Tag Archive: E.L. James



Triologia Fifty Shades of Grey (din care Editura Trei tocmai a lansat ultima parte – Cincizeci de umbre descătușate) ”a deschis o nouă eră în industria cărţii: cele trei volume ale scriitoarei britanice E. L. James au surclasat deja vânzările iniţiale ale unor bestselleruri ca Harry Potter şi Codul lui Da Vinci”, scrie Adevărul.

Cum se explică succesul trilogiei?

Simona Chițan de la Adevărul trece în revistă câteva posibile răspunsuri (selectez din ancheta ei Un nou fenomen: bestsellerul erotic):

  • „Prima explicaţie este aceea că cititorii au creat ei înşişi faima acestei cărţi, recomandând-o prietenilor prin viu grai, prin Facebook şi prin internet.
  • A doua explicaţie ţine de faptul că este o carte accesibilă, amuzantă, tandră şi provocatoare prin scenele erotice incendiare pe care le propune.
  • A treia, că este o poveste de dragoste frumoasă care inspiră şi dă forţă.
  • A patra, că are personaje cu care vrei-nu-vrei te identifici sau ai vrea să te identifici”, spune Magda Mărculescu, director editorial la Editura Trei.
  • Sociologii spun că succesul unui roman axat pe supunerea femeii marchează sfârşitul feminismului,
  • iar psihologii reafirmă că femeia modernă, excedată de multiple obligaţii socio-profesionale, nu mai vrea să aibă şi responsabilităţi în pat, preferând să cedeze controlul.
  • Dincolo de toate speculaţiile, autoarea E. L. James afirmă că probabil romanul ei are succes deoarece „oferă femeilor o pauză de la soţii lor”. Ce-şi doresc, de fapt, toate femeile? Un fel Christian Grey lângă ele, adică un bărbat influent, arătos, filantrop şi, nu în ultimul rând, care îşi face timp pentru a le răsfăţa.

   


Opt dintre cele mai cumpărate 10 titluri din România sunt cărţi care privesc transformarea personală, motivaţia şi resorturile psihologice, potrivit unei analize a datelor generate de librăria http://www.elefant.ro pentru primele opt luni ale acestui an, scrie Mediafax.

Cel mai vândut titlu al anului a fost, până în prezent, “Cincizeci de umbre ale lui Grey, primul volum din trilogia semnata E.L. James.”Jocurile foamei”, cel de-al doilea bestseller în ţările europene, precum Germania, Franţa şi Marea Britanie, este depăşit în România de noile ediţii ale romanelor “Un veac de singurătate” şi “Dragostea în vremea holerei” de Gabriel Garcia Marquez.

Majoritatea dominantă a cumpărătorilor de carte pe portalul Elefant.ro este reprezentată de femei (75% din total). Acest fapt poate fi explicat şi prin popularitatea ridicată a cărţilor pentru copii, ce reprezintă a doua cea mai bine vândută categorie, dupa romane, şi urmată de lectura motivaţională, se mai spune în comunicatul Elefant.ro, citat de Mediafax.

Cartea despre care vorbeşte toată lumea!


„Cele 50 de vicii ale Domnului Grey”: un roman erotic, primul dintr-o trilogie, devine best-seller mondial

 „Cele 50 de vicii ale Domnului Grey” (Colecţia Eroscop Editura Trei) nu a avut naşterea „obişnuită” a unui roman. E.L. James, autoarea volumului, a lucrat întreaga viaţă ca producătoare tv şi, pentru că visul ei era să scrie cărţi pentru publicul larg, a început să posteze pe un site dedicat fanilor seriei „Amurg”. Treptat, fanii „Amurg” au devenit şi fanii ei, iar un editor a publicat cartea în versiune e-book. Într-un an s-au vândut 250.000 de exemplare… A urmat, evident, ediţia tipărită…

În acest moment, avalanşa de cifre continuă. În Statele Unite, în doar şase săptămâni, volumul s-a vândut în 10 milioane de exemplare. Drepturile de publicare a trilogiei au fost vândute deja în peste 37 de ţări, între care amintim: Germania, Franţa, Finlanda, Norvegia, Italia, Spania sau Suedia.

Despre ce este vorba?

„Cartea cuprinde toate fanteziile mele erotice”, a mărturisit autoarea.
Romantic, amuzant şi încărcat de erotism, acest roman te cucereşte, te captivează şi te domină. Anastasia Steele, studentă la Filologie, îi ia un interviu lui Christian Grey, un tânăr om de afaceri de succes, pe care îl găseşte foarte atractiv şi de-a dreptul intimidant. Retrasă şi interiorizată, Ana este şocată să constate că, pentru prima dată în viaţă, este atrasă puternic de cineva. Christian o avertizează că trebuie să stea departe de el, iar ea nu face decât să-l dorească şi mai tare. Dar când descoperă gusturile erotice speciale ale acestuia, începe să ezite: dincolo de şarmul şi succesul de care se bucură, Christian Grey este un bărbat tulburat de demoni ascunşi şi ghidat de o excesivă nevoie de a-i controla pe ceilalţi. Va putea oare Ana să accepte sclavia sentimentală impusă de Christian? Şi dacă da, va mai putea oare iubi ceea ce descoperă?

Cititi intregul articol scris de Sebastian Eduard in Jurnalul national.


Îmi scutur capul, tulburată de direcţia în care mi-au luat-o gândurile, şi scot din rucsac întrebările pregătite de Kate. Apoi, vreau să aranjez reportofonul şi mă dovedesc teribil de neîndemânatică, scăpându-l de două ori pe măsuţa de cafea din faţa mea. Domnul Grey nu zice nimic, aşteptând cu răbdare — sper — în timp ce eu devin tot mai stânjenită şi agitată. Când îmi adun curajul ca să mă uit la el, văd că mă priveşte, cu o mână aşezată relaxat în poală, iar cu cealaltă cuprinzându-şi bărbia şi plimbându-şi degetul arătător lung peste buze. Cred că încearcă să-şi înăbuşe un zâmbet.

S-cuze, mă bâlbâi eu. Nu sunt obişnuită cu asta.

Relaxează-te, domnişoară Steele, spuse el.

Vă deranjează dacă vă înregistrez răspunsurile?

După ce te-ai chinuit atât să pregăteşti reportofonul, te-ai gândit să mă întrebi asta?

Roşesc. Mă tachinează? Sper. Clipesc către el, nefiind sigură ce să-i spun şi cred că i se face milă de mine, pentru că se îndură:

Nu, nu mă deranjează.

V-a explicat Kate, adică domnişoara Kavanagh, pentru ce este interviul?

Da. Va apărea în ziarul studenţesc, în numărul dedicat absolvirii, iar eu voi ţine o prelegere în faţa absolvenţilor, la ceremonia de sfârşit de an.

 Fragment din:

Oh! Asta-i o noutate pentru mine — gândul că cineva nu cu mult mai vârstnic decât mine — bine, poate cu vreo şase ani şi, în regulă, un tip de mega succes, dar totuşi — ar urma să-mi înmâneze diploma. Mă încrunt, încercând să-mi revin.

Bun, zic şi înghit în sec, agitată. Aş avea câteva întrebări, domnule Grey.

Îmi netezesc o buclă rebelă şi o dau pe după ureche.

Mă gândeam eu, spune el, cu faţa lipsită de orice expresie.

Face mişto de mine. Când îmi dau seama de asta, roşesc, mă îndrept de spate şi-mi ridic umerii, într-o încercare de a părea mai înaltă şi mai intimidantă. Apăs butonul reportofonului, încercând să-mi iau un aer profesional.

Sunteţi foarte tânăr ca să fi ridicat un asemenea imperiu. Cărui fapt vă datoraţi succesul?

Mă uit la el. Are un zâmbet melancolic, dar pare vag dezamăgit.

Afacerile înseamnă oameni, domnişoară Steele, iar eu mă pricep foarte bine să apreciez oamenii. Ştiu ce-i sensibilizează, ştiu ce-i face să înflorească, ce nu, ce îi inspiră şi cum să-i stimulez. Am angajat o echipă excepţională, pe care o recompensez bine.

Se opreşte şi mă fixează cu privirea lui cenuşie.

Sunt încredinţat că, pentru a obţine succesul în orice schemă, trebuie să ajungi în postura de a stăpâni acea schemă, de a-i cunoaşte toate dedesubturile, toate detaliile. Muncesc mult, foarte mult ca să fac asta. Iau decizii bazându-mă pe logică şi pe fapte. Am un instinct natural care mă ajută să depistez şi să încurajez o idee bună şi solidă, ca şi nişte oameni buni. Esenţa se rezumă întotdeauna la oamenii buni.

Poate sunteţi doar norocos.

Asta nu e pe lista lui Kate — dar individul e prea arogant. Ochii lui se aprind, surprinşi.

Nu subscriu ideii de noroc sau şansă, domnişoară Steele. Cu cât muncesc mai mult, cu atât se pare că am mai mult noroc. Serios vorbind, înseamnă să ai oamenii potriviţi în echipă şi să le direcţionezi energiile în mod corespunzător. Cred că Harvey Firestone a spus — „creşterea şi dezvoltarea oamenilor este cea mai importantă deviză a leadershipului“.

Păreţi a fi un maniac al controlului.

Cuvintele mi-au ieşit din gură înainte să le pot opri.

Oh, exercit controlul asupra tuturor lucrurilor, domnişoară Steele, spune el fără nicio umbră de umor în zâmbet.

Mă uit la el, iar el îmi susţine privirea neabătut, impasibil. Pulsul mi se accelerează, iar faţa mi se înroşeşte din nou. De ce are un efect atât de neliniştitor asupra mea? Poate faptul că arată copleşitor de bine? Felul intens în care mă privesc ochii lui? Felul cum îşi mângâie buza de jos cu indexul? Ce bine-ar fi dacă ar înceta să facă asta!

În plus, poţi să dobândeşti o putere imensă dacă te asiguri pe tine însuţi, în reveriile tale secrete, că ai fost născut ca să controlezi lucrurile, continuă el cu o voce blândă.

Aveţi senzaţia că deţineţi o putere imensă?

Maniac al controlului.

Am peste patruzeci de mii de angajaţi, domnişoară Steele. Asta îmi dă un anumit sentiment de responsabilitate — putere, dacă vrei. Dacă ar fi să decid că nu mai sunt interesat de afacerea de telecomunicaţii şi aş vinde-o, după cel mult o lună, douăzeci de mii de oameni ar avea dificultăţi cu achitarea creditelor ipotecare.

Rămân cu gura căscată, uluită de lipsa lui de modestie.

Nu aveţi un consiliu de conducere în faţa căruia să daţi socoteală? întreb, dezgustată.

Sunt proprietarul companiei. Nu am de dat socoteală niciunui consiliu.

Ridică o sprânceană spre mine. Bineînţeles că, dacă m-aş fi pregătit cât de cât, aş fi ştiut asta. Dar, fir-ar să fie, e chiar arogant. Schimb tactica.

În afară de munca dumneavoastră, vă mai interesează şi altceva?

Mă interesează diverse lucruri, domnişoară Steele.

Umbra unui zâmbet îi atinge buzele.

Foarte diverse.

  

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 7,044 other followers

%d bloggers like this: