Uite ce s-a intamplat: Nick a ajuns acasa un pic dupa ora patru, inconjurat de un iz de bere, tigari si omleta…

5 iulie 2010

Jurnal

 

Uite ce s-a intamplat: Nick a ajuns acasa un pic dupa ora patru, inconjurat de un iz de bere, tigari si omleta, ca o placenta de duhoare. Inca eram treaza, il asteptam, cu creierul huruind dupa un maraton de Lege si Ordine. S-a pus pe sofa, a aruncat un ochi la cadoul de pe masa si n-a zis nimic. L-am privit, la randul meu, cu insistenta. Era clar ca n-avea de gand sa articuleze niciun fel de scuza, cat de mica — auzi, scuza-ma ca s-au dat lucrurile peste cap astazi. Atata voiam, o scurta recunoastere.

De pe 3 octombrie, puteți vedea și ecranizarea hollywoodiană a thirllerului FATA DISPĂRUTĂ!

Si incep:

— Dupa-aniversare fericita.

Ofteaza, un soi de geamat de durere adanca.

— Amy, am avut cea mai naspa zi cu putinta. Te rog, nu ma lua acum cu vinovatii si chestii.

Nick a crescut cu un tata care nu-si cerea niciodata iertare, asa ca, atunci cand simte ca a dat-o in bara, trece in ofensiva. Stiu asta, si de obicei pot sa astept pana-i trece.

Fragment din:

— Am zis doar un la multi ani.

— La multi ani, sot ticalos care m-a neglijat in ziua mea cea mare.

Tacem un pic, mi se pune un nod in stomac. Nu vreau sa fiu eu ticaloasa. Nu merit asta. Nick se ridica in picioare.

— Ei, cum a fost? intreb pe un ton amortit.

— Cum a fost? A fost al dracului de oribil. Saispe prieteni de-ai mei au ramas fara slujba. A fost nasol. Cred ca in vreo cateva luni ma duc si eu pe copca.

Prieteni! Nici macar nu-i place pe jumatate dintre tipii cu care a fost in oras, dar nu zic nimic.

— Stiu ca pare dezastruos acum, Nick, dar…

— Pentru tine nu-i niciun dezastru, Amy. Si nici n-o sa fie in veci. Dar pentru noi, ceilalti? E foarte diferit.

Am inceput iarasi cu asta. Pe Nick il racaie ca n-a trebuit niciodata sa-mi fac griji din cauza banilor si nici n-o sa-mi fac vreodata. Crede ca asta ma face sa fiu mai linistita decat altii, si nu zic ca nu-i asa. Dar muncesc totusi. Ma duc la program si ma intorc. Unele dintre amicele mele n-au avut niciodata, literalmente, serviciu; discuta despre oamenii care se duc la lucru pe tonul acela plin de mila cu care vorbesti despre o fata grasa „cu figura asa de draguta“. Se apleaca in fata si zic: „Dar sigur, Ellen trebuie sa si munceasca“, de parca ar fi o replica dintr-o piesa de Noël Coward. Pe mine nu ma pun la socoteala, fiindca as putea oricand sa renunt la slujba daca as vrea. Mi-as putea trece zilele cu comitete caritabile, amenajari interioare, gradinarit si voluntariat, si nu cred ca-i ceva in neregula ca astea sa fie reperele unei vieti. Cele mai frumoase si mai bune lucruri sunt facute de femei pe care lumea le dispretuieste. Dar eu muncesc totusi.

— Nick, sunt de partea ta. Ne descurcam noi, indiferent ce-ar fi. Banii mei sunt si ai tai.

— In contractul prenuptial zice altceva.

Ecranizarea după FATA DISPĂRUTĂ va avea un sfârşit COMPLET DIFERIT de cel al romanului

Romanul de succes al lui Gillian Flynn Fata dispărută a stat la baza scenariului noului proiect al lui David Fincher.

 

Filmul a preluat titlul romanului, Fata dispărută, însă nu va prelua şi finalul acestuia, notează Entertainment Weekly. Revista publică şi o imagine de promovare a proiectului (foto stânga), în care îl vedem pe Ben Affleck îmbrăţişând un cadavru, fotografie realizată chiar de Fincher.

Filmul Fata dispărută/Gone Girl spune povestea unui cuplu cu probleme, acestea ieşind la suprafaţă după dispariţia fără urmă a soţiei. Cuplul este jucat de Affleck şi Rosamund Pike, distribuţia fiind completată de Neil Patrick Harris şi Tyler Perry.

Scenariul a fost adaptat chiar de autoarea romanului, care a declarat pentru Entertainment Weekly: „Ben a fost de-a dreptul şocat de schimbarea de la final. A spus ceva de genul ‘Dar e vorba de un cu totul alt act final! Ai şters complet ultima parte şi ai luat-o de la început!’”.

Flynn a explicat şi ce a însemnat pentru ea să reimagineze sfârşitul: „A fost destul de incitant să trebuiască să reconstruiesc o operă ce mi-a luat aproape doi ani până am alcătuit-o din 8 milioane de piese LEGO. Parcă am zdrobit-o cu un ciocan, pentru a o putea reasambla într-un film”.

(Sursă știre: Cinemagia)

 

Citește aici un fragment din FATA DISPĂRUTĂ.

  

Gillian Flynn trasează cu subtilitate portretul unei femei care încearcă să mulţumească un soţ imposibil, dar anumite indicii sugerează că nu totul este aşa cum pare. O versiune a faptelor ascunde o alta într-un roman care manipulează în mod inteligent cititorul.
– Sunday Times

  

UK’s National Book Award pentru FATA DISPĂRUTĂ de Gillian Flynn!

Gillian Flynn a obţinut UK’s National Book Award for International Author pentru romanul Fata dispărută, apărut la Editura Trei. Această pestigioasă distincţie vine după ce cartea s-a aflat în toate topurile internaţionale de vânzări.

Pe 3 octombrie 2014, va avea premiera internaţională şi filmul realizat după cartea Fata dispărută, publicată în peste 30 de limbi. Filmul Fata disparută este regizat de David Fincher şi îl are în rolul principal pe Ben Affleck.

Gillian Flynn s-a născut în 1971, în Kansas City, Missouri. A obţinut licenţa în literatură engleză şi jurnalism la University of Kansas, după care şi-a luat masteratul în jurnalism la Northwestern University, Chicago.
Timp de zece ani a scris pentru revista Entertainment Weekly. Romanul său de debut, Dark Places, publicat în 2006, a câştigat de două ori Dagger Award – prima carte care a obţinut vreodată două premii Dagger în acelaşi an. Al doilea roman al lui Gillian Flynn, Sharp Objects, publicat în 2009, a fost un New York Times Bestseller.

În Fata dispărută, desemnat ”thrillerul anului” de The Observer, Gillian Flynn trasează cu subtilitate portretul unei femei care încearcă să mulţumească un soţ imposibil, dar anumite indicii sugerează că nu totul este aşa cum pare. O versiune a faptelor ascunde o alta într-un roman care manipulează în mod inteligent cititorul.

„La început, am fi tentaţi să credem că este un thriller psihologic convenţional. Dar în romanul lui Gillian Flynn, nimic nu este ceea ce pare a fi. Flynn creează o intrigă spectaculoasă, observând cu subtilitate efectele crizei asupra vieţii de cuplu.” – The Times

  

Ben Affleck, în rolul lui Nick din ”Fata dispărută”?

Ben Affleck ar putea primi rolul principal în filmului lui David Fincher, Gone Girl, adaptare după thrillerul omonim al lui Gillian Flynn, tradus la Editura Trei sub titlul Fata dispărută.

Affleck (regizorul filmului Argo, oscarizat la începutul acestui an) ar urma să-l joace pe Nick, jurnalistul cercetat de poliție în urmă dispariției soției sale, Amy, dispariție petrecută taman în ziua în care ar fi trebuit să aniverseze cinci ani de mariaj. Cartea este structurată pe două voci – reacțiile lui Nick după dispariției soției, respectiv jurnalul lui Amy care debutează din primele momente ale relației lor conjugale. (Sursă: The Guardian.)

***

Și un fragment din FATA DISPĂRUTĂ, până vine și confirmarea oficială:

Gilpin a deschis ușa aceleiași încăperi în care mă interogase cu o noapte înainte. În mijlocul mesei se afla cutia argintie cu cadoul lui Amy. M-am oprit și am început să mă holbez la cutie, care arăta rău prevestitor în această nouă ambianță. M-a copleșit un sentiment de groază. De ce n-o găsisem înainte? Ar fi trebuit să dau peste ea.

— Dă-i drumul, mi-a zis Gilpin. Vrem săa arunci o privire la asta.

Am deschis-o cu precauție, de parcă înăuntru ar fi fost o țeasta de om. Am dat doar peste un plic albastru-cenușiu, însemnat cu ”PRIMUL INDICIU”.

Gilpin a rânjit.

— Imaginează-ți nedumerirea noastră. Un caz de persoană dispărută, și apoi găsim un plic cu inscripția PRIMUL INDICIU.

— E pentru vânatoarea de comori pe care soția mea…

— Așa, da. Socrul tău a menționat asta.

Am deschis plicul și-am scos o bucată de hârtie groasă, de culoarea văzduhului — din topul cu monogramă al lui Amy — împăturită în două. Am simțit că fierea îmi urcă în gâtlej. Vânătorile astea de comori se învârteau mereu în jurul unei singure întrebări: Cine este Amy? (Ce gândește nevastă-mea? Ce a fost important pentru ea în anul din urmă? Ce momente au făcut-o mai fericită? Amy, Amy, Amy, să ne gândim la Amy.)

Am citit primul indiciu cu dinții încleștați. Data fiind dispoziția noastră conjugală din ultimul an, avea sa mă pună într-o lumină teribilă. Nu-mi mai trebuia nimic altceva care să mă pună într-o lumină așa de proastă.

Că sunt a ta studentă îmi imaginez

Și tu profesor, plin de farmec și deștept

Cu mintea (și cu trupul) te visez.

Nu ți-aș aduce flori, să fiu a ta elevă

Ci ți-aș da, poate, doar o dulce oră în birou.

Așa ca haide, vino, te aștept

Ce este viața sa te-nvăț din nou.

Era un itinerar pentru o viață alternativă. Daca lucrurile ar fi mers potrivit viziunii soției mele, ieri s-ar fi învârtit pe lângă mine în vreme ce citeam poemul. Privindu-mă plină de ațteptare, emanând speranță precum căldura de la febra: Te rog să te prinzi. Te rog să mă cuprinzi pe mine.

Iar într-un târziu avea să zică: Deci?  Iar eu:

— A, de fapt știu! Cred că se referă la biroul meu. Sunt profesor suplinitor. Aha. Asta trebuie să fie, nu?

Am mijit ochii și am citit din nou.

— A fost blânda cu mine anul ăsta.

— Vrei sa te duc? a întrebat Gilpin.

— Nu, am mașina lui Go.

— Merg după tine atunci.

— Crezi că e important?

— Păi, arată pe unde-a fost cu o zi sau două înainte să dispara. Deci nu e lipsit de importanță.

S-a uitat la bucata de hârtie.

— Draguț, nu? E ca în filme: o vânatoare de comori. Eu și nevastă-mea ne dam câte o felicitare, ieșim poate să mâncam ceva. Voi, se pare, o faceți ca lumea. Păstrați romantismul.

După care Gilpin și-a coborât privirea spre pantofi, a început să se simtă nelalocul lui și și-a zăngănit cheile, dând semnalul de plecare.

 

Cum am devenit un romancier celebru

Cronică de Claudiu Constantinescu (Dilema Veche) la romanul lui Steve Hely, Cum am devenit un romancier celebru.

  

Aş zice că e unul dintre cele mai haioase romane din ce s-a tradus la noi în 2012. Maimuţăreşte literatura „de succes“, cu zorzoanele ei stilistice, ciufuleşte aura autorilor de bestseller-uri, dă cu tifla escrocheriilor de imagine la care aceştia apelează pentru a-şi creşte cota. Ziceţi-i parodie, satiră, cum vreţi, dar bucuraţi-vă, înainte de toate, de umorul său exuberant, dispus oricînd să întrerupă şarja ironică a poveştii pentru cele mai neaşteptate ţăcăneli discursive: citate imaginare in extenso, zeci de anecdote colaterale, liste fabuloase cu principii şi strategii pentru o proză de impact, cu versiuni pentru fraza ideală de deschidere a unui roman sau cu „afirmaţii scriitoriceşti“ de bon ton într-un interviu…

La început, îl vedem pe Pete Tarslaw – personajul nostru principal, posesor al unei erudiţii „superficiale, dar convingătoare“ – visînd să se învîrtă ca un koi într-un acvariu. Acvariul cu crapi koi se află în holul clădirii de birouri unde Pete lucrează (ca scriitor „la negru“ de eseuri pentru admiterea în facultate), iar viaţa de huzur a acelor peşti exotici i se pare un model de reuşită. Apoi, un număr de duminică al revistei New York Times şi o emisiune TV despre o celebritate literară a momentului îl fac să-şi dorească realizarea ca scriitor de succes. Pete descoperă că pentru scrierea unui bestseller poate fi suficientă şarlatania abilă, tehnica de scamator, aşa că îşi stabileşte rapid cîteva trucuri de bază, după care se pune pe treabă. Va produce, astfel, o carte plină de fake-uri, pe care comica mecanică a pieţei o va împinge în topul vînzărilor.

Culmea e că toată această parodie a bestseller-urilor, cu care debuta în 2009 americanul Steve Hely, e astăzi ea însăşi un bestseller (în curs de ecranizare, bineînţeles). Ironia cărţii a stîrnit, pare-se, ironia sorţii.

  

Felix J. Palma și filmele S.F. care l-au inspirat

”Evenimentul zilei” l-a intervievat pe autorul ”Hărții timpului” și al ”Hărții cerului”, care tocmai și-a lansat la București cel de-al doilea volum al trilogiei sale victoriene.

Tot ce scrie Felix J. Palma este inspirat de filmul S.F. și este suficient de vizual pentru a aspira la o ecranizare hollywoodiană. Dovada, în răspunsurile de mai jos. (Interviul complet, realizat de Alexandra Olivotto, – aici)

   

   

Ce v-a inspirat look-ul marţianului (Trimisul) şi look-ul inginerilor marţieni din „Harta cerului”?

Toate aceste imagini sunt nişte omagii aduse unor alte proze şi filme. De exemplu, „The Thing”, de John Carpenter, pentru imaginea Trimisului. Aparenţele extratereştrilor sunt, practic, citate. Aşa cum am adus un omagiu literaturii populare de secol XIX, care vorbea despre cǎlǎtorii în timp şi aventuri, am adus un omagiu unor filme precum „Back to the Future”, „Terminator”. Sǎ spunem cǎ, dacǎ aş scrie science fiction, aş încerca sǎ fiu original. Dar, pentru cǎ aduc un omagiu literaturii şi epocii victoriene, iau motive şi teme din literatura şi filmele actuale – precum „Alien”, de Ridley Scott, pentru situaţia unei nave ameninţate de un extraterestru – şi le adaptez la epoca victorianǎ. Despre extratereştri s-a scris atât de mult, s-au fǎcut atâtea filme. Am încercat sǎ mǎ joc cu unele motive iconice, cunoscute de public.

   

Existǎ planuri de ecranizare pentru cele douǎ cǎrţi?

Mi-ar plǎcea, pentru cǎ, atunci când le scriam, mi le imaginam drept nişte superproducţii hollywoodiene. Încercam sǎ scriu foarte vizual, foarte cinematografic. Voiam scene de duel, de acţiune. Când prima carte a apǎrut în SUA, am primit nişte oferte de la producǎtori. Nu s-a finalizat niciuna. Sǎ vedem ce se întâmplǎ dupǎ al doilea roman… În SUA, a doua carte se vinde cu o pereche de ochelari pentru filme 3D, e o strategie de promovare. Îmi place ideea, pentru cǎ sugereazǎ cǎ este o carte care are potenţial cinematografic.

    

Ce regizor aţi alege?

James Cameron, Steven Spielberg, David Fincher, Ridley Scott. Acum, la Hollywood, se fac – din nou – multe filme cu acţiunea plasatǎ în epoca victorianǎ, de pildǎ noul „Sherlock Holmes”, de Guy Ritchie. Se poate vorbi de o nouǎ esteticǎ victorianǎ.

   

”Înainte să adorm”: o ecranizare cu Nicole Kidman, produsă de Ridley Scott

Christine Lucas, eroina celebrului roman Inainte sa adorm de S.J. Watson, si-a gasit chipul holywoodian – Nicole Kidman.

Bestsellerul international, publicat de Editura Trei in colectia Fiction Connection, va ajunge pe marile ecrane la inceputul anului viitor. Mai multe staruri de la Holywood, intre care Kate Winslet, Cate Blanchett, Helen Hunt sau Meg Ryan, si-au dorit sa joace rolul Christinei, dar producatorii filmului au desemnat-o pe Nicole Kidman pentru aceasta interpretare.

   

   

   

Romanul va fi regizat de Rowan Joffe, cunoscut publicului mai ales ca scenarist al filmelor The American (cu George Cloony in rolul principal) si 28 Weeks Later (cu Jeremy Renner, Rose Byrne si Robert Carlyle). Productia filmului este semnata de Ridley Scott (American Gangster, Gladiator, Kingdom of Heaven). Filmarile vor incepe spre sfarsitul acestui an.

De curand, cartea Inainte sa adorm a fost nominalizata pentru Premiul Desmond Elliott, care se acorda romanelor de debut in Marea Britanie. Castigatorul va fi anuntat pe 28 iunie.

Intriga romanului suna cam asa:

Are 47 de ani si e scriitoare. Se trezeste in fiecare dimineata nestiind unde se afla. O forma rara de amnezie o impiedica sa retina informatii mai mult de 24 de ore. Crede ca are cu 20 de ani putin, ca este singura si ca are intreaga viata inainte. Dar descopera ca locuieste cu sotul ei, Ben si ca majoritatea deciziilor importante din viata sa au fost deja luate. Doctorul ei o sfatuieste sa tina un jurnal care o ajuta sa-si recompuna amintirile de la o zi la alta. Dar intr-o zi deschide jurnalul si citeste: „Sa nu ai niciodata incredere in Ben”.
Oare ce tip de accident a adus-o in aceasta stare?
In cine sa aiba incredere?
De ce ar minti-o Ben?
O cheama Christine. Jurnalul vietii ei se numeste Inainte sa adorm.
Ai intrat deja in viata ei.

In 2008, S.J. Watson era un ORL-ist de 30 si ceva de ani, care lucra cu copiii surzi. El s-a inscris la un curs de sase luni organizat de Faber Academy destinat celor care doresc sa invete sa scrie romane. Trei ani mai tarziu, Watson face senzatie pe scena literara internationala cu romanul Inainte sa adorm. Autorul a inceput si a abandonat, rand pe rand, alte 20 de romane inainte de a gasi ideea acestui roman