „ascendentă“ este cu cineva a cărui situaţie este mai bună decât a ta, iar comparaţia „descendentă“ este cu oameni aflaţi în situaţii mai rele. De regulă, să te compari cu cineva mai bogat este un mod sigur de a te întrista, pe când gândurile comparative descendente (despre cei care sunt mai săraci) sunt, adesea, benefice.

Iată câteva exemple.

Dacă biroul tău este destul de confortabil, ai putea fi mulţumit, până când afli că oamenii de la o altă companie au condiţii noi şi luxoase. Pe de altă parte, dacă biroul adevărat neplăcut, ai putea să fii foarte mulţumit. tău este destul de confortabil, dar alţii lucrează într-un mediu cu adevărat neplăcut, ai putea fi foarte mulțumit.

Un prieten de-al nostru care a fost şomer o perioadă îndelungată s-a obişnuit să-şi compare situaţia cu cea a altor oameni fără serviciu şi a descoperit că a ajuns să accepte situaţia. Totuşi, atunci când a ajuns pe lista scurtă pentru obţinerea unui post foarte bine plătit, perspectiva lui s-a schimbat brusc. Se privea, încă o dată, în comparaţie cu (un pic de jargon psihologic aici) un „grup de referinţă“ prosper şi activ şi curând s-a simţit nemulţumit cu ceea ce avea şi putea să facă.

Comparaţii de felul acesta se fac tot timpul, iar cercetările care au comparat indivizii nefericiţi cu cei fericiţi au arătat că nefericirea merge mână în mână cu mai multe comparaţii de tipul ascendent; oamenii nefericiţi sunt mai susceptibili să se compare cu cei mai bogaţi şi se simt rău atunci când o fac. Unii oameni se uită cu gelozie la frumuseţea şi stilul lor de viaţă ostentativ al „celebrităţilor“; acesta este un mod sigur să devină nemulţumiţi de situaţia lor, ca să nu mai amintim de imaginea lor corporală.

Pe de altă parte, persoanele care sunt mai fericite dau, în general, mai puţină atenţie situaţiei celorlalţi oameni în comparație cu a lor — ei fac mai puţine „comparaţii sociale“.

Fragment din: Bucuria de a munci? Tu, locul de muncă şi fericirea

 

 


Preview-BucurestiCe asteptari au romanii care merg la psiholog si cand e, de fapt, nevoie sa apelezi la un psihoterapeut? Ce-i spui adolescentului care e tentat de droguri, tigari si alcool? Care sunt ingredientele necesare pentru a hrani armonia cuplului tau? Cum faci fata conflictelor tale interioare si cum rezolvi tensiunile cu cei din jur?

Fii invitatul nostru la editia de toamna a Saptamanii PSI (3-9 noiembrie), pentru a gasi raspunsuri la neplacerile si dificultatile din viata de cuplu si de familie, dar si din relatiile sociale incarcate de „jocuri” manipulatoare si santaje emotionale. Vei afla, de asemenea, de ce oamenii destepti ajung sa faca lucruri prostesti si cum poate fi descifrat limbajul afectiunilor psihosomatice.

Participa la atelierele Saptamanii PSI si intalneste-i pe cei mai apreciati psihoterapeuti sau profesori de psihologie din orasul tau! Te invitam la un dialog empatic si cald cu exploratori ai mintii umane, care-ti vor vorbi despre experiente de viata pline de miez, dar si despre metode si idei psihologice de larg interes: de la analiza viselor la semnificatia isteriei, de la consilierea pentru gravide la psihologia varstei a treia.

Saptamana PSI este un eveniment national coordonat de Editura Trei si Librariile Carturesti din Bucuresti, Constanta, Iasi, Cluj, Brasov si Timisoara.

Intrarea la evenimente este libera, iar cartile de psihologie ale Editurii Trei vor avea in aceasta perioada o reducere de 25% in reteaua Librariilor Carturesti.

  

PROGRAM BUCURESTI – Libraria Carturesti Verona

1. Denumirea evenimentului: O poveste de iubire – despre cupluri, ce cautam, ce aflam, cum ramanem impreuna?
Invitat: Simona Radu
Data : 3 noiembrie (luni) – ora 18.30

2. Denumirea evenimentului: Drogurile in date: abordari de tratament in adictie.
Invitat: Raul Rosu
Data : 4 noiembrie (marti) – ora 18.30

3. Denumirea evenimentului: Analiza viselor la C.G. Jung.
Invitati: Mihaela Minulescu, Silviu Dragomir și Sofia-Manuela Nicolae
Data : 5 noiembrie (miercuri) – ora 18.30

4. Denumirea evenimentului: Romanii la psiholog. 
Invitat: Aurora Liiceanu, Dragoș Cîrneci și Iuliana Alexa 
Data : 6 noiembrie (joi) – ora 18.30

5. Denumirea evenimentului: Psihanaliza si filosofie.
Invitati: Vasile Dem. Zamfirescu, Leonid Dragomir, Valentin Protopopescu, Dorin-Liviu Bitfoi, Horia Patrascu
Data : 7 noiembrie (vineri) – ora 18.30

  

PROGRAM CLUJ NAPOCA – Libraria Carturesti (Iulius Mall) 

1. Denumirea evenimentului: Conflictele noastre interioare, resurse pentru schimbare.
Invitat: Gabriela Hum 
Data : 3 noiembrie (luni) – ora 18.30 

2. Denumirea evenimentului: In cautarea… umbrei pierdute.
Invitat: Liana Don
Data : 4 noiembrie (marti) – ora 18.30

3. Denumirea evenimentului: Consilierea parintilor care au copii cu dizabilitati.
Invitat: Ovidiu Damian
Data : 5 noiembrie (miercuri) – ora 18.30

4. Denumirea evenimentului: Ce inseamna sa cresti un copil fericit?
Invitat: Raluca Anton
Data : 6 noiembrie (joi) – ora 18.30

update: ora 18.00

5. Denumirea evenimentului: De ce dragostea este atat de grea? 
Invitat: Adela Moldovan
Data : 7 noiembrie (vineri) – ora 18.30

  

PROGRAM TIMISOARA – Libraria Carturesti – Mercy

1. Denumirea evenimentului: Jocul psihologic – un mod de interactiune cu ceilalti.
Invitati: Ioana Duma & Membrii Asociatiei Romane de Analiza Tranzactionala
Data : 3 noiembrie (luni) – ora 18.30

2. Denumirea evenimentului: Isteria noastra cea de toate zilele.
Invitat: Ali Baeram
Data : 5 noiembrie (miercuri) – ora 18.30

3. Denumirea evenimentului: Iubirea, eterna poveste. 
Invitat: Anca Munteanu 
Data: 6 noiembrie (joi) – ora 18.30

          

PROGRAM IASI – Libraria Carturesti – Palas

1. Denumirea evenimentului: De ce uram conflictele?
Invitat: Oana Jitaru
Data : 3 noiembrie (luni) – ora 18.30

2. Denumirea evenimentului: Utilizarea metaforei in psihoterapie.
Invitat: Ion Dafinoiu
Data : 4 noiembrie (marti) – ora 18.30

3. Denumirea evenimentului: Ratacirea in normalitate. Cand apelam la terapie?
Invitat: Nicoleta Dumitru, Andreea Muraru
Data : 5 noiembrie (miercuri) – ora 18.30

4. Denumirea evenimentului: Intimitatea emotionala in cuplu.
Invitat: Cristian Petrescu
Data: 6 noiembrie (joi) – ora 18.30

  

PROGRAM BRASOV – Libraria Carturesti 

1. Denumirea evenimentului: Varsta a treia – Arta sau fatalitate.
Invitat: Elena Cocorada
Data : 3 noiembrie (luni) – ora 18.30 

2. Denumirea evenimentului: De ce oamenii destepti fac greseli prostesti.
Invitati: Ana-Maria Cazan, Ramona Henter
Data : 4 noiembrie (marti) – ora 18.30 

3. Denumirea evenimentului: Invatarea seninatatii fata in fata cu santajul emotional.
Invitati: Laura Elena Nastasa, Camelia Truta
Data : 5 noiembrie (miercuri) – ora 18.30

4. Denumirea evenimentului: Singur sau in cuplu? Provocarile relatiilor noastre.
Invitat: Diana Vasile
Data : 6 noiembrie (joi) – ora 18.30

5. Denumirea evenimentului: De la psihic la fizic si inapoi. Simptomele si boala in viata noastra.
Invitat: Laura Teodora David
Data : 7 noiembrie (vineri) – ora 18.30

6. Denumirea evenimentului: Contributii la dezvoltarea psihologiei romanesti.
Invitati: Mihai Anitei, Marcela Rodica Luca
Data : 8 noiembrie (sambata) – ora 11.00

   

PROGRAM CONSTANTA – Libraria Carturesti

1. Denumirea evenimentului: De ce si in ce fel au atata nevoie copiii de parintii lor? 
Invitati: Iulia Ciorbea, Catalin Nedelcea, Cristina Muresanu, Corina Stoica
Data : 3 noiembrie (luni) – ora 18.30

2. Denumirea evenimentului: Adolescentii. Cum sa fim alaturi de ei ?
Invitati: Raluca Matei, Cristian Petre
Data : 4 noiembrie (marti) – ora 18.30

3. Denumirea evenimentului: Experienta maternitatii – consiliere psihologica si postnatala.
Invitat: Rodica Enache
Data : 5 noiembrie (miercuri) – ora 18.30

4. Denumirea evenimentului: Boala – realmente o sansa? 
Invitati: Ramona Caracostea, Liliana Popa, Cristina Ghencea
Data : 6 noiembrie (joi) – ora 18.30

5. Denumirea evenimentului: Divortul. Cine sufera mai mult?
InvitatiIulia Ciorbea, Catalin Nedelcea, Nina Petre, Victoria Pana
Data : 7 noiembrie (vineri) – ora 18.30


In cartea Curios? Descopera ingredientul care iti lipseste pentru o viata implinita (Editura Trei, 2013), autorul, Todd Cashdan, spune:

 

„Atunci cand ne dam seama ca o viata implinita inseamna mai mult decat sa fii fericit, se ridica o intrebare importanta. Respectiv, care este ingredientul fundamental pentru construirea unei existente implinite? Raspunsul este: curiozitatea“.

Asa este! Ne spunem ca daca am avea o casa mare, o masina, iubit/iubita, copii etc., am fi mai fericiti. Dar adevarul este ca nu circumstantele ne dau sentimental suprem al implinirii (desi, sa recunoastem, e mai bine sa traiesti intr-o tara pasnica si civilizata decat intr-una cu razboi si saracie, deci conteaza mult si circumstantele).

CuriosDar adevarul este ca, daca traim in conditii decente, restul experientelor comune – despre care credem ca ne vor face fericiti – nu ne aduc asa de multa satisfactie pe termen lung si foarte lung. Psihologii care studiaza fericirea numesc acest fenomen „habituare hedonica“, mai pe limba noastra, „ne obisnuim cu orice“, cu binele mai ales.

Si nu mai sesizam nuantele, noutatea experientelor pe care le traim, fie ca este vorba de iubirea din cuplu, de prezenta copiilor in viata nostra, etc. Cheia? Curiozitatea. Sa cautam noi si noi experiente pentru a hrani creierul nostru avid de noutate. (…)

 

Curiozitatea este buna in dragoste

Nu, nu e vorba numai de explorarea unor noi pozitii sexuale. Pana la urma, inventarul acestora este, si el, limitat. Insa studiile arata ca partenerii care se implica impreuna in activitati noi (ba chiar riscante), se simt mai bine impreuna, au o satisfactie maritala crescuta si sanse mai mari sa imbatraneasca impreuna.

Cu alte cuvinte, doamnelor si domnilor, cultivati noutatea experientelor la care sa va supuneti. Fugiti de rutina activitatilor, de caracterul repetitiv al sarmalelor de sarbatori sau al locurilor obisnuite de concediu… Cand ati urcat ultima oara impreuna pe un munte? Sau cand ati luat macar masa impreuna intr-un restaurant nou?

Ca de picnic organizat pe un acoperis sau altceva excentric nu va intreb… Cashdan face o observatie buna. Lipsa de curiozitate este teren propice pentru o varietate de pacate: stereotipie si discriminare, care, duse la extrem, se transforma in ura si violenta, siguranta exagerata de sine, ignoranta, care se soldeaza cu decizii neinspirate, dogmatism si gandire rigida, opusul flexibilitatii psihice.

Iata de ce trebuie sa cautam activ lucruri si experiente noi, care, la randul lor, sa ne trezeasca curiozitatea, iar acest cerc virtuos sa ne faca mai evoluati.

Citește întregul articol în revista PSYCHOLOGIES

  

 


Cartea lui Horia Pătraşcu explică într-o manieră convingătoare aproape inexplicabilul: cum îşi obţine gândirea negativă, reprezentată, printre alţii, de Cioran, efectul pozitiv, precum şi modul în care gândirea pozitivă, la modă astăzi, îşi ratează scopul de a învinge depresia, tot mai răspândită în lumea contemporană”, scrie Vasile Dem. Zamfirescu în prezentarea cărții din care redăm, mai jos, câteva pasaje:

Terapia prin CioranSentimentul reconfortant, tonic pe care-l încearcă cititorul lui Cioran (inexplicabil din punctul de vedere al unei gândiri pozitive pentru care negativul nu ne poate umple decât de gânduri negre, fiind natural respins de orice om normal) provine din faptul că se simte de la bun început acceptat, din faptul că nu mai este constrâns să-și schimbe lumea sau personalitatea sa, așa cum este ea constituită, în sfârșit din faptul că își vede exprimate — și prin aceasta validate ca sentimente general-umane! — sentimentele și gândurile taxate în mod obișnuit drept „pesimiste“, „nihiliste“ sau „mizantrope“.

Cititorul lui Cioran nu mai este constrâns să facă un transplant de personalitate pentru a putea trăi, nu mai este nevoit să-și schimbe conștiinţa sa asupra lumii pe una mai bună; el află, cu bucurie, că felul său de a resimţi lumea, de a se raporta la lume, este funcțional, este viabil și că tipul său de personalitate este înzestrat pentru o deschidere a fiinţei înspre sensul ei tot atât de bine, dacă nu chiar și mai bine, decât celelalte tipuri de personalitate. Însă lucrul cel mai de preţ pe care-l transmite Cioran este că omul poate fi fericit în chiar condiţiile conștiinţei sale lucide și tragice asupra vieţii, că bucuria nu presupune în mod necesar spălarea creierului, amputarea oricărui gând negativ sau îngroparea capului în faţa oricărei realităţi inconvenabile.

Trebuie să recunosc faptul că o asemenea „învăţătură“ cioraniană rămâne ascunsă, oricât de evident și explicit ar fi ea exprimată în cuprinsul scrierilor sale. M-a mirat să văd că ea nu a reușit să traverseze centura de prejudecăţi care înconjură — oricât de strălucite — minţile cititorilor și exegeţilor săi. Prejudecata de o redutabilă tradiţie conform căreia nu trebuie să gândești negativ, la limită să nu mai gândești deloc, pentru a fi fericit… „Fericiţi cei săraci cu duhul“ sau ecuaţia „conștiinţă — suferinţă“, ori „inima înţeleptului este casa tristeţii, a nerodului este casa veseliei“, ca și tehnicile actuale de așa-numită „dezvoltare personală“ bazate — precum injecţiile estetice practicate astăzi — pe efectul paralizant asupra activităţii cogitative, sunt doar câteva exemple de „informaţii“ prin care suntem condiţionaţi să respingem de plano asocierea gândire negativă–fericire. Suntem atât de convinși în acest sens, încât trecem cu vederea sau dăm repede uitării evidenţele care ne contrazicaceste prejudecăţi, așa cum se întâmplă în cazul lui Cioran.

O asemenea prejudecată ne face să nu vedem decât o jumătate a filosofi ei lui, aceea în care e vorba despre disperare, tristeţe, durere și suferinţă, și să rămânem orbi la cealaltă jumătate — în care vorbește despre fericire, bucurie și extaz, despre posibilitatea de a transfigura disperarea în beatitudine, despre modurile în care putem obţine cele mai mari bucurii spirituale. Din cauza acestor prejudecăţi nu vedem toată extazologia elaborată de Cioran, indenegabilă, clasificările extrem de nuanţate ale extazelor și trăirilor extatice.

De altfel, întreaga filosofie cioraniană poate fi pusă sub semnul unei întrebări majore: cum poate fi fericit cel care „s-a născut trist“, cel al cărui orizont afectiv și spiritual este astfel constituit încât să perceapă cu o luciditate deplină nimicnicia și zădărnicia lumii și a vieţii, prezenţa suferinţei, a bolii și a morţii? Cum poate fi fericit aici, în această lume, cel care este convins de nimicul ei?

  

 


Codul ferciriiDe decenii, studiile privind longevitatea au asociat sănătatea şi viaţa relativ lipsită de stres și cu contactul regulat cu un mediu natural. În definitiv, e de bun simţ: să ieşi în natură te face să te simţi calm şi liniştit. Dar de ce?

Aşa cum s‑a demonstrat, există o ştiinţă legată de ceea ce face natura şi se numeşte ştiinţa fractalilor. Fractalii sunt modele stereotipe care se repetă la niveluri tot mai mari de amplificare, tipare recurente, „repetitive în mod neregulat“ extrem de des întâlnite în natură: norii, valurile oceanice, frunzele, florile şi fulgii de zăpadă. Fractalii se disting prin faptul că sunt organizaţi intern cu un gen de logică neclară (fuzzy) prin intermediul căreia se repetă, dar niciodată în moduri precis identice. În consecinţă, nu există doi fulgi de zăpadă identici şi poţi să te uiţi ore în şir la nori sau la copaci şi n‑ai să vezi niciodată acelaşi tipar de două ori.

Cercetările efectuate de Richard Taylor de la Universitatea din Oregon au arătat că lucrările de artă realizate prin „picurare“ de Jackson Pollock constau din modele fractale. De asemenea, bănuim că acelaşi lucru este valabil şi pentru anumite tipuri de muzică clasică modernă, cum ar fi compoziţiile lui Philip Glass sau ale estonianului Arvo Part. De altfel, efectul fractal familiar al repetiţiei şi transformării graduale a micilor „celule“ este caracteristica unei bune părţi din muzica lui Bach.

 

  

De asemenea, s‑au făcut numeroase cercetări privind impactul fractalilor asupra stării sufleteşti şi a funcţiei nervoase. De exemplu, studiile au demonstrat că actul observării patternurilor de fractali — fie cele care apar în natură, generate matematic sau găsite în expresii artistice — generează un tipar electroencefalografic (EEG) distinct la oameni, care include o producţie crescută de unde alfa în lobul frontal şi de unde beta în lobii parietali şi are un efect de calmare la nivel fiziologic măsurat prin intermediul conductivităţii pielii.

Un motiv pentru impactul psihologic şi emoţional al fractalilor ar putea fi faptul că şi creierul la rândul lui este organizat în tipare fractale, aşa cum a demonstrat de curând o echipă de cercetători de la Universitatea Cambridge. Oricare ar fi mecanismele exacte implicate, concluzia este: dacă te imersezi într‑un mediu de fractali — cum ar fi să faci plimbări printre copaci, iarbă, nori şi alte elemente ale naturii —, aceasta are un efect liniştitor, calmant asupra sistemului limbic şi este tonic pentru cortexul prefrontal. Iar acesta nu este un fenomen pur vizual: sunetele şi mirosurile naturii, cum ar fi ciripitul păsărilor şi combinaţia de miresme care te împresoară când pătrunzi într‑o zonă acoperită de vegetaţie, şi chiar să simţi pe pielea ta curenţii de aer fluctuanţi ai naturii — toate acestea sunt medii fractale care constituie un balsam pentru creier.

Fragment din Codul fericirii

de George Pratt, Peter Lambrou și John David Mann

 


Săptămâna PSI la final: vă invităm în weekend (vineri și sâmbătă), în 7 orașe universitare, la dezbateri despre cuplu și copii, fericire și curiozitate.

Toate prezentările de vineri au loc la Librăriile Cărturești, de la ora 18, iar cele de sâmbătă, de la 11.30.

Pănă  duminică mai puteți profita de reducerile de 25% la cărțile de psihologie de la Ed. Trei în toată rețeaua Cărtureștilor.

   

Nevoile esentialeVINERI

  

Cluj (Iulius Mall): Lector universitar și formator în psihoterapie cognitiv-comportamentală, Aurora Szentagotai vă așteaptă la un dialog despre Fericirea ca alegere.

Constanța: Psihanalista Adriana Măgura va discuta despre ce vor cu adevărat copiii. Mai exact: Copilul mic, între nevoie și educație.

Arad: Psihoterapeuta Barna Crișan Raluca îi invită pe părinți să afle Cum să ne pregătim copiii pentru viață și care sunt Secretele succesului social.

Suceava: Psiholog la Centrul de Consiliere și Orientare în Carieră al Universității ”Ștefan cel Mare”, Liliana Bujor va discuta despre Ingredientul care-ți lipsește pentru o viață împlinită. Acesta este și subtitlul excelentei cărți a lui Todd Kashdan, Curios?

Brașov: Amintind de o incitantă carte franceză tradusă la Trei, profesoara de psihologie de la Universitatea ”Transilvania” Marcela Rodica Luca va discuta despre Personalitățile lângă care e complicat să trăiești.

București (Verona): Psihoterapeut și cadru universitar, Diana Vasile vă întâmpină cu întrebarea: Posibilități limitate sau limite nelimitate?

  

CarapaceaSÂMBĂTĂ

 

Timișoara (Mercy): Psihoterapeutele Dora Chelemen și Oana Bot iau la puricat miturile despre iubire și cuplu: Și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți? Despre relațiile de cuplu și ce nu ne spun poveștile.

Constanța: Psihanalista Ioana Georgescu atinge o temă sensibilă, adresându-se Părinților copiilor autiști. Desigur, psihologii și asistenții sociali care lucrează cu acești părinți sunt bineveniți.

   


UPDATE:

Dezbaterea de la ARAD programată inițial luni (Relatia de cuplu, de la proiect la realizare.
 Invitat: Roxana Maier) a fost reprogramată joi, tot de la ora 18.00

Vrei sa-ti faci viata mai usoara alaturi de persoanele dificile? Te intrebi cum poti improspata relatia de cuplu sau de ce are nevoie mai intai de toate copilul tau? Doresti sa iesi din rutina zilnica si sa simti ca faci ceva si pentru tine? Un dram de curiozitate, o inductie hipnotica, o recadrare cognitiva ori o poveste vindecatoare te-ar putea repune pe calea cea buna – iar acestea sunt doar o parte din propunerile psihologilor invitati la cea de-a treia editie a Saptamanii PSI.

Afla de la psihoterapeuti si profesori universitari din sapte orase din tara tot ce voiai sa stii despre ce este si ce nu este psihoterapia: cat e sfatuire si cat e protocol; cat e stiinta si cat e credinta; cat e diagnostic pus la rece si cat e intelegere calda si umana.

Despre fericire si mostenirea psihica de peste generatii, despre anorexie si hipnoza, despre atacul de panica si iubirea pe internet, vei putea descoperi mai multe in perioada 22-28 aprilie, la Saptamana PSI, eveniment organizat de Editura Trei si gazduit de Librariile Carturesti in Bucuresti, Cluj, Iasi, Timisoara, Brasov, Arad si Constanta.

Te asteapta o reducere de 25% la cartile de psihologie de la Editura Trei (reducerea este valabila toata saptamana in toate librariile Carturesti), precum si 28 de specialisti din orientari suprinzator de diverse: de la cognitiv-comportamentala si psihanaliza la pozitiva si experientiala, de la tranzactionala si rogersiana la ericksoniana si logoterapie.

 

PSI3-FacebookHighlight-ProportionalCu843x403px-1  

  

PROGRAM BUCUREŞTI  – Librăria Cărtureşti Verona

1. Denumirea evenimentului: Iubire pe internet sau arta de a fi singur.
Invitat: Dorin Victor Vasile
Data: 22 aprilie (luni) – ora 18.00

2. Denumirea evenimentului: Psihanaliza în era informaţiei.
Invitat: Cătălin Popescu
Data: 23 aprilie (marti) – ora 18.00

3.  Denumirea evenimentului: Cât eşti acum din ceea ce ţi-ar plăcea să fii.
Invitat: Florentina Palada
Data: 24 aprilie  (miercuri) – ora 18.00

4. Denumirea evenimentului: Psihoterapiile umaniste şi umanul în psihoterapie.
Invitat: Eugen Hriscu
Data: 25 aprilie (joi) – ora 18.00

5. Denumirea evenimentului: Posibilităţi limitate sau limite nelimitate?
Invitat: Diana Vasile
Data: 26 aprilie (vineri) – ora 18.00

   PROGRAM CLUJ-NAPOCA  – Librăria Cărtureşti (Iulius Mall)

1. Denumirea evenimentului: Ce este psihoterapia validată ştiinţific?
Invitat: Daniel David
Data: 22 aprilie (luni) – ora 18.00

2. Denumirea evenimentului: Parenting raţional pentru gestionarea

comportamentului dificil al copiilor.
Invitat: Oana David
Data: 23 aprilie (marti) – ora 18.00

3. Denumirea evenimentului: Anxietatea la copii.

Ce este şi cum putem să o controlăm.
Invitat: Anca Dobrean
Data: 25 aprilie (joi) – ora 18.00

4. Denumirea evenimentului: Fericirea ca alegere.
Invitat: Aurora Szentagotai
Data: 26 aprilie (vineri) – ora 18.00

PROGRAM TIMIŞOARA  – Librăria Cărtureşti – Mercy

1. Denumirea evenimentului: De la frica la atacul de panica.

Invitati: Ali Baeram
Data: 22 aprilie (luni) – ora 18.00

2. Denumirea evenimentului: Psihoterapia prin hipnoza – vindecare prin cuvinte.

Invitati: Daniel Murany
Data: 24 aprilie (miercuri) – ora 18.00

3. Denumirea evenimentului: Şi au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi?  

Despre relaţiile de cuplu  şi ce nu ne spun poveştile. 
Invitate: Dora Chelemen, Oana Bot
Data: 27 aprilie (sambata) – ora 11.30

PROGRAM IAŞI – Librăria Cărtureşti – Palas

1. Denumirea evenimentului: Universul sexual al copiilor.

Invitat: Bebe Mihaescu
Data: 22 aprilie (luni) – ora 18.00

2. Denumirea evenimentului: Curios?

Cum să dai sens unei vieţi monotone.
Invitat: Mariana Caluschi
Data:  23 februarie (marti) – ora 18.00

3. Denumirea evenimentului: Anorexia.

Criterii de diagnostic şi psihoterapie.
Invitat: Ion Dafinoiu
Data: 25 aprilie (joi) – ora 18.00

PROGRAM BRAŞOV – Librăria Cărtureşti

1. Denumirea evenimentului: Psihoterapia cogntiv – comportamentală azi.

Invitat: Bogdan Tudor Tulbure
Data: 22 aprilie (luni) – ora 18.00

2.  Denumirea evenimentului:Fericirea în cuplu se construieşte în doi şi se trăieşte în prezent.
Invitat: Laura Elena Năstasă
Data: 23 februarie (marti) – ora 18.00

3. Denumirea evenimentului: Psihologia între ştiinţă şi mit.

Invitat: Mariela Pavalache-Ilie
Data: 24 aprilie (miercuri) – ora 18.00

4. Denumirea evenimentului: Stima de sine – Atunci când mintea şi inima îşi dau mâna.
Invitat: Laura Teodora David
Data:  25 februarie (joi) – ora 18.00

5. Denumirea evenimentului: Personalităţi lânga care e complicat să trăieşti.

Invitat: Marcela Rodica Luca
Data: 26 aprilie (vineri) – ora 18.00

PROGRAM ARAD – Librăria Cărtureşti

1. Denumirea evenimentului: Sfătuire, consiliere, psihoterapie.
Invitat: Marcu Radiana
Data:  23 aprilie (marti) – ora 18.00
2. Denumirea evenimentului: Relatia de cuplu, de la proiect la realizare.
Invitat: Roxana Maier
Data: 25 aprilie (joi) – ora 18.00

3. Denumirea evenimentului: Cum sa ne pregatim copiii pentru viata.

Secrete ale succesului social.
Invitat: Barna Crişan Raluca
Data: 26 aprilie (vineri) – ora 18.00

PROGRAM CONSTANTA – Libraria Carturesti

1. Denumirea evenimentului: Relaţii familiale şi transmitere generaţională.

Invitat: Carmen Damian
Data: 22 aprilie (luni), ora 18.00

2. Denumirea evenimentului: Povestea poveştii ca psihoterapie.

Invitat: Marinela Pocora
Data: 25 aprilie (joi), ora 18.00
3. Denumirea evenimentului: Copilul mic, intre nevoie si educatie

Invitat: Adriana Magura
Data: 26 aprilie (vineri) – ora 18.00
4. Denumirea evenimentului: Parinţii copiilor autişti

Invitat: Ioana Georgescu
Data: 27 aprilie (sambata), ora 11.30

    


Timothy Sharp este autorul celei de-a patra cărţi din Top 10 cărţi care te ajută să evoluezi. Pe 4 mai, Gazeta Sporturilor şi Editura Trei vor scoate pe tarabe volumul „100 de căi spre fericire”, la jumătate de preţ faţă de costul din librării.

Psihologul australian a acordat un interviu pentru ”Gazeta Sporturilor”, în care explică de ce gândirea pozitivă e bună, dar cu măsură
  

 

  

Unii spun că a gîndi tot timpul „pozitiv” nu este o atitudine realistă…
Psihologia pozitivă nu este, de fapt, totuna cu a gîndi pozitiv, ci se referă la cum să-ţi păstrezi optimismul. Optimismul presupune, în parte, şi o gîndire pozitivă, dar mai înseamnă şi altceva. Anume, să te concentrezi pe lucrurile bune şi, de asemenea, să faci faţă în mod realist problemelor mai dure din viaţa de zi cu zi. De aceea, gîndirea pozitivă luată ca atare este o abordare limitată, pentru că nu se focusează pe ce e în realitate, iar prin aşteptările sale nerealiste, nu face decît să provoace frustrare şi dezamăgiri. 
 

  
Citește și Pisicologia fericirii

 

Mai putem fi fericiţi cu atîtea crize economice?
Da şi nu. Este extrem de important să nu negăm realitatea acestor genuri de evenimente. De asemenea, e bine să avem o atitudine sobră faţă de aceste nefericiri şi să empatizăm cu cei care au fost puşi la încercare. Totodată, o tristeţe şi o deprimare exagerate nu vor fi de ajutor nimănui. Dacă vrem să ajungem să trăim şi vremuri mai bune, mult mai de folos ne vor fi un optimism şi o speranţă adecvate, precum şi dorinţa de a face lucruri pozitive. 

Ultimul sfat din cartea dumneavoastră „100 de căi spre fericire” este: trăieşte ca un copil de cinci ani. Ce vreţi să spuneţi prin asta? 
Este vorba despre încercarea de a recîştiga ceva din perspectiva şi atitudinea pe care le are un copil de cinci ani. Copiii sînt adesea mai jucăuşi şi mai dornici să se amuze. Şi îşi folosesc în acest scop întreaga lor imaginaţie, precum şi simţul umorului. La fel, mulţi dintre noi, adulţii, am putea avea parte de mai multă fericire dacă nu ne-am lua atît de în serios şi dacă ne-am permite să ne jucăm ceva mai mult!

 

Citește continuarea interviului în ”Gazeta Sporturilor”.

%d blogeri au apreciat asta: