Tag Archive: conștiință



Cartea Războiul viziunilor asupra lumii (Editura Trei, 2012) este întâlnirea dintre două perspective diferite de înţelegere a lumii, dar în nici un caz disjuncte, deşi cel mai adesea aşa apar: ştiinţă şi spiritualitate.

Leonard Mlodinow este fizician şi profesor la California Institute of Technology (şi a publicat, printre altele, o carte alături de Stephen HawkingThe Grand Design), iar Deepak Chopra (născut în New Delhi) a studiat medicina, este fondator al Chopra Center for Wellbeing, prin care propune un mod alternativ de abordare a procesului vindecării, inclusiv prin tehnici de meditaţie. De asemenea, are intervenţii în diferite publicaţii, precum San Francisco Chronicle, şi este autor a peste şaizeci de cărţi, multe devenite bestselleruri.

Cunoscându-se în timpul unei dezbateri televizate cu tema „Care este viitorul lui Dumnezeu?”, cei doi autori şi-au dat seama cât de adâncă este diferenţa de opinii asupra lumii şi s-au gândit să se completeze unul pe altul, în această carte, aducând fiecare viziunea proprie: cunoaşterea lumii prin simţuri şi cunoaşterea prin conştiinţă, toate problemele fiind analizate pe trei niveluri: cum a luat naştere cosmosulviaţa şi creierul uman; şi Dumnezeu, „misterul suprem”.

Razboiul viziunilorApărător al primatului spiritualităţii, Deepak ţine să precizeze încă de la început că spiritualitatea nu trebuie înţeleasă ca fiind similară religiei. E de acord că religiile au eşuat tocmai în promisiunea lor, de a-ţi permite să vezi dincolo de simţuri, de a te lăsa să-ţi eliberezi conştiinţa de iluziile materialităţii.

„Cu toate că ochii nu văd decât piatră, munţi, copaci şi cer, acesta este doar un văl tras peste o realitate vastă, misterioasă, nevăzută.”

Deepak Chopra consideră că viitorul trasat de ştiinţă nu poate duce decât într-o fundătură, aşa că trebuie să redescoperim izvorul religiei, care nu este Dumnezeu, ci conştiinţa.

Leonard Mlodinow vede, dimpotrivă, în ştiinţă izvorul cunoaşterii variate, cea care ne-a arătat un univers plin de posibilităţi. Iar dacă Deepak vine cu argumentul că ştiinţa a produs numeroase dezastre, precum bomba atomică, Mlodinow îi dă replica pe măsură:

„Au fost măcelăriţi în numele religiei mai mulţi oameni decât toate victimele armelor atomice pe care fizica modernă le-a făcut posibile”.

Iar dacă până acum nu s-a dovedit legătura ştiinţei cu conştiinţa, asta nu înseamnă că sunt incompatibile, dimpotrivă, studiile arată o conexiune strânsă între gânduri, senzaţii etc. şi zone specifice de activitate ale creierului.

Una dintre cele mai mari întrebări ale umanităţii este cum a luat naştere universul. Leonard Mlodinow trece în revistă cele mai recente teorii, începând cu teoria Big Bangului, de la începutul secolului XX, când astronomul belgian Georges Lemaître a demonstrat că dacă pornim de la ideea universului în expansiune şi urmărim traiectoria inversă, ajungem la concluzia că universul se tot micşorează şi că deci a început de la un punct.

Teoria aceasta a fost apoi completată de teoria cunatică şi de cea a fluctuaţiilor cuantice, care au dus la structura existentă a universului, format din galaxii, stele etc.

Deepak, în schimb, propune o nouă poveste a creaţiei, care ar trebui să se sprijine pe următoarele elemente: plenitudine, ordonare, evoluţie, creativitate şi, în cele din urmă, elementul mantric pentru el, conştiinţa, susţinând că nu există creaţie fără conştiinţă, căci în acest caz s-ar ajunge la

„bine-cunoscuta cameră plină cu maimuţe care apasă la întâmplare tastele unei maşini de scris, până ajung, după milioane de ani, să scrie operele complete ale lui Shakespeare”.

  

Citiți continuarea cronicii Silviei Dumitrache pe Bookaholic.ro


PRO

Deepak Chopra este medic de origine indiană, adept al medicinei ayurvedice

Aş vrea să citez din Bhagavad Gita momentul în care zeul Krishna vrea să-şi descrie natura divină: „Eu sunt câmpul şi cel ce cunoaşte câmpul.” În opt cuvinte scurte, el subliniază latura spirituală a dezbaterii. Există un câmp care cuprinde întreaga creaţie, atât vizibilă cât şi invizibilă, şi este impregnat cu o minte care se cunoaşte pe sine însăşi. (Deşi fizica defineşte „câmp” într-un mod îngust sub aspect tehnic, utilizarea străveche înseamnă pur şi simplu terenul existenţei.) Când şi-au explorat propria înţelegere a lumii, marii înţelepţi ai Indiei străvechi au descoperit „Aham Brahmasmi„, care înseamnă „Tot ceea ce există este în mine” sau, mai simplu: „Eu sunt universul”.

Aham Brahmasmi afirmă un lucru cât se poate de elementar: conştiinţa există pretutindeni în Natură. Dacă respingi această idee alternativa este aproape absurdă, deoarece transformă conştiinţa într-un accident, în rezultatul apariţiei întâmplătoare a ADN-ului din supa chimică a oceanelor Pământului în urmă cu două miliarde de ani.

   

Fragmente din volumul-dezbatere: 

   

CONTRA

Leonard Mlodinow este profesor de fizică la California Institute of Technology

Oamenii de ştiinţă nu resping valorile lui Deepak. Noi nu proscriem iubirea, adevărul, compasiunea, speranţa, moralitatea şi frumuseţea din gândirea noastră, dar le expulzăm din teoriile noastre. Ar prefera Deepak ca ecuaţiile noastre să spună că Soarele capătă un sentiment incert când o cometă drăguţă trece prin apropierea lui? Ar fi bine oare ca fizicienii să-şi augmenteze aparatul matematic cu teoreme despre starea emoţională a unei nebuloase? Subiectivismul este o parte importantă a experienţei umane, dar nu înseamnă că trebuie să încorporăm dragostea în teoria noastră privind orbita lui Mercur, sau conştiinţa universală în teoria noastră privind universul fizic.

Zeul Krishna se poate să fi spus: „Eu sunt câmpul şi cel ce cunoaşte câmpul”, dar putem paria liniştiţi că n-a proiectat niciodată un aparat radio. Există loc suficient în experienţa umană pentru învăţăturile lui Krishna, dar asta nu înseamnă că avem de câştigat prin încorporarea lor în ştiinţă.

  

%d blogeri au apreciat: