Tag Archive: Evelyne Bissone Jeufroy



Cuvântul nu este singurul care deţine proprietăţi curative, muzica are şi ea efecte tămăduitoare asupra organismului.

         

„Armonia muzicii interpretate de o orchestră poate atinge fiecare celulă a corpului nostru şi poate contribui astfel la sănătatea noastră”, explică medicul Masaru Emoto.

Plăcerea de a asculta anumite bucăţi muzicale liniştitoare acţionează asupra stresului, pe care îl reduce în mod considerabil. Acest fapt ne aduce destindere, relaxare, o respiraţie fluidă şi poate în mod egal să ajute persoanele care au dificultăţi legate de somn sau de concentrare. Același efect tămăduitor îl au formele muzicale armonioase şi plăcute, cânturile gregoriene, sonatele, corurile, instrumentele de suflat, care rezonează inconştient cu respiraţia umană. Ele eliberează creativitatea, punându‑ne în contact cu inconştientul nostru şi creând un mediu pozitiv.

  

  

Alfred Tomatis, otorinolaringolog şi celebru psiholog, spunea:

„Eu nu îngrijesc copiii, eu îi trezesc.”

În opinia lui, urechea este primul organ al conştiinţei, primul lucru care se deschide în noi când ne naştem. El şi‑a concentrat lucrările asupra efectelor terapeutice ale sunetului, asupra muzicii anumitor compozitori cum ar fi Mozart (considerat conform mai multor studii ca fiind cel mai curativ dintre toţi), dar şi asupra cânturilor gregoriene sau psalmodice.

Sunetul „Om…ohoooom”, modulat pe o expiraţie lungă, este o sursă de energie liniştitoare. După Tomatis, frecvenţa care reîncarcă cortexul cel mai rapid este de 800 de hertzi, notă situată la extremitatea corzii mi a unei viori. Invers, sunetele de frecvenţă joasă cum ar fi circulaţia automobilă şi aeriană sau hard rockul scad energia creierului. Poluarea sonoră a transformat într‑adevăr surditatea într‑un rău curent.

„Noi citim cu urechile, afirmă Tomatis, mai ales cu urechea dreaptă.”

El a demonstrat de fapt că traiectoria influxului nervos de la urechea stângă la centrul limbajului situat în creier este mai lungă şi mai puţin eficientă.

Vorbind despre terapia prin muzică, în august 2007, scriitorul Éric Emmanuel Schmidt povestea, într‑o emisiune radiofonică despre faptul că, adolescent fiind, îşi pregătise sinuciderea, dar că ascultându‑l pe Mozart i se păruse „atât de frumos”, încât decisese să rămână în viaţă. El continuă să‑l asculte „pentru a se îngriji”, căci Mozart „îţi dă poftă de viaţă” şi îl ascultă pe Bach pentru „igiena gândirii”, căci acest din urmă „îţi pune ordine în idei”.

    

  

      

Influenţa sunetului asupra emoţiilor noastre este o experienţă pe care o putem face în zilnic. Muzica religioasă sau sacră (cântece religioase, imnuri, negro spirituals sau chiar tobe şamanice) obligă la cufundarea în clipa prezentă, aduce pacea şi înalţă inima. Este suficient să asculţi cânturile gregoriene pentru a resimţi vibraţiile repercutate de bolţile unei catedrale, pentru a ne simţi centrii energetici reîncărcaţi prin puterea regeneratoare a sunetului şi a rezona în acord cu mediul înconjurător.

 

Fragment din volumul Patru plăceri pe zi.

 

      


Vă propun un început de săptămână hedonist.

Chiar dacă nu sunteți în vacanță și agenda vă e plină până la refuz, luați o pauză și completați-vă lista de plăceri personale (ghid vă va fi coach-ul Evelyne Bissone Jeufroy, autoarea volumului Patru plăceri pe zi. Binefacerile plăcerii asupra corpului și spiritului):

   

***

      

Stabilim mai întâi o listă de 25 până la 30 de plăceri personale din care extragem apoi cele minimum patru plăceri pe zi (am putea bineînţeles să ne oferim zece sau douăzeci sau mai multe), gândindu‑ne „când?”, „unde?” şi „cu cine?” să le realizăm.

Această listă trebuie afişată într‑un loc la vedere, pentru a nu uita de ea în perioadele de stres sau supărare. Atunci când corpul a deprins obiceiul de a primi plăcerea zilnic, patru, cinci sau chiar zece ori pe zi, el nu uită şi simte lipsa atunci când aceasta nu se întâmplă. Însă va dura două săptămâni sau chiar o lună până când aceasta se va instala.

Este vorba de un contract cu sine care permite locuirea propriului corp şi ancorarea în clipa prezentă. A învăţa cum să primește un surâs, să te bucuri primăvara de înflorirea unui arbore, de mişcarea şi transparenţa unei frunze în vânt, de pasul ritmat al unui dansator, de parfumul ce izvorăşte din flori cum sunt crinul sau iasomia, de voluptatea unui trandafir care se deschide şi înfloreşte.

Capacitatea de resimți plăcerea se citeşte în expresia feţei, strălucirea privirii, amploarea respiraţiei şi postura corpului.

(…)

Un număr mare de persoane traversează viaţa în mod mecanic, fără a avea conştiinţa a ceea ce fac.

Unul dintre prietenii mei, celibatar, şi‑a dat seama de exemplu, după ce a discutat cu mine, că îşi oferea, în fiecare dimineaţă, înainte de începerea programului de muncă, cinci plăceri:

  • o baie cu sare nerafinată de mare;
  • o cafea în bistroul situat la parterul locuinţei lui;
  • o convorbire telefonică cu naşa lui, la care ţine foarte mult şi cu care îi place să râdă;
  • sudokul zilei;
  • un joc de „solitaire” pe calculator.

În acest fel nişte activităţi de rutină, automate chiar, au fost transformate într‑o succesiune de plăceri pe care acest om a învăţat să le resimtă şi să le savureze.

Încetinindu‑şi gesturile şi găsind timp pentru a se bucura de aceste momente, el a devenit atent la o multitudine de detalii care dau naştere emoţiilor, senzaţiilor şi conştientizează starea de bine care s‑a instalat în corpul său.

Puţin câte puţin, el învaţă astfel să cultive obişnuinţa de a asculta, de a observa şi primi mesajele de plăcere pe care corpul său, prin cele cinci simţuri, le trimite creierului.

Fragmente din volumul Patru plăceri pe zi. Binefacerile plăcerii asupra corpului și spiritului

%d blogeri au apreciat: