Sâmbătă, la Gaudeamus: Athena Farrokhzad și poeziile sale ALBDINALB

Sâmbătă, 23 noiembrie 2013, ora 16.00, vă invităm să o întâlniţi pe

Athena Farrokhyad, la standul Editurii Trei (nivel 0.00, stand 15).

Autoarea suedeză va lansa volumul ALBDINALB.

Alături de Athena Farrokhzad se vor afla: ES Dl Anders Bengtcén (Ambasadorul Suediei în România), Marius Chivu (critic literar), Corina Săbău (prozatoare), Svetlana Cârstean (Coordonatorul colecţiei Cercul poeţilor apăruţi şi Magdalena Mărculescu (Director editorial Editura Trei).

„Cuvintele acestei cărţi ne invită în acelaşi timp la meditaţie şi la revoluţie. Se găsesc aici reflecţii ce ar putea fi săpate în piatră. Pe care ne-am dori să le imprimăm pe tricouri.”

– Maria Küchen, Sydsvenskan

  

Dezbatere la Cărturești despre autism. Și un fragment din ”Carapacea protectoare”

2 aprilie, Cărturești-Verona, ora 18:

Vă invităm la dezbaterea

Ce este autismul?

organizată cu ocazia Zilei Internaționale de Conștientizare a Autismului.

Vor vorbi: Andreea Sorescu – părinte, director executiv – Asociația ”Învingem Autismul”, Anca Munteanu – psihoterapeut, Camelia Dumitru – psihoterapeut și traducător

În cadrul aceluiași eveniment va fi lansată cartea Carapacea protectoare scrisă de psihoterapeuta britanică Frances Tustin.

Iată și un fragment:

***

Pe măsura ce se apropia vacanţa de Crăciun, David a încercat să se dea bine pe lângă mine pentru a obţine o cutie mare de carton pentru, aşa cum s-a exprimat el, „a face un corp în care să mă scufund”. Mai târziu, a spus că era pentru o armură pentru a-l proteja de „monstrul cu gaura”. Nu i-am dat o cutie de carton mare, ci i-am oferit câteva bucăţi de carton.

A devenit în curând clar că David simţea că, deoarece reuşise să mă convingă să-i dau acest carton, mă trăise ca pe un lucru maleabil, neînsufleţit, care-i permisese să obţină ceva în plus faţă de ceilalţi copii. Nu putea să vadă că era un gest de cooperare, de ajutor din partea mea.

David a confecţionat din carton un cap şi mâna unei armuri. În tot timpul în care a creat armura, vorbea despre tatăl său. Simţea că smulgea trăsături ale tatălui, ca şi cum acesta ar fi fost un obiect neînsufleţit. De exemplu, spunea „Acum o să iau ceva din părul său”. „Acum o să-i iau urechea”. „Ăsta este nasul lui”. Vorbea despre tată ca fiind foarte puternic şi având „muşchi enormi”.

(…)

În acest material, David nu s-a jucat „de-a costumatul”, cum ar face copiii normali, deşi unele elemente erau comune. Lua lucrurile în serios, cu intensitate. Pentru el, părea a fi o problemă de viaţă şi de moarte. A simţit în acest mod că a scăpat de monstrul cu „gaură” — un monstru care însemna moartea. De asemenea, controla „pietrişul” iritabilităţii sale fizice şi teama. Izolat în fortăreaţa impenetrabilă a armurii, el nu putea nici să vadă, nici să audă, nici să atingă: procesele de intrare şi cele de ieşire fuseseră blocate.

  

Ascultă dezbaterea despre ”Cartea roșie”: ”Dacă nu ești Jung sau Freud, visezi ca prostul”

Această prezentare necesită JavaScript.

   

Editura Trei și-a sărbătorit marți, 8 noiembrie, la ICR performanța deosebită pentru România (și chiar pentru Europa) de a publica volumul cel mai dorit și vânat de către editori, psihologi, adepți sau detractori ai lui Carl Gustav Jung – Cartea roșie, relatează ziarul online Ghimpele. (Despre eveniment au mai povestit HotNews, Psihoterapie.net și Daniela Dumitrescu pe blogul personal.)

Evenimentul a fost organizat de Institutul Cultural Roman și Editura Trei și i-a avut ca invitați la acest ”botez” pe piața editorială românească pe Andrei Pleșu, Mihaela Minulescu, Vasile Dem. Zamfirescu și, în rol de moderator, pe președintele consiliului director al ICR, Horia-Roman Patapievici.

***

Iată, mai jos, în variantă audio, povestea unei inedite dezbateri în jurul unei cărți-obiect, care nu e nici album de artă, nici jurnal de amintiri, nici autoanaliză, nici eseu filosofic, nici instrument terapeutic, dar reușește, printr-o manieră greu de înțeles, să strângă împreună toate aceste perspective.

   

Gazda serii, H.R. Patapievici, a prezentat publicului ”stranie carte”, dar și participanții la dezbatere:

https://edituratrei.files.wordpress.com/2011/11/1-hrpatapievici-introdezbatere-cartea-rosie-la-icr-nov-2011-copy2.pdf

          

Psihanalistul și editorul Vasile Dem. Zamfirescu povestește chinurile facerii ”Cărții roșii”:

…În 1961, când Jung moare, în testamentul său nu există instrucțiuni precise despre publicarea acestei cărți. Mai curând, părea să fie o chestiune de familie care nu trebuia să fie neapărat publicată.
 https://edituratrei.files.wordpress.com/2011/11/2-vd-zamfirescu-istoria-si-editarea-cartii-rosii-dezbatere-cartea-rosie-la-icr-nov-2011-copy.pdf

  

Specialistul în istoria artei și a religiilor Andrei Pleșu se miră de unde provine bogăția suprarealistă a viselor psihanaliștilor:

Dacă nu ești un Jung sau un Freud, visezi ca prostul, visezi cum mergeai pe drum și te strigă unul… Însă, domnule, dar dacă ești Freud sau Jung… e groasă 🙂

… Avem de a face în mod clar cu o Cutie a Pandoriei și de aceea avem voie să avem mici momente de panică. Novalis spune undeva: e bine să nu atentăm la pudoarea zeităților visului…

https://edituratrei.files.wordpress.com/2011/11/3-a-plesu-copy.pdf

  

Mihaela Minulescu, președinta Asociației Române de Psihologie Analitică, vorbește despre contextul psihic și biografic în care apare ”Cartea roșie”

Jung avea pacienți, avea copii, avea o soție, o casă, avea un Institut unde se confrunta cu egalii lui, iar aceste lucruri sunt cele care l-au ajutat să existe într-o viață psihică sănătoasă, într-o realitate adevărată. Apoi mergea dincolo, în cealaltă realitate, și aveau loc confruntările cu Philemon, cu ”anima”…

https://edituratrei.files.wordpress.com/2011/11/4-m-minulescu-copy.pdf

  

Finalul dezbaterii – când lucrurile se încing și intervine excelenta traducătoare Viorica Nișcov:

Am avut de multe ori sentimentul că am de a face cu un delir…

https://edituratrei.files.wordpress.com/2011/11/5-dezbatere_final-copy.pdf

   

Sursă: fotografiile și înregistrările audio ne-au fost puse la dispoziție de Institutul Cultural Român.

  

V. Dem Zamfirescu: ghid de lectură a ”Cărții roșii”

Editura TREI si Institutul Cultural Roman va invita marti, 8 noiembrie, ora 18.00, la o dezbatere pornind de la Cartea Rosie de C.G. Jung, discutie la care vor participa Andrei Plesu, Mihaela Minulescu si Vasile Dem. Zamfirescu, moderati de Horia Roman Patapievici. (Evenimentul are loc la sediul ICR din Aleea Alexandru nr. 38, iar accesul publicului va fi liber.)

Pentru a intelege mizele acestei carti speciale, va propun un fragment dintr-un interviu recent acordat de editorul si psihanalistul V. Dem Zamfirescu pentru revista Psychologies in marginea ”Carții rosii”, acest ”Sfant Graal al Inconstientului”, cum l-a botezat ”The New York Times Magazine”:

      

  

  

Care sunt mijloacele de sondare a propriului Sine pe care Jung le foloseste in Liber Novus? Arunca aceasta carte o lumina noua asupra psihanalizei jungiene si a psihanalizei clasice in general? „Autoanaliza“ intreprinsa de Jung cu prilejul scrierii acestei carti este ea un model terapeutic?

V.D.Z.: La prima vedere, Jung, prin utilizarea masiva a analizei viselor, se situeaza in continuare in matca psihanalizei freudiene. Insa visele care-l preocupa si, trebuie s-o spunem, il inspaimanta pe Jung, sunt vise care vin din inconstientul colectiv si pe care intemeietorul psihologiei analitice le numeste „vise mari“. In mod evident, noua este analiza produselor spontane ale imaginatiei (viziuni), care va da continut metodei specific jungiene, numita „imaginatie activa“. Dificultatea metodei consta in a controla rezistentele care se opun fluxului produselor imaginatiei alimentate de inconstient, ceea ce Jung reuseste din plin, nu fara dificultate si emotii negative. Apelul la imaginatia activa a devenit o metoda curenta in psihanaliza jungiana.

Ce portret (inedit) al autorului se contureaza prin publicarea acestei lucrari? Vedem acum un „alt“ Jung?

V.D.Z.: Daca, pana la Jung, psihanaliza freudiana ne obisnuise cu sondarea inconstientului personal, a acelui inconstient care se formeaza in ontogeneza, inconstient de care este legata nevroza, psihologia analitica ne deschide poarta spre tenebrele inconstientului colectiv, acel inconstient care, dupa Jung, alimenteaza psihozele atunci cand coplesesc eul. Ca deschizator de noi drumuri de acces la inconstient, Jung isi ilustreaza forta psihica deosebita de a se lupta cu psihoza. „Confruntarea cu inconstientul“, despre care vorbeste Jung in Amintiri, vise, reflectii „este de fapt o confruntare titanica cu forte interioare de necontrolat pentru oamenii obisnuiti.“

Desenele, mitologia personala, mandalele lui Jung par, la prima vedere, niste manifestari dispersate ale personalitatii sale inconstiente. Se poate decela un Eu coerent, nou, superior, dincolo de toate aceste fragmente?

V.D.Z.: Fragmentele pe care Jung le „dezgroapa“ prin autoanaliza de mare profunzime sunt menite integrarii in Eu, intr-un proces care urmareste sa-l extinda si sa-l apropie de Sine (Selbst) — arhetipul totalitatii psihice integrate. Daca Eul pierde contactul cu Sinele, atunci apar sentimente de instrainare, de lipsa de sens, chiar depresii, ceea ce ar caracteriza, dupa Jung, viata omului contemporan. Cand Eul si Sinele au o relatie de comunicare optima, se realizeaza ceea ce Jung numeste „individuatie“, adica dobandirea realitatii si sentimentului unicitatii indivizibile in conexiune cu experienta mai larga a umanitatii. Tendinta autorealizarii in sensul de mai sus este inerenta psihicului uman, iar scopul ultim al analizei este tocmai de a facilita acest proces.
  

Citește întregul interviu în ediția online a revistei Psychologies

  

Dezbatere la ICR: CARTEA ROSIE de C.G. Jung

Editura TREI si Institutul Cultural Roman va invita astazi, 8 noiembrie, ora 18.00, la o dezbatere pornind de la Cartea Rosie de C.G. Jung.

Evenimentul are loc la sediul Institutului Cultural Roman din Aleea Alexandru nr. 38, sector 1. (Accesul publicului este liber.)

Moderator:
Horia Roman Patapievici

Vor vorbi:
Andrei Plesu
Mihaela Minulescu
Vasile Dem. Zamfirescu

CARTEA ROSIE LIBER NOVUS Autor: Carl Gustav JUNG Editata de Sonu Shamdasani Traducere din germana de Viorica Niscov Traducerile din engleza de Simona Reghintovschi Nr. de pagini: 404 Format: 30 x 40 cm Editura TREI

„O premiera editoriala care sincronizeaza psihologia autohtona cu cea europeana” – Dilema Veche

„Anii in care m-am ocupat de imaginile interioare au constituit perioada cea mai importanta a vietii mele, in decursul careia s-au decis toate lucrurile esentiale. Atunci a inceput totul, iar amanuntele care au urmat sunt doar niste completari si lamuriri. Intreaga mea activitate ulterioara a constat in a elabora ceea ce tasnise in acei ani din inconstient si mai intai ma inundase, ma coplesise. A fost materia primordiala pentru opera unei vieti” C. G. Jung

Acestea sunt cuvintele psihologului C.G. Jung scrise in 1957, in care se refera la deceniile cand a lucrat la Cartea Rosie, din 1914 pana in 1930. Cu toate ca se stie de peste 80 de ani de existenta ei, Cartea Rosie nu a fost niciodata publicata si nici nu a fost pusa la dispozitie publicului interesat, discipolilor si succesorilor lui Jung.

   

 ”O însumare de demonie interioară…”   – Dan C. Mihăilescu

    

     

Publicarea Cartii Rosii ne da posibilitatea unei noi epoci in intelegerea scrierilor lui Jung. Ne ofera o deschidere unica spre modul in care si-a recuperat sufletul si a constituit o psihologie. Ar putea sa fie cea mai influenta scriere, nepublicata pana in prezent, din istoria psihologiei.

Partener