Vreți să slăbiți? Mâncați ciocolata cu furculița și cuțitul!

Dacă aveţi tendinţa de a mânca sub influenţa stimulilor externi, unele din sugestiile de mai jos v-ar putea fi de ajutor în planificarea schimbării de comportament.

Dacă obişnuiţi să mâncaţi în mai multe încăperi sau să mestecaţi câte ceva umblând prin casă, ar putea fi util să mâncaţi într-un singur loc, de preferinţă aşezat la masă. Poate mâncaţi în timp ce vă uitaţi la televizor sau citiţi o carte. Cu cât sunteţi mai capabili să transformaţi gestul de a mânca într-o experienţă „pură”, cu atât veţi fi mai puţin înclinaţi să mâncaţi doar din obişnuinţă, pentru că asta faceţi de regulă când televizorul este aprins, când citiţi sau când vedeţi ceva de mâncare în jur.

Unele persoane au sugerat că a mânca întotdeauna în acelaşi loc e o condiţie prea rigidă. Înseamnă că, de exemplu, dacă sunteţi în sufragerie, uitându-vă la televizor, şi vi se face poftă de o bucată de brânză, trebuie să vă duceţi la bucătărie, să mâncaţi şi să vă întoarceţi la televizor după ce aţi terminat. Dacă mai vreţi o bucată, trebuie să vă duceţi iar, să mai tăiaţi o felie, să o mâncaţi acolo, după care să reveniţi din nou la televizor. Însă ideea este să nu luaţi cu dumneavoastră toată brânza în camera cu televizorul.

O altă tehnică este să mâncaţi totul cu furculiţa şi cuţitul, pe farfurie. Se aplică pentru orice: mere şi chiar ciocolată. Motivul este că, astfel, limitaţi mediul în care mâncaţi, fapt care, ca urmare, vă poate ajuta să mâncaţi mai puţin, mai ales în cazul gustărilor.

Fragment din Mâine voi fi slabă! Psihologia dietelor, de Sara Gilbert

 

Top 10 noutăți PSI la Bookfest

De ce s-au certat Freud și Jung? Ce fel de tablouri gustă un psihiatru? Și cum să vă descurați cu un copil ”dificil”? Găsiți răspunsurile în noile volume de psihologie ce vă așteaptă  la Bookfest. Iată 10 dintre cele mai noi și interesante titluri de nonficțiune (psihologie, dar și educație și sănătate) pe care le puteți cumpăra cu preț redus la Romexpo între 20 și 24 mai.

  

    

10. Cum să slăbești peste noapte. Cum mintea sănătoasă nu prea merge fără un corp sănătos, vă recomand cea mai proaspătă apariție din colecția ”Citește sănătos” a Editurii Lifestyle (parte a grupului Trei). Nu e încă o carte cu diete-minune, ci e un volum scris de o profesoară universitară de medicină, cu cele mai potrivite shake-uri și exerciții fizice pentru reglarea metabolismului vostru.

 

9. Arta și știința predării. Celebrul teoretician Robert Marzano recomandă, plecând de la cercetări de ultimă oră, cele mai bune strategii pentru proiectarea lecțiilor și pentru o relație bună cu elevii. Aflați din cartea lui care sunt cele 10 jaloane ale unei predări eficiente.

 

8. Puterea lui Tao. Pe Lou Marinoff, surprinzătorul profesor de filosofie practică, îl știți deja din Întrebări fundamentale, respectiv Înghite Platon, nu Prozac. De această dată, veți putea afla în ce fel străvechile învățături ale lui Lao Zi pot deveni extrem de utile pentru hopurile noastre cotidiene.

 

 

 

7. Ghidul DSM-5 pentru clinicianul inteligent. DSM-5 aduce o serie de noi diagnostice și reorganizări ale vechilor tulburări mentale. Psihiatrii, psihologii, consilierii sau alți specialiști ai sănătății mentale vor afla cu ce schimbări esențiale vine noul sistem de clasificare a bolilor psihice.

 

6. Copilul care îți dă de furcă. Există 5 tipuri de copii ”dificili”, susține pediatrul și psihiatrul S. Greenspan: hipersensibil, interiorizat, sfidător, agresiv și neatent. O carte care nu oferă doar ”ponturi” pentru părinți și educatori, ci și o cale de a-i înțelege și de a empatiza cu acești copii.

 

5. Eros și civilizație. Herbert Marcuse vă provoacă la un exercițiu de dez-ideologizare, adică să regândiți premisele societății ”abundenței” și competitivității capitaliste. Marcuse a inspirat multe din mișcările de emancipare a minorităților sau din curentele ecologiste ori de critică socială.

 

 Descărcați de aici catalogul tuturor noutăților de psihologie 

de la Bookfest 2015!  

 

 

  

4. Seria Ce să faci? este o combinație excelentă între activități și exerciții ludice, respectiv sfaturi psiho-educaționale. Cărțuliile despre furie, adormit și anxietăți funcționează cel mai bine când sunt citite de copii împreună cu un părinte/educator.

 

3. La terapie în fustița de balerină. Dacă v-au plăcut povestirile terapeutice ale lui Yalom sau ale lui Kottler & Carlson, vă veți delecta și cu istoriile de viață sau din cabinet din această carte. Concepte psihodinamice mai vechi sau mai noi sunt explicate intuitiv de trei psihoterapeute americane.

 

2. Despre arta fericirii  este o carte-obiect. Psihiatrul parizian Christophe Andre (îl știți deja din Seninătatea, Și nu uita să fii fericit etc.) a avut ideea de a-și împărtăși grăunțele sale de înțelepciune de viață (de psihologie pozitivă), luând ca pretext secvențe din 25 de tablouri din istoria picturii. Vă vor captiva comentariile empatice și subtile, lipsite de limbajul pretențios al albumelor de artă.

 

1. Corespondența Freud-Jung. Prietenia dintre cei doi a durat mai puțin de un deceniu și s-a consumat înainte de Primul Război Mondial. Veți afla din aceste schimburi epistolare cum s-au cizelat conceptele psihanalitice, cum își comentau cei doi cazurile de cabinet și cum a început să capete contur mișcarea psihanalitică internațională.

 

 

Dieta de la Muntele Athos, pe scurt

Dieta de la Muntele Athos este o adaptare occidentală a felului în care se hrănesc călugării.

Ei au resurse limitate, autoimpuse, respectă un calendar diferit; „fusul lor orar“ este decalat cu cinci ore faţă de ceea ce numesc ei „Lume“. Aceia dintre noi care locuiesc dincolo de Muntele Sfânt se bucură de beneficiile unei societăţi complet diferite, care oferă o gamă cu mult mai variată de alimente de consum, de ingrediente şi de surse din care le putem obţine. Modelul meselor călugărilor se întrepătrunde cu practicile lor religioase şi nu este deloc flexibil. Pentru ca dieta să funcţioneze, trebuie să acceptăm că nu este practic să respectăm modul de viaţă şi de hrană al călugărilor ca la carte.

Modelul de post pe care îl respectă călugării este principiul esenţial al dietei de la Muntele Athos. Când începi această dietă, ţii post trei zile pe săptămână, intercalate cu trei zile de moderaţie şi într‑o singură zi din săptămână te poţi înfrupta cu ce-ţi doreşti să mănânci şi să bei. Zilele de post sunt de tip vegan, cu grăsimi reduse la minimum, aşa că nu consumi carne, peşte, pui sau produse lactate şi foloseşti doar puţin ulei. Nu se bea alcool în zilele de post şi trebuie să mănânci porţii mici. În ansamblu, dieta susţine un consum mare de fructe şi legume, aport mai mare de boabe, linte, sâmburi şi seminţe, reducând aproape la minimum caloriile goale din alimentele grase şi îndulcite cu zahăr.

Află regulile dietei și rețete delicioase din 

Dieta de la Muntele Athos,

de Richard Storey, Sue Todd, Lottie Storey

 

  

Nu dați vina pe grăsimile saturate! Cât de răi sunt de fapt hamburgerii?

Mitul nr. 1 despre grăsimile saturate: hamburgerii de fast‑food sunt nesănătoşi din cauza conţinutului ridicat de grăsimi saturate.

Hamburgerii de fast‑food sunt nesănătoşi din multe motive, dar nu este corect să dăm vina pe conţinutul de grăsimi saturate. Am menţionat deja unele dintre reziduurile toxice care se pot întâlni în grăsimile provenite din carnea, fructele de mare sau ouăle produse industrial. Nu este vina grăsimilor saturate — acesta e rezultatul direct al modului în care animalele au fost crescute şi hrănite. (În hamburgerii ecologici, care provin din carne de animale care au păscut, nu întâlnim aceste deşeuri nesănătoase.) De fapt, uleiurile industriale din seminţe, în care au fost prăjiţi hamburgerii respectivi, contribuie semnificativ la efectul lor nociv.

Deci, într‑adevăr, hamburgerii de fast‑food nu sunt foarte sănătoşi, în mare parte din cauza grăsimii. Dar nu da vina pe grăsimile saturate, ci pe modul în care a fost produsă şi preparată carnea. (Pe glutenul din chiflă, pe siropul de porumb cu conţinut ridicat de fructoză din condimente şi pe doza monstruoasă de sare.)

Fragment din cartea TOTUL PORNEȘTE DE LA MÂNCARE

  

Nu zahăr rafinat, nu făină albă, nu gustări, nu semipreparate… DAR CE PUI ÎN LOC?

Nu neapărat ceea ce mănînci cauzează diabetul, ci şi ceea ce nu mănînci. Eu nu cred în diete — sunt menite să eşueze pentru că, de obicei, sunt restrictive. Nu ţine dietă; este timp pierdut. Vei slăbi mai mult dacă MODIFICI ceea ce mănînci decît cu DIETA.

PROVOCARE: zahăr alb rafinat şi îndulcitori artificiali, precum aspartamul, zaharina, sucraloza, tagatoza, Truvia.

MODIFICARE:  foloseşte îndulcitori naturali, cum ar fi agavele, melasa, stevia sau zahărul de cocos nerafinat.

***

PROVOCARE: făină albă, făină bună la toate, făină cu agent de creştere şi zeci de alte permutări ale făinii albe.

MODIFICARE : făină de orez, migdale, nuci, cocos sau sorg. Dacă vrei o făină de tranziţie înainte de a trece la oricare dintre acestea, începe cu făină de grîu integral 100%, neînălbită, bio, apoi, schimbă pe făină de orez  şi încearcă după aceea tipuri de făină de fructe cu coajă lemnoasă, cum ar fi făina de migdale.

***

PROVOCARE : gustări, de obicei chipsuri de cartofi, care conţin înlocuitori de grăsimi ca Olestra, un ingredient care poate — în timp — să contribuie la boala cardiacă, imunosupresie, cancer şi diabet.

MODIFICARE:  mănîncă gustări care conţin grăsimi naturale, cum ar fi avocado sau nuci. Dacă ai de gînd să mănînci chipsuri, alege‑le pe cele care nu conţin olestra şi, de preferinţă, pe cele care nu conţin nimic în afară de sare de mare şi uleiuri sănătoase (de exemplu, de floarea-soarelui, nu de rapiţă).

***

PROVOCARE: alimente preparate. Dacă vin într‑o cutie preambalată, trebuie să dispară. Citeşte etichetele, pe majoritatea vei vedea o listă de ingrediente care este extraordinar de lungă, cu multe cuvinte imposibil de pronunţat.

MODIFICARE: Scapă de ele! De toate! Înlocuieşte alimentele procesate cu alimente proaspete, bio, inclusiv cu migdale şi nuci, bace şi mere.

***

PROVOCARE: plăcinte şi torturi. (În afară de cazul în care e o petrecere de zi de naştere. Nu vreau să fiu chiar o distrugătoare de petreceri.)

MODIFICARE: Mănîncă mere în loc de plăcintă cu mere şi bace colorate (zmeură, afine, merişoare), ananas, rodie, portocale, kiwi, nucă de cocos, papaya, mango ş.a.m.d. Aş prefera să mănînci fructe FĂRĂ zahăr adăugat, în stare crudă şi pură.

***

PROVOCARE: carne comercială de crescătorie. Aceste animale şi păsări sunt de obicei pline de paraziţi, bacterii, hormoni cauzatori de boli şi alte substanţe chimice. Sunt teribil de maltratate şi hrănite cu porumb şi soia, o alimentaţie nefirească.

MODIFICARE: Mănîncă carne fără hormoni, de fermă, de la animale hrănite cu iarbă, care au dus o viaţă mai naturală înainte de sacrificare. Limitează consumul la maximum trei porţii pe săptămînă. Poţi

să spui că sunt nevrotică, însă, dacă eşti consumator de carne roşie, te‑aş sfătui să mănînci fripturi în loc de hamburgeri. Un singur hamburger poate avea pînă la 1 000 de vaci diferite tocate în el. Hamburgerul făcut din 1000 de animale îţi creşte mult riscul de a ingera microorganisme mortale.

Ce e rău (și ce e bun) în dieta mediteraneeană?

În anii 1950, oamenii care locuiau în zona mediteraneeană, în special în Creta, erau slabi şi nu sufereau aproape deloc de boli cardiace. Cu toate acestea, aproximativ 40% din aportul lor caloric provenea din grăsimi, în primul rând din uleiul de măsline.

Dacă aruncăm o privire asupra alimentaţiei pe care ei o aveau pe atunci, vom observa următorul lucru: cretanii consumau în principal fructe, legume, leguminoase şi puţin peşte. Grăsimile saturate reprezentau mai puţin de 6% din aportul total de grăsimi.

Într-adevăr ei consumau cantităţi mari de ulei de măsline, însă, în rest, alimentaţia lor era excepţional de sănătoasă. Ei lucrau, de asemenea din greu pe câmp, parcurgeau pe jos câte 15 kilometri pe zi, uneori împingând plugul sau folosind alte unelte manuale. Americanii nu au preluat mesajul că trebuie să mănânce multe legume, fructe şi leguminoase şi să facă mult antrenament fizic; ei doar au acceptat că uleiul de măsline este un aliment sănătos.

Fragment din:

Astăzi, locuitorii Cretei sunt graşi la fel ca noi. Ei încă mănâncă mult ulei de măsline, însă consumul de legume, fructe şi leguminoase a scăzut foarte mult. Carnea, brânzeturile şi peştele sunt noile componente principale ale alimentaţiei, iar nivelul activităţii fizice este extrem de redus. Astăzi afecţiunile cardiace sunt foarte frecvente, iar mai mult de jumătate din populaţia Cretei, adulţi şi copii, este supraponderală.

Chiar şi doi dintre cei mai entuziaşti susţinători ai dietei mediteraneene, epidemiologul Martijn Katan de la Universitatea de Agricultură din Wageningen, Olanda, şi Walter Willett, de la Facultatea de Sănătate Publică din Harvard, admit că acest tip de alimentaţie este potrivit pentru persoanele care au o greutate apropiată de greutatea ideală. Această afirmaţie exclude majoritatea americanilor.

Cum ar putea fi sănătoasă o alimentaţie care are ca punct central un aliment atât de deficitar în substanţe nutritive, dar bogat în grăsimi precum uleiul? Gram cu gram, uleiul de măsline este unul dintre alimentele cu cea mai mare capacitate de a ne îngrăşa şi cu cea mai mare densitate calorică de pe planetă; conţine chiar mai multe calorii pe jumătatea de kilogram decât untul (unt: 3 200 calorii, ulei de măsline: 4 020).

  

12 sfaturi pentru o masă sănătoasă: despre fructe și semințe, siestă și înghițituri

Iată câteva indicaţii „de igienă“ a actului de alimentaţie, astfel încât masa să se constituie într-un moment plăcut și sănătos al zilei:

 

1. Este important ca, înainte de fiecare masă, să aveţi la dispoziţie câteva minute ca să încercaţi câteva metode de relaxare. Nu vă angrenaţi în discuţii în contradictoriu cu comesenii dumneavoastră sau în discuţii stresante la telefonul mobil.

2. Alimentele trebuie bine mestecate, nu vă grăbiţi, înghiţiţi încet și faceţi mici pauze după fiecare 3-4 înghiţituri.

3. Nu consumaţi apă în timpul mesei sau imediat după masă. Apa are rolul de a dilua enzimele digestive care se formează în stomac.

4. O masă principală ar trebui să conţină două feluri de mâncare; salata trebuie să preceadă orice alt aliment, iar între salată și felul următor ar trebui să existe o pauză de 5–7 minute. În acest mod se obţine o peristaltică favorabilă (mișcare de contracţie, urmată de o relaxare periodică, a musculaturii stomacului și intestinului), evitându-se blocajele intestinale.

5. Numărul de mese zilnic trebuie să fie de cel puţin 3; micul dejun este absolut obligatoriu, acesta trebuie să fie bogat și foarte divers. Se pot consuma alimente care se digeră ușor și sunt foarte hrănitoare. Evitaţi mâncărurile grele a căror digestie vă va „epuiza“ pentru câteva ore. Este singura masă din zi la care este permis excesul de glucide, fie ele și rafinate.

6. Unii specialiști în nutriţie susţin că fructele nu se consumă niciodată în asociere cu alte alimente. Fructele se pot asocia doar între ele sau cu legumele și pot fi consumate la aproximativ 30 de minute după o masă principală. În acest fel evitaţi fenomenele de balonare. Fructele consumate dimineaţa la micul dejun aduc un plus de energie și vitalitate zilei dumneavoastră.

Nu uitați de lansare:   

   

7. Ultima masă din zi trebuie să fie luată cu cel puţin 3–4 ore înainte de culcare. Se evită astfel efortul digestiv în timpul somnului.

8. După mesele bogate trebuie evitată poziţia de decubit (culcat) cel puţin o oră. În acest fel sunt prevenite tulburările digestive asociate herniei hiatale. Prin urmare, după mesele principale, staţi pe un fotoliu comod, fără să vă întindeţi, cel puţin 30 de minute.

9. Imediat după mese trebuie evitate eforturile de orice fel, atât intelectuale, cât și fizice. Importanţa repausului după masa de prânz este foarte mare. S-a mers până acolo încât, în marile corporaţii și companii internaţionale, este obligatoriu repausul de 20–30 de minute după prânz.

10. Evitaţi alimentele bogate în aditivi și conservanţi, potenţiatori de gust și arome nenaturale. Dacă o margarină are gust de șuncă, cu siguranţă aceasta conţine adaosuri de gust și arome care, în cea mai mare parte a lor, sunt nocive prin acumulare.

11. Consumaţi fructe și legume proaspete în cantităţi cât mai mari. Atenţie însă! Și fructele conţin calorii și un abuz de pere, banane, mango etc. poate duce la kilograme în plus.

12. Consumaţi nuci, migdale, seminţe de dovleac, fistic, seminţe în general; consumaţi chiar și seminţele din cotoarele de mere și pere sau miezul sâmburilor de caise. Toate acestea au în componența lor cantităţi importante de amigdalină (vitamina B17), cunoscută în prezent pentru efectul său puternic anticancerigen. Se presupune că un consum de 7 migdale pe zi ne garantează că nu ne vom îmbolnăvi de cancer.

  

Fragment din cartea CELULITA POATE FI ÎNVINSĂ de dr. Adina Alberts

    

Test: de la ce ți se trage celulita (și o lansare la Băneasa)

Află care este cauza predominantă a celulitei tale! Testul este extras din cartea Celulita poate fi învinsă de dr. Adina Alberts. 

  

Te așteptăm joi, 16 mai, la Diverta Băneasa la LANSARE!

  

1. Folosești metode contraceptive bazate pe ingestia zil­nică de hormoni?

a) nu am folosit niciodată contraceptivele orale;

b) am folosit această metodă 1–3 ani;

c) am folosit această metodă 3–5 ani;

d) am folosit și folosesc încă această metodă de mai bine de 5–6 ani.

2. La sfârșitul zilei îţi simţi picioarele umflate?

a) doar ocazional;

b) da, și de aceea folosesc intens bicicleta ergonomică;

c) da, și de aceea folosesc ciorapii compresivi medicinali;

d) în fiecare zi mă confrunt cu această problemă, dar nu am ce să fac având în vedere că am muncă de birou.

3. Care este masa ta corporală?

a) se înscrie în limitele normalului;

b) se situează sub greutatea normală;

c) este cu aproximativ 20% mai mult decât normalul;

d) este cu aproximativ 30% mai mult decât normalul pentru vârsta și înălţimea mea.

4. Cum poţi descrie alimentaţia ta zilnică comparativ cu indicaţiile de alimentaţie sănătoasă?

a) conforme cu acestea;

b) am un mod de alimentaţie apropiat de acestea, mă abat ocazional de la aceste reguli;

c) mănânc „sănătos“ când îmi aduc aminte;

d) alimentaţia mea se bazează foarte mult pe alimentație de tip fast-food, pizza și semipreparate.

5. Ce vârstă ai?

a) 18–28 de ani;

b) 29–38 de ani;

c) 39–48 de ani;

d) peste 49 de ani.

  

 

  

6. Care sunt zonele afectate predilecte de celulită?

a) coapsele;

b) coapsele și fesele;

c) coapsele și abdomenul;

d) aproape tot corpul cu diferite grade de gravitate.

7. Cât de des faci sport?

a) în fiecare zi câte o oră;

b) în medie de 2-3 ori pe săptămână;

c) în medie de câteva ori pe lună;

d) cu excepția mersului pe jos, aproape niciodată.

8. Care este tipul tău constituţional?

a) android (partea superioară a corpului este mai dezvoltată decât cea inferioară);

b) normal (corp armonios);

c) gynoid (partea inferioară a corpului este mai dezvoltată decât cea superioară, tipic pentru fe­meile mediteraneene);

d) sufăr de obezitate.

9. Cum este digestia ta?

a) am dificultăţi minore de digestie (pirozis, flatulență);

b) am limba încărcată cu depuneri albicioase;

c) sunt balonată după fiecare masă;

d) sufăr de constipaţie.

10. Care este sportul pe care‑l practici cel mai frecvent?

a) aerobic;

b) bicicleta;

c) exerciţii pe aparate — fitness;

d) nu fac deloc.

Punctajul (un singur răspuns este valabil):

a) – 1 punct;

b) – 2 puncte;

c) – 3 puncte;

d) – 4 puncte.

Interpretări:

10–20 Celulita ta are o componentă hormonală marcată, chiar dacă aportul extern este absent. Exerciţiul fizic este foarte important pen­tru că, în afară tonifierii musculare și a consumului de calorii din de­pozitele adipoase, are și rol foarte important în reglarea nivelelor plas­matice ale estrogenului, iar în cazul tău este indicat mai ales pentru acest beneficiu. Alte terapii indicate sunt depurarea și detoxifierea, dieta bogată în antioxidanţi și săracă în estrogeni alimentari. Ouăle și carnea de pasăre sunt suprasaturate în astfel de hormoni pentru a crește artificial producţia. Altă sursă de estrogen este cea vegetală, de exemplu, afinele, mărarul, soia, lemnul dulce, salvia, dar mai sunt și altele. Evită‑le dacă suferi de această problemă!

21–30 Celulita de care suferi tu devine din ce în ce mai supărătoare. Se asociază mai ales cu niveluri crescute de hormoni din pilulele contra­ceptive la care apar și primele semne ale intoxicării ţesuturilor. Dar nu numai. Depozitele adipoase își fac simţită prezenţa, corpul tău per total începe să se „împlinească“. Ai mare grijă la dietă și mișcare! Trebuie să consulţi un medic și să începi terapiile medicale anticeluli­tice până nu este prea târziu. Oprește căile de intoxicare a organismu­lui, fumatul, alcoolul, ingestia de produse alimentare bogate în aditivi și conservanţi și, mai ales, nu folosi potenţiatoarele de gust.

31–40 Celulita îţi cuprinde aproape tot corpul și are diferite grade de gravitate. În cazul tău NU celulita este cea care trebuie să te alarmeze, ci starea de sănătate per total. Alimentaţia în exces, complet necon­trolată, lipsă cronică a mișcării, și/sau, în cazuri cu totul izolate, tul­burările metabolico‑hormonale pot determina apariţia acestor forme de celulită. Mai mult ca sigur că suferi și de cel puţin una dintre ur­mătoarele afecţiuni: diabet, hipertensiune arterială, obezitate, afec­ţiuni cardiace, pancreatice, hepatice, biliare, colesterolemie crescută. Este momentul să treci la măsuri severe de prevenire a apariţiei altor boli sau de prevenire a agravării celor deja existente. În cazul tău, celulita trece pe planul secund. Numai după echilibrarea organismu­lui din toate punctele de vedere, poţi spera și la îmbunătăţirea aspec­tului estetic. Nu trebuie să îţi ascund însă faptul că rezultatele terapi­ilor corporale vor fi limitate și, doar dând dovadă de o perseverență acerbă, vei putea să te apropii de satisfăcător.

  

Cu ce merge o friptură suculentă? Ponturi pentru o dietă echilibrată

Și totuși de ce te îngrași?, întreabă blogul Lecturi de mămică, plecând de la cartea asta:

Găsiți pe blogul citat explicații științifice cât se poate de convingătoare, iar apoi câteva ponturi pentru o dietă echilibrată:

Ce este de facut? La zaharuri nu se poate renunta, deoarece corpul nostru, celulele noastre, creierul nostru au nevoie de ele. Dar putem reduce cantitatea, sau proportia lor în dieta zilnica. Populatiile sarace consumă 90% din hrană sub formă de amidon (din grau, orez, cartofi) si se ingrasa. Populatiile bogate consuma dulciuri in exces si se ingrasa.

Care e atunci solutia? Pur si simplu modificarea balantei, adica a procentului pe care fiecare aliment il ocupa in dieta. In loc de 80-90% carbohidrati, sa consumam doar 50%, sau chiar 40%. Restul? 20-30% grasimi bune si restul, proteine pana la 100%. Iar in ceea ce priveste carbohidratii, balanta mai poate fi modificata si in privinta calitatii acestora. In loc de faina alba, mai bine din cea integrala. In loc de trei felii de paine alba, mai bine două de paine neagra. E mai putin amidon in cea neagra si inca ceva important, mai sunt si fibre care fac ca digestia amidonului sa fie mai lenta. Astfel nu creste brusc procentul de glucoză din sange si nici secretia de insulina.

Vreau o friptură suculentă de porc? Foarte bine, dar nu pun alaturi cartofi sau orez, ci cateva legume fierte, sau castraveti, sau salata de varza (proaspata sau acra, murata). Si cu cat mai putina paine, sau deloc… Imi este pofta de cartofi prăjiti? E voie, desigur… Deja au ei mult amidon, asa că… fara paine. Imi este poftă de… pâine? Adica de un corn umplut cu ceva, proaspat scos din cuptor? Si care miroase de la o posta a ceva la care nu se poate rezista? Desigur, am voie, dar numai in cursul diminetii, nu ca desert dupa o masa copioasa. Si o prajiturica am voie. Din cand in cand… Si nici la o felie de tort nu trebuie sa renunt. Trebuie dar sa tin cont de caloriile si carbohidratii pe care le consum!

Asta este solutia pe care ne-o da Gary Taubes care citeaza in cartea lui studii care au aratat ca 20 de calorii in plus timp de 25 de ani dau 25 de kilograme in plus, adică… obezitate! Dar cat reprezinta 20 de calorii fata de cele 2000 pe care le consumam, in medie, zilnic? Doar 1% dar asta poate face diferenta!”

Fragment preluat de pe blogul Lecturi de mămică

   

Iubire de la prima muşcătură: 10 alimente care cresc libidoul

Nu, această secţiune nu are nimic de-a face cu serialul de succes True Blood al HBO. Şi nu veţi citi absolut nicio menţiune despre vampiri, Bon Temps, Louisiana, Anna Paquin sau Stephen Moyer. Veţi descoperi că dieta antiinflamatorie (fără nicio picătură de sânge sintetic în meniu) poate să facă minuni pentru viaţa voastră sexuală.

După cum am văzut, ciocolata are multe beneficii, inclusiv capacitatea de a simula senzaţia de îndrăgostire. Pe lângă ciocolată, găsiţi în continuare o selecţie de alimente care ajută la creşterea libidoului şi pot favoriza pierderea grăsimii nedorite din organism, lucru care vă va face să vă simţiţi mai atractivi – întotdeauna un mare ajutor atunci când vine vorba de libidou.

Lipidele sănătoase au o importanţă vitală în producerea de hormoni, iar o viaţă sexuală sănătoasă depinde de hormoni. Mai jos, se află o scurtă listă, cu câteva alimente minunate, care vă vor ajuta mult la intensificarea vieţii sexuale, precum şi a sentimentului general de fericire.

1. Somonul sălbatic şi alţi peşti de apă rece (sardine, heringi, păstrăvi şi anşoa, pentru a da numai câteva exemple) au un conţinut ridicat de lipide omega-3. Lipidele omega-3 vă îmbunătăţesc dispoziţia, intensifică sentimentul de stare de bine, luptă împotriva depresiei, vă transformă tenul într-unul strălucitor, luminos şi vă îmbunătăţesc memoria şi funcţiile cerebrale.

Nutrigenomica: pentru o sănătate radiantă la orice vârstă

2. Pepenele roşu este bogat în L-citrulină, un aminoacid susţine îmbunătăţirea fluxului sanguin. L-citrulina ajută corpul să optimizeze fluxul sanguin. Unii experţi se întreabă: „Nu este cumva pepenele roşu noua Viagra?”

3. Ciocolata cu procent foarte ridicat de cacao conţine feniletilamină, o substanţă chimică despre care se crede că ar provoca sentimentul de a fi îndrăgostit.

4. Sparanghelul este bogat în acid folic, o vitamină din grupul vitaminelor B care ajută la creşterea sintezei de histamină. Nivelurile adecvate de histamină sunt importante pentru o dorinţă sexuală sănătoasă atât la bărbaţi, cât şi la femei.

5. Stridiile au un conţinut extrem de ridicat de zinc, element esenţial pentru sinteza testosteronului şi pentru menţinerea unei sperme sănătoase. Stridiile stimulează şi producţia de dopamină, un hormon care creşte libidoul atât la bărbaţi, cât şi la femei.

6. Afinele. Atunci când vine vorba despre creşterea nivelului de dopamină, afinele sunt pe primul loc. Ele îi conferă organismului o capacitate mai ridicată de a elibera dopamină, un neurotransmiţător energizant, stimulator.

7. Seminţele de dovleac. Seminţele de dovleac, ca şi stridiile, sunt foarte bogate în zinc şi favorizează sănătatea glandei prostatice masculine. Să nu subestimaţi puterea zincului atunci când este vorba de dorinţa sexuală a femeii! Un studiu a ajuns la concluzia că seminţele de dovleac sunt un stimulator extraordinar al libidoului.

8. Usturoiul conţine alicină, despre care se crede că intensifică fluxul sanguin spre organele sexuale. Unii experţi cred că usturoiul este un afrodisiac extrem de puternic.

9. Avocado este bogat în acid folic, intensificând producţia de energie, şi în lipide sănătoase, care îmbunătăţesc dispoziţia şi starea de bine.

10. Alunele, mai ales pentru bărbaţi. Studiile arată că aminoacidul L-arginină este util pentru îmbunătăţirea funcţiei sexuale a bărbaţilor.

Fragment din Vesnic tânăr de dr. Nicholas Perricone