4 tulburări de personalitate ar fi putut să dispară din DSM-5

Update:

Joel Paris, profesoară de psihiatrie a Universităţii McGill din Montreal, povestește în ghidul de față că au existat propuneri de a elimina din DSM-5 câteva din tulburările de personalitate pentru care nu existau suficiente date statistice relevante. Propunerea a fost însă respinsă și s-au păstrat aceleași categorii nosologice din DSM-IV. Iată un fragment din Ghidul DSM-5 referitor la dezbaterile ce-au pregătit noua ediție a manualului:

Textul inițial:

Un alt motiv de controversă în ceea ce priveşte propunerile pentru DSM‑5 a fost eliminarea a 4 din 10 categorii de tulburări de personalitate.

Aceasta s‑a bazat pe lipsa cercetării asupra câtorva categorii, dar niciunele dintre cele menţinute nu beneficiau de o bază de cercetare prea solidă.

În DSM‑I şi DSM‑II, diagnosticele de tulburare de personalitate erau un amestec de tulburări vag definite, iar multe au ajuns să fie incluse în DSM‑III şi DSM‑IV. Astfel, cele 10 categorii din ultima ediţie erau tributare în aceeaşi măsură tradiţiei şi ştiinţei.

La patru dintre aceste categorii statistice s‑a renunţat atunci când s‑au făcut propunerile pentru DSM‑5.

• Personalitatea schizoidă nu a fost studiată de cercetători şi poate prea bine să fie o formă mai uşoară a tulburării de personalitate schizotipală (Siever, 2008).
• Tulburarea de personalitate paranoidă, împreună cu tulburarea de personalitate dependentă, se bazează pe un set de criterii care descriu acelaşi fenomen de opt sau nouă ori în contexte diferite. (Cât de multe feluri de a spune „suspicios“ sau „avid de afecţiune“ există?)
• Tulburarea de personalitate histrionică nu are niciun fel de bază empirică.

 

Sunt înclinat să‑l parafrazez pe Lordul Înalt Călău (*) al lui W.S. Gilbert şi să conchid: „Niciuneia dintre ele nu i se va duce lipsa“. Totuși, în cele din urmă toate cele patru  categorii au fost repuse la locul lor în DSM-5, cu aceleași criterii pe care le aveau și în DSM-IV.

 

––-

* Lord High Executioner, personaj din opera comică The Mikado, a cărei premieră a avut loc la Londra în 1885 şi care satiriza politica şi instituţiile britanice. (N.t.)

Top 10 noutăți PSI la Bookfest

De ce s-au certat Freud și Jung? Ce fel de tablouri gustă un psihiatru? Și cum să vă descurați cu un copil ”dificil”? Găsiți răspunsurile în noile volume de psihologie ce vă așteaptă  la Bookfest. Iată 10 dintre cele mai noi și interesante titluri de nonficțiune (psihologie, dar și educație și sănătate) pe care le puteți cumpăra cu preț redus la Romexpo între 20 și 24 mai.

  

    

10. Cum să slăbești peste noapte. Cum mintea sănătoasă nu prea merge fără un corp sănătos, vă recomand cea mai proaspătă apariție din colecția ”Citește sănătos” a Editurii Lifestyle (parte a grupului Trei). Nu e încă o carte cu diete-minune, ci e un volum scris de o profesoară universitară de medicină, cu cele mai potrivite shake-uri și exerciții fizice pentru reglarea metabolismului vostru.

 

9. Arta și știința predării. Celebrul teoretician Robert Marzano recomandă, plecând de la cercetări de ultimă oră, cele mai bune strategii pentru proiectarea lecțiilor și pentru o relație bună cu elevii. Aflați din cartea lui care sunt cele 10 jaloane ale unei predări eficiente.

 

8. Puterea lui Tao. Pe Lou Marinoff, surprinzătorul profesor de filosofie practică, îl știți deja din Întrebări fundamentale, respectiv Înghite Platon, nu Prozac. De această dată, veți putea afla în ce fel străvechile învățături ale lui Lao Zi pot deveni extrem de utile pentru hopurile noastre cotidiene.

 

 

 

7. Ghidul DSM-5 pentru clinicianul inteligent. DSM-5 aduce o serie de noi diagnostice și reorganizări ale vechilor tulburări mentale. Psihiatrii, psihologii, consilierii sau alți specialiști ai sănătății mentale vor afla cu ce schimbări esențiale vine noul sistem de clasificare a bolilor psihice.

 

6. Copilul care îți dă de furcă. Există 5 tipuri de copii ”dificili”, susține pediatrul și psihiatrul S. Greenspan: hipersensibil, interiorizat, sfidător, agresiv și neatent. O carte care nu oferă doar ”ponturi” pentru părinți și educatori, ci și o cale de a-i înțelege și de a empatiza cu acești copii.

 

5. Eros și civilizație. Herbert Marcuse vă provoacă la un exercițiu de dez-ideologizare, adică să regândiți premisele societății ”abundenței” și competitivității capitaliste. Marcuse a inspirat multe din mișcările de emancipare a minorităților sau din curentele ecologiste ori de critică socială.

 

 Descărcați de aici catalogul tuturor noutăților de psihologie 

de la Bookfest 2015!  

 

 

  

4. Seria Ce să faci? este o combinație excelentă între activități și exerciții ludice, respectiv sfaturi psiho-educaționale. Cărțuliile despre furie, adormit și anxietăți funcționează cel mai bine când sunt citite de copii împreună cu un părinte/educator.

 

3. La terapie în fustița de balerină. Dacă v-au plăcut povestirile terapeutice ale lui Yalom sau ale lui Kottler & Carlson, vă veți delecta și cu istoriile de viață sau din cabinet din această carte. Concepte psihodinamice mai vechi sau mai noi sunt explicate intuitiv de trei psihoterapeute americane.

 

2. Despre arta fericirii  este o carte-obiect. Psihiatrul parizian Christophe Andre (îl știți deja din Seninătatea, Și nu uita să fii fericit etc.) a avut ideea de a-și împărtăși grăunțele sale de înțelepciune de viață (de psihologie pozitivă), luând ca pretext secvențe din 25 de tablouri din istoria picturii. Vă vor captiva comentariile empatice și subtile, lipsite de limbajul pretențios al albumelor de artă.

 

1. Corespondența Freud-Jung. Prietenia dintre cei doi a durat mai puțin de un deceniu și s-a consumat înainte de Primul Război Mondial. Veți afla din aceste schimburi epistolare cum s-au cizelat conceptele psihanalitice, cum își comentau cei doi cazurile de cabinet și cum a început să capete contur mișcarea psihanalitică internațională.