Tag Archive: Cum am devenit un romancier celebru



Steve Hely e un tânăr romancier american, cunoscut publicului larg ca scenarist al emisiunii Late Show with David Letterman, precum şi al unor seriale în mare vogă: American Dad, 30 Rock şi The Office.

Publicat în 2010, volumul Cum am devenit un romanicer celebru este o satiră spumoasă la adresa „fabricanţilor” de bestseller-uri, dar şi a publicului acestora. Toate clişeele genului – temele favorite, tonul abordat, tiparele personajelor – sunt aruncate în aer într-un text scris cu o ironie ce aminteşte vag de Woody Allen, poate chiar de Kennedy Toole. Umorul e negru, (uşor) livresc, pe alocuri inaccesibil publicului din afara Statelor (nu doar pentru că referinţele sunt locale, ci şi pentru că imaginarul american are particularităţile lui).

Pete Tarslaw, eroul narator, e un ins şcolit şi înzestrat în ale scrisului, dar condamnat la plictisul unei meserii oarecare – scrie eseuri pentru admiterea la facultate, comandate de aspiranţii cu bani, dar slab mobilaţi intelectual. La firma EssayAides mai lucrează şi alţi colaboratori „recrutaţi din rândul celor înfometaţi şi supraeducaţi”. Pete se trezeşte din lâncezeala cotidiană când primeşte un mail de la iubita lui din facultate, Polly, în care e invitat la nunta acesteia. E sfâşiat de ideea că ar putea să treacă neobservat la măreţul eveniment şi-şi propune ca, până atunci, să devină un romancier celebru.

Cum am devenitDe aici, practic, începe aventura: listele de subiecte, tonul, studierea modelelor celebre (dintre care se distinge numele lui Preston Brooks), studierea publicului şi a preferinţelor sale, apariţiile mediatice ale autorilor etc. E inserată chiar şi o pagină dintr-un (fictiv) top de best-seller-uri al ”New York Times Book Review”, unde apar, printre altele, titluri ca: Aerobică pentru minte, de Pamela McLaughlin, Cavalerii cornului întunecat, de Gerry Banion, Parfum de bumbac şi brânză, de Jennifer Austin-Meyers şi, fireşte, Blândeţe pentru păsări, de Preston Brooks.

Boemul Pete – care doarme îmbrăcat, manâncă acelaşi lucru zi de zi şi-şi foloseşte blugii pe post de şervet la masă îşi doreşte faima şi bogăţia tuturor acestor autori („casă superbă lângă ocean sau pe malul unui lac pitoresc”) şi e dispus, pentru toate astea, să scrie o carte proastă, cu toate ingredientele succesului pe care le poate el distinge. Regulile pe care şi concepe sunt de-a dreptul hilare; „Evocă o tristeţe confuză la sfârşit”; „Romanele trebuie să aibă episoade care se petrec pe autostrăzi, făcând şofatul să pară poetic şi magic” etc. Pe lângă reguli, avem şi mostre de text, savuroase (şi, evident, trebuie să scrii bine şi să ai experienţă ca să poţi scrie ceva atât de prost).

Aşa se naşte Clubul Rămăşiţele Tornadei care – surpriză (sau nu)! – chiar ajunge un bestseller, nu din efortul autorului de a îndesa în el toate porcăriile vandabile, ci dintr-un „accident” care ne arată că, deseori, scandalul creşte vertiginos vânzările.

Citește continuarea recenziei în România literară.

    


— Şeful meu e nebun. Pur şi simplu nebun. Ştii ce m-a pus să fac? Luni, m-a pus să intru pe MySpace. Să stau toată săptămâna pe MySpace şi să fac rost de ceva din care să ne dăm seama ce-şi doresc puştii din ziua de azi — o propoziţie, orice. Doar-doar om găsi un autor care se vinde bine.

— Şi ai găsit ceva?

— Ah, mi-a zis să caut şi pe bloguri! Doamne! Bloguri! Dacă mai aud o dată cuvântul blog, mă arunc în faţa metroului.

— Şi cum merge afacerea?

— Foarte prost. Se vor face concedieri, aşa au zis. Editura a fost cumpărată de nişte englezi care deţin o companie de spirtoase, şi primul lucru pe care l-au făcut a fost să anunţe că or să dea oameni afară: „Salut, o să facem nişte reduceri de personal!” Şi toată lumea a înţeles că e vorba de concedieri.

Apoi iarăşi a făcut ochii mari.

— Dar tu o să mă ajuţi să promovez. Pentru că romanul tău corespunde criteriilor.

— Ce criterii?

— E vorba de un formular pe care trebuie să-l completăm pentru fiecare carte. L-au născocit englezii de la compania de spirtoase. Uite!

A scos un document din geanta de umăr.

Cum am devenitFORMULAR DE EVALUARE ORTOLAN PRESS

Titlu: Clubul Rămăşiţele Tornadei

Autor: Pete Tarslaw

Recenzent: Lucy Etten

Gen: literar / poliţist

(3,5) Plăcut la citit

(2) Potenţial pentru continuări

(5) Potenţial pentru ecranizare (imagini, acţiune, distribuţie, decoruri)

(5) Potenţial pentru redactarea unei cărţi de bucate tematice

(4) Potenţial de publicitate

(2) Potenţial de marketing

(1) Potenţial pentru jocuri video

(4) Potenţial pentru publicaţii auxiliare (ghiduri pentru cititori etc.)

(3,5) Înfăţişarea autorului

(5) Interviu cu autorul

(5) Blogul autorului / prezenţă pe internet

(4) Potenţial pentru premii

(5) Vânzare la nivel internaţional

(  ) RV (dacă e cazul)

RECOMANDARE (5)

— Ia uite ce note ai! Va trebui să-ţi facem şi un blog la un moment dat.

— Dar de ce am primit trei puncte jumate la înfăţişare?

— Crede-mă, prin comparaţie cu majoritatea indivizilor care ne trimit manuscrise, meriţi cel puţin trei puncte jumate. Dar ia uită-te aici!

— Am patru puncte la premii?

— Iar pe Genevieve o s-o facem mexicancă. O să cânte muzică ranchera.

— Şi ce înseamnă RV?

— Record de vânzări. Şi crede-mă, nu vrei să ai aşa ceva. Nu te-ar ajuta decât dacă ai fi Pamela McLaughlin sau Tim Drew.

Lucy a trântit formularul pe masă cu un aer fericit.

— Vezi?! Acuma mai trebuie doar să-l convingem pe Dave. Dar sunt sigură c-o să-ţi cumpere cartea. „Vreau un tânăr talent! Un tânăr talent!” — întotdeauna îmi aruncă chestia asta în nas. Parcă ar fi un producător de filme porno.

  

Cronică de Claudiu Constantinescu (Dilema Veche) la romanul lui Steve Hely, Cum am devenit un romancier celebru.

  

Aş zice că e unul dintre cele mai haioase romane din ce s-a tradus la noi în 2012. Maimuţăreşte literatura „de succes“, cu zorzoanele ei stilistice, ciufuleşte aura autorilor de bestseller-uri, dă cu tifla escrocheriilor de imagine la care aceştia apelează pentru a-şi creşte cota. Ziceţi-i parodie, satiră, cum vreţi, dar bucuraţi-vă, înainte de toate, de umorul său exuberant, dispus oricînd să întrerupă şarja ironică a poveştii pentru cele mai neaşteptate ţăcăneli discursive: citate imaginare in extenso, zeci de anecdote colaterale, liste fabuloase cu principii şi strategii pentru o proză de impact, cu versiuni pentru fraza ideală de deschidere a unui roman sau cu „afirmaţii scriitoriceşti“ de bon ton într-un interviu…

Cum am devenitLa început, îl vedem pe Pete Tarslaw – personajul nostru principal, posesor al unei erudiţii „superficiale, dar convingătoare“ – visînd să se învîrtă ca un koi într-un acvariu. Acvariul cu crapi koi se află în holul clădirii de birouri unde Pete lucrează (ca scriitor „la negru“ de eseuri pentru admiterea în facultate), iar viaţa de huzur a acelor peşti exotici i se pare un model de reuşită. Apoi, un număr de duminică al revistei New York Times şi o emisiune TV despre o celebritate literară a momentului îl fac să-şi dorească realizarea ca scriitor de succes. Pete descoperă că pentru scrierea unui bestseller poate fi suficientă şarlatania abilă, tehnica de scamator, aşa că îşi stabileşte rapid cîteva trucuri de bază, după care se pune pe treabă. Va produce, astfel, o carte plină de fake-uri, pe care comica mecanică a pieţei o va împinge în topul vînzărilor.

Culmea e că toată această parodie a bestseller-urilor, cu care debuta în 2009 americanul Steve Hely, e astăzi ea însăşi un bestseller (în curs de ecranizare, bineînţeles). Ironia cărţii a stîrnit, pare-se, ironia sorţii.

  


Fragment din articolul de sinteză ”Globul ficţiunii s-a rotit spectaculos” (Elisabeta Lăsconi) publicat în Observatorul cultural:

   

Cum am devenit un romancier celebru
Editura Trei şi Pandora M au ţintit cîteva cărţi cu succes garantat:
                • Moarte subită, romanul pentru adulţi de J.K. Rowling,
                • Harta cerului de Félix J. Palma, al doilea volum din trilogia-omagiu adus lui H.G. Wells,
                • și Schimbarea, nuvela autobiografică a lui Mo Yan.

Debuturile au atras atenţia criticii, prin experienţele prezentate de un narator special – un copil descoperind Londra (Şi porumbeii vorbesc englezeşte de Stephan Kelman), un tînăr în aventura palpitantă a scrisului (Cum am devenit un romancier celebru de Steve Hely).

    

Cîteva romane interesante (Dragoste virtuală şi continuarea saŞapte vaViaţa nemuritoare a Henriettei Lacksluri de Daniel Glattauer, Soţia 22 de Melanie Gideon) ţintesc interesul publicului larg printr-o formulă nouă, epistolară, din era Internetului: poveşti de iubire, anchete şi explorări ale vieţii de cuplu, ce apelează pentru a comunica la e-mailuri şi reţele de socializare.

Alt roman atestă o tendinţă de apropiere a ficţiunii de ştiinţă: Viaţa nemuritoare a Henriettei Lacks de Rebecca Skloot.


15. Douăzeci şi patru de teste de personalitate de Louis Janda

Psihoterapeuți sau pasionați de psihologie, veți găsi aici cu totul altceva decât în revistele glossy. Sunt teste cu adevărat relevante, comentate și prezentate în așa fel încât și psihologii le pot folosi la cabinet.

14. Viața nemuritoare a Henriettei Lacks de Rebecca Skloot

Este povestea unor celule prelevate de doctori fără acordul pacientei. Aceste celule – numite HeLa – n-au murit niciodată. Au provocat o revoluție în medicină și au stat la baza unei industrii de milioane de dolari.

13. Noua cardiologie de Stephen T. Sinatra și James C. Roberts, împreună cu Martin Zucker

Scrisă de doi cardiologi și de un jurnalist specializat în medicină, cartea oferă un program extrem de bine pus la punct de vindecare și prevenție a bolilor de inimă.

12. Puterea pauzei de Nance Guilmartin

Coach pentru manageri, autoarea va învață cum să vă programați mai bine treburile cotidiene și cum să faceți față mai bine termenelor-limită.

11. Cincizeci de umbre descătușate de E L James

Am ajuns deja la al treilea volum din trilogia erotică Fifty Shades. Tocmai când părea că iubirea dintre Anastasia și Christian și-a găsit împlinirea, noi obstacole le ies în cale.

  

  

   

10. Războiul Z de Max Brooks

O istorie post-apocaliptică, înțesată cu epidemii și zombificări. Cam asta e în mintea fiului regizorului Mel Brooks și al actriței Anne Bancroft 🙂

9. Skepsis de Stelian Tănase

Un roman fastuos care vă plimbă în sus și în jos prin istorie, și în care Iuda se întâlnește cu bizantinii, iar melancolia geniului vă dă de gândit la fel de mult ca soarta Europei.

8. Toate cele şapte valuri de Daniel Glattauer

Povestea amorezilor pe internet, Leo și Emmi, o știți deja din prim parte, Dragoste virtuală. Acum e cazul ca cei doi epistolari pasionați să se vadă în carne și oase. Oare iubirea lor va rezista testului realității?

7. Cum am devenit un romancier celebru de Steve Hely

„Este un roman satiric care critică, într-un mod subtil și plin de umor, așa-zisele bestselleruri care ne îmbie la tot pasul.”, zice The New York Times. O poveste sarcastică despre bucătăria neștiută a pieței de carte 🙂

6. O istorie a psihologiei moderne de Duane P. Schultz & Sydney Ellen Schultz

Un tratat exhaustiv care pune în context diversele școli de gândire, o referință de care era absolută nevoie pe piața de la noi.

  

  

  

5. Camera de Emma Donoghue

O poveste spusă pe limba unui băiețel de cinci ani, pentru care întreaga lume se reduce la o cameră și la dulapul unde este închis de mama sa peste noapte.

4. Fanaticii Apocalipsei de Pascal Bruckner

Subtitlul spune multe despre poziția eseistului francez față de noul catehism al catastrofei: ”Să salvăm Pământul, să pedepsim omul!”.

3. Schimbarea. O nuvelă autobiografică de Mo Yan

Aflați cum din muncitor la fabrică și instructor de marxism, scriitorul nostru devine romancierul nobelizat care visează la o poveste de dragoste între două camioane rusești 🙂

2. Iubirea nu este de ajuns de Aaron T. Beck

Cum te înțelegi cu cealaltă jumătate? Dacă lucrurile încep să scârțâie, găsiți aici tehnici cognitive, aplicabile și acasă, dar și la cabinetul de terapie de cuplu.

1. Moarte subită de J.K. Rowling

O radiografie, pentru cei mari, a Angliei profunde, scindată între clase sociale și conflicte între generații.

  

  

  

%d blogeri au apreciat: