Jung: ”În iad, există pesemne cinematografe”

În noaptea următoare m-am regăsit din nou umblând prin țara familiară mie, acoperită de zăpadă.

Un cer vesperal cenușiu acoperă soarele. Aerul e umed și înghețat. Mi s-a alăturat cineva care nu arăta a fi de încredere. În primul rând, nu are decât un ochi, pe deasupra și câteva cicatrice pe obraz. E îmbrăcat sărăcăcios și murdar, un vagabond. Are o barbă neagră, nerasă, pe care demult n-a văzut-o vreun brici. Pentru orice eventualitate am o bâtă bună. „E al naibii de frig“, zice după o vreme. Îi dau dreptate. După o pauză mai lungă, mă întreabă: „Încotro mergeți?“

Fragment din:

Eu: „Merg până în satul apropiat, unde am de gând să înnoptez la han.“

El: „Și eu aș vrea să fac asta, dar pentru un pat abia de-or să-mi ajungă banii.“

Eu: „N-aveți bani? O să vedem. N-aveți de lucru?“

El: „Nu, vremurile sunt grele. Până acum câteva zile, am lucrat la un lăcătuș. Apoi, n-a mai avut de lucru. Acum am plecat la drum și caut de lucru.“

Eu: „Nu vreți să lucrați la un țăran? La țară lipsește întotdeauna mâna de lucru.“

El: „Munca la țărani nu-mi convine. Asta înseamnă să te scoli devreme, munca e grea și plata mică.“

Eu: „Dar la țară e totuși mult mai frumos decât la oraș.“

El: „La țară e plictisitor, nu vezi pe nimeni.“

Eu: „Doar sunt oameni și la țară.“

El: „Dar n-ai stimulente spirituale, țăranii sunt bădărani.“

Mă uit mirat la el. Ce, mai vrea și stimulente spirituale? Mai bine să-și câștige cinstit existența și după asta n-are decât să se gândească și la stimulente spirituale.

Eu: „Dar, spuneți-mi, ce stimulente spirituale aveți la oraș?“

El: „Poți să mergi seara la cinema. E grozav și e ieftin. Vezi acolo ce se petrece în lume.“

  

Nu ratați: 

O nouă întâlnire cu „Cartea Roşie” a lui Jung, la Librăria Adevărul. Dezbatere cu Mihaela Minulescu și Vasile Dem. Zamfirescu

 

Trebuie să mă gândesc la iad, și acolo există pesemne cinema­tografe pentru aceia care au disprețuit pe pământ această instituție și n-au intrat în ea fiindcă a fost pe gustul tuturor celorlalți.

Eu: „Ce v-a interesat cel mai mult la cinema?“

El: „Vezi tot felul de trucuri minunate. Era unul acolo care urca pe case. Un altul își ducea capul sub braț. Un altul stătea chiar în foc și nu era ars. Da, e ciudat câte lucruri pot să facă oamenii.“

Și asta numește el stimulent spiritual! Totuși — e curios: nu-și purtau și sfinții capetele sub braț? Nu s-au ridicat de la pământ sfinții Francisc și Ignațiu — apoi cei trei bărbați din cuptorul încins? Oare nu este o idee blasfematoare a considera Acta Sanctorum ca pe un cinematograf istoric? Ah, miracolele de astăzi sunt pur și simplu mai puțin mitice decât tehnice. Îl privesc cu emoție pe însoțitorul meu — el trăiește istoria universală — dar eu?

  

O nouă întâlnire cu „Cartea Roşie” a lui Jung, la Librăria Adevărul. Dezbatere cu Mihaela Minulescu și Vasile Dem. Zamfirescu

O dezbatere în jurul „Cărţii Roşii” a lui Carl Gustav Jung, apărută în condiţii editoriale excepţionale la Editura Trei, va avea loc vineri, 14 decembrie, la Libraria Adevărul.

Destinul ei în cele 15 luni scurse de la lansare, dar şi ecourile pe care le-a stârnit, toate acestea şi numai vor fi analizate mâine într-o dezbatere eveniment organizată la librăria Adevărul din strada Doamnei nr. 27 – 29 (vizavi de Spitalul Colţea), de la ora 17.30.

Intrarea va fi liberă.

Preşedintele Asociaţiei Române de Psihologie Analitică (ARPA), Mihaela Minulescu, unul dintre invitaţii acestui eveniment, crede că volumul în cauză, impresionant la propriu – cartea cântăreşte patru kilograme -, dar şi la figurat – prin informaţia ştiinţifică deosebită pe care o conţine -, a stârnit un “foarte mare, un legitim interes”. Alături de preşedintele ARPA va vorbi profesorul Vasile Dem. Zamfirescu.

Citeste intreg articolul din ziarul Adevarul.

  

Ascultă dezbaterea despre ”Cartea roșie”: ”Dacă nu ești Jung sau Freud, visezi ca prostul”

Această prezentare necesită JavaScript.

   

Editura Trei și-a sărbătorit marți, 8 noiembrie, la ICR performanța deosebită pentru România (și chiar pentru Europa) de a publica volumul cel mai dorit și vânat de către editori, psihologi, adepți sau detractori ai lui Carl Gustav Jung – Cartea roșie, relatează ziarul online Ghimpele. (Despre eveniment au mai povestit HotNews, Psihoterapie.net și Daniela Dumitrescu pe blogul personal.)

Evenimentul a fost organizat de Institutul Cultural Roman și Editura Trei și i-a avut ca invitați la acest ”botez” pe piața editorială românească pe Andrei Pleșu, Mihaela Minulescu, Vasile Dem. Zamfirescu și, în rol de moderator, pe președintele consiliului director al ICR, Horia-Roman Patapievici.

***

Iată, mai jos, în variantă audio, povestea unei inedite dezbateri în jurul unei cărți-obiect, care nu e nici album de artă, nici jurnal de amintiri, nici autoanaliză, nici eseu filosofic, nici instrument terapeutic, dar reușește, printr-o manieră greu de înțeles, să strângă împreună toate aceste perspective.

   

Gazda serii, H.R. Patapievici, a prezentat publicului ”stranie carte”, dar și participanții la dezbatere:

https://edituratrei.files.wordpress.com/2011/11/1-hrpatapievici-introdezbatere-cartea-rosie-la-icr-nov-2011-copy2.pdf

          

Psihanalistul și editorul Vasile Dem. Zamfirescu povestește chinurile facerii ”Cărții roșii”:

…În 1961, când Jung moare, în testamentul său nu există instrucțiuni precise despre publicarea acestei cărți. Mai curând, părea să fie o chestiune de familie care nu trebuia să fie neapărat publicată.
 https://edituratrei.files.wordpress.com/2011/11/2-vd-zamfirescu-istoria-si-editarea-cartii-rosii-dezbatere-cartea-rosie-la-icr-nov-2011-copy.pdf

  

Specialistul în istoria artei și a religiilor Andrei Pleșu se miră de unde provine bogăția suprarealistă a viselor psihanaliștilor:

Dacă nu ești un Jung sau un Freud, visezi ca prostul, visezi cum mergeai pe drum și te strigă unul… Însă, domnule, dar dacă ești Freud sau Jung… e groasă 🙂

… Avem de a face în mod clar cu o Cutie a Pandoriei și de aceea avem voie să avem mici momente de panică. Novalis spune undeva: e bine să nu atentăm la pudoarea zeităților visului…

https://edituratrei.files.wordpress.com/2011/11/3-a-plesu-copy.pdf

  

Mihaela Minulescu, președinta Asociației Române de Psihologie Analitică, vorbește despre contextul psihic și biografic în care apare ”Cartea roșie”

Jung avea pacienți, avea copii, avea o soție, o casă, avea un Institut unde se confrunta cu egalii lui, iar aceste lucruri sunt cele care l-au ajutat să existe într-o viață psihică sănătoasă, într-o realitate adevărată. Apoi mergea dincolo, în cealaltă realitate, și aveau loc confruntările cu Philemon, cu ”anima”…

https://edituratrei.files.wordpress.com/2011/11/4-m-minulescu-copy.pdf

  

Finalul dezbaterii – când lucrurile se încing și intervine excelenta traducătoare Viorica Nișcov:

Am avut de multe ori sentimentul că am de a face cu un delir…

https://edituratrei.files.wordpress.com/2011/11/5-dezbatere_final-copy.pdf

   

Sursă: fotografiile și înregistrările audio ne-au fost puse la dispoziție de Institutul Cultural Român.

  

Curaj-viziune-forță

Vă așteptăm în seara aceasta (marți, 8 noiembrie, ora 18.00) la ICR la o dezbatere pornind de la Cartea Rosie de C.G. Jung. Vor participa Andrei Pleșu, Mihaela Minulescu și Vasile Dem. Zamfirescu, moderați de Horia Roman Patapievici.

  

• Principala calitate a lui Jung ca terapeut, ca cercetător, ca antropolog (am spune astăzi) este curajul. El a avut curajul să-şi rişte sănătatea interioară printr-un experimentalism dus la limită, dar a avut curajul să-şi rişte şi prestigiul – Andrei Pleșu, Dilema Veche.

  

• Această carte este o experiență umană profundă prin care cineva a avut curajul să coboare în străfundurile știintei, să ne-o aducă la suprafață, să ne aducă bogăția pe care a descoperit-o acolo și sensurile respective (…) Este importantă pentru că a transformat viziunea psihologică”, Mihaela Minulescu, Național Magazin.

   

• Psihologia analitică ne deschide poarta spre tenebrele inconștientului colectiv, acel inconștient care, după Jung, alimentează psihozele atunci când copleșesc eul. Ca deschizător de noi drumuri de acces la inconștient, Jung își ilustrează forța psihică deosebită de a se lupta cu psihoza. – Vasile Dem. Zamfirescu, Psychologies.

      

V. Dem Zamfirescu: ghid de lectură a ”Cărții roșii”

Editura TREI si Institutul Cultural Roman va invita marti, 8 noiembrie, ora 18.00, la o dezbatere pornind de la Cartea Rosie de C.G. Jung, discutie la care vor participa Andrei Plesu, Mihaela Minulescu si Vasile Dem. Zamfirescu, moderati de Horia Roman Patapievici. (Evenimentul are loc la sediul ICR din Aleea Alexandru nr. 38, iar accesul publicului va fi liber.)

Pentru a intelege mizele acestei carti speciale, va propun un fragment dintr-un interviu recent acordat de editorul si psihanalistul V. Dem Zamfirescu pentru revista Psychologies in marginea ”Carții rosii”, acest ”Sfant Graal al Inconstientului”, cum l-a botezat ”The New York Times Magazine”:

      

  

  

Care sunt mijloacele de sondare a propriului Sine pe care Jung le foloseste in Liber Novus? Arunca aceasta carte o lumina noua asupra psihanalizei jungiene si a psihanalizei clasice in general? „Autoanaliza“ intreprinsa de Jung cu prilejul scrierii acestei carti este ea un model terapeutic?

V.D.Z.: La prima vedere, Jung, prin utilizarea masiva a analizei viselor, se situeaza in continuare in matca psihanalizei freudiene. Insa visele care-l preocupa si, trebuie s-o spunem, il inspaimanta pe Jung, sunt vise care vin din inconstientul colectiv si pe care intemeietorul psihologiei analitice le numeste „vise mari“. In mod evident, noua este analiza produselor spontane ale imaginatiei (viziuni), care va da continut metodei specific jungiene, numita „imaginatie activa“. Dificultatea metodei consta in a controla rezistentele care se opun fluxului produselor imaginatiei alimentate de inconstient, ceea ce Jung reuseste din plin, nu fara dificultate si emotii negative. Apelul la imaginatia activa a devenit o metoda curenta in psihanaliza jungiana.

Ce portret (inedit) al autorului se contureaza prin publicarea acestei lucrari? Vedem acum un „alt“ Jung?

V.D.Z.: Daca, pana la Jung, psihanaliza freudiana ne obisnuise cu sondarea inconstientului personal, a acelui inconstient care se formeaza in ontogeneza, inconstient de care este legata nevroza, psihologia analitica ne deschide poarta spre tenebrele inconstientului colectiv, acel inconstient care, dupa Jung, alimenteaza psihozele atunci cand coplesesc eul. Ca deschizator de noi drumuri de acces la inconstient, Jung isi ilustreaza forta psihica deosebita de a se lupta cu psihoza. „Confruntarea cu inconstientul“, despre care vorbeste Jung in Amintiri, vise, reflectii „este de fapt o confruntare titanica cu forte interioare de necontrolat pentru oamenii obisnuiti.“

Desenele, mitologia personala, mandalele lui Jung par, la prima vedere, niste manifestari dispersate ale personalitatii sale inconstiente. Se poate decela un Eu coerent, nou, superior, dincolo de toate aceste fragmente?

V.D.Z.: Fragmentele pe care Jung le „dezgroapa“ prin autoanaliza de mare profunzime sunt menite integrarii in Eu, intr-un proces care urmareste sa-l extinda si sa-l apropie de Sine (Selbst) — arhetipul totalitatii psihice integrate. Daca Eul pierde contactul cu Sinele, atunci apar sentimente de instrainare, de lipsa de sens, chiar depresii, ceea ce ar caracteriza, dupa Jung, viata omului contemporan. Cand Eul si Sinele au o relatie de comunicare optima, se realizeaza ceea ce Jung numeste „individuatie“, adica dobandirea realitatii si sentimentului unicitatii indivizibile in conexiune cu experienta mai larga a umanitatii. Tendinta autorealizarii in sensul de mai sus este inerenta psihicului uman, iar scopul ultim al analizei este tocmai de a facilita acest proces.
  

Citește întregul interviu în ediția online a revistei Psychologies

  

Dezbatere la ICR: CARTEA ROSIE de C.G. Jung

Editura TREI si Institutul Cultural Roman va invita astazi, 8 noiembrie, ora 18.00, la o dezbatere pornind de la Cartea Rosie de C.G. Jung.

Evenimentul are loc la sediul Institutului Cultural Roman din Aleea Alexandru nr. 38, sector 1. (Accesul publicului este liber.)

Moderator:
Horia Roman Patapievici

Vor vorbi:
Andrei Plesu
Mihaela Minulescu
Vasile Dem. Zamfirescu

CARTEA ROSIE LIBER NOVUS Autor: Carl Gustav JUNG Editata de Sonu Shamdasani Traducere din germana de Viorica Niscov Traducerile din engleza de Simona Reghintovschi Nr. de pagini: 404 Format: 30 x 40 cm Editura TREI

„O premiera editoriala care sincronizeaza psihologia autohtona cu cea europeana” – Dilema Veche

„Anii in care m-am ocupat de imaginile interioare au constituit perioada cea mai importanta a vietii mele, in decursul careia s-au decis toate lucrurile esentiale. Atunci a inceput totul, iar amanuntele care au urmat sunt doar niste completari si lamuriri. Intreaga mea activitate ulterioara a constat in a elabora ceea ce tasnise in acei ani din inconstient si mai intai ma inundase, ma coplesise. A fost materia primordiala pentru opera unei vieti” C. G. Jung

Acestea sunt cuvintele psihologului C.G. Jung scrise in 1957, in care se refera la deceniile cand a lucrat la Cartea Rosie, din 1914 pana in 1930. Cu toate ca se stie de peste 80 de ani de existenta ei, Cartea Rosie nu a fost niciodata publicata si nici nu a fost pusa la dispozitie publicului interesat, discipolilor si succesorilor lui Jung.

   

 ”O însumare de demonie interioară…”   – Dan C. Mihăilescu

    

     

Publicarea Cartii Rosii ne da posibilitatea unei noi epoci in intelegerea scrierilor lui Jung. Ne ofera o deschidere unica spre modul in care si-a recuperat sufletul si a constituit o psihologie. Ar putea sa fie cea mai influenta scriere, nepublicata pana in prezent, din istoria psihologiei.

Partener

Joi la BCU: lansăm CARTEA ROȘIE

Editura TREI și Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” vă  invită joi, 22 septembrie, ora 18.30, corp Boema BCU,  la evenimentul de lansare a volumului Cartea Roșie de C.G. Jung.  Lansarea are loc în cadrul festivalului cultural Strada de C’Arte organizat de Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”.

Moderator: Mireille Radoi – Director General al Bibliotecii Centrale Universitare “Carol  I”
Vor vorbi: Daniel Funeriu – Ministrul Educației, Mihaela Minulescu – Președinta Asociației Române de Psihologie Analitică și Victor Popescu – Redactor Editura Trei

***

Până sâmbătă, 24 septembrie, puteți profita și de reducerile de la standul editurii din cadrul festivalului cultural Strada de C’Arte!

***

Despre CARTEA ROȘIE, la TVR Cultural:

Citește și:

Cum a început CARTEA ROȘIE: mandale și litere gotice   

”Sfântul Graal al Inconștientului”: evenimentul editorial al ultimilor ani

”Vreau să fiu animalul-om și să preiau toate spaimele și poftele lui”

  

”Vreau să fiu animalul-om și să preiau toate spaimele și poftele lui”

Din 1 septembrie, găsiți în librării CARTEA ROȘIE – cheia operei jungiene, un manuscris ținut secret 80 de ani 

***

Cu o incizie dureroasă extirp ceea ce am pretins că știu despre exterioritatea mea.

Mă extirp din împletirile viclene ale sem­nificațiilor pe care le-am dat exteriorității mele. Iar cuțitul meu taie mai adânc și mă separă de semnificațiile pe care mi le-am dat mie însumi. Tai până în măduvă, până când tot ceea ce e plin de semnificație cade de pe mine, până nu mai sunt nimic decât ceea ce ar putea să mi se pară că sunt, până când mai știu că sunt, fără să știu ce sunt. Vreau să fiu singur și despuiat, vreau să stau gol în fața neîndurării. Vreau să fiu trupul meu și insuficiența lui. Vreau să fiu din pământ și să trăiesc legea lui. Vreau să fiu animalul-om din mine și să preiau toate spaimele și poftele lui. Vreau să trec prin jalea și beatitudinea aceluia care, cu un trup sărac și fără apărare stătea pe pământul însorit, singur, o pradă a instinctului său și a fiarelor ce stau la pândă, a aceluia care se speria de năluci și visa la zei depărtați, a aceluia care aparținea proximității și căruia depărtarea îi era ostilă, a aceluia care aprindea foc cu cremenea și căruia puteri incognoscibile îi jefuiau turmele și-i distrugeau semănăturile câmpului, a aceluia care nu știa și nu cunoștea, ci trăia în acord cu maxima proximitate și căruia maxima depărtare îi revenea din milă.

Copil era și nesigur, dar plin de siguranță, slab și totuși înzestrat cu nemaipomenită forță.

(fragment din Cartea roșie)

  

  

Cum a început CARTEA ROȘIE: mandale și litere gotice

În 1913, Jung are 38 de ani şi tocmai s-a rupt de Freud, care l-a investit multă vreme drept moştenitorul său, moştenitorul noii ştiinţe ce tocmai se creează, sub ochii amândurora, şi care urmează să stăpânească lumea: psihanaliza…

  

    

   

Jung a fost “o mare pierdere”, îi va spune Freud unui apropiat, neconsolat încă de defecţiunea prinţului moştenitor din Zürich. În răstimp, Jung îşi caută drumul personal. Dar nu e uşor. Se află într-o perioadă a incertitudinii, a confuziei, a tatonărilor cele mai nesigure. Şi simte o presiune interioară care creşte, creşte… de la an la an, de la lună la lună devine tot mai puternică, mai compulsivă, mai apăsătoare. Începând cu ajunul Crăciunului 1912, are vise stranii, al căror înţeles îi scapă deocamdată, dar care îi indică, cum i se pare, o activare neobişnuită a inconştientului. (….)

  

     

    

Iniţial, îşi notează fantasmele cu acribie în şase volume în piele neagră, pe care le va intitula Cartea
neagră (Schwarzes Buch), pentru a le transcrie ulterior într-un volum in-folio legat în piele roşie, iată şi Cartea roşie (Rotes Buch). Pe care o decorează cu imagini şi în care scrie cu litere gotice elaborate,
ceea o face să semene foarte mult cu un tom medieval. Aici sunt cele mai multe desene ale perioadei, multe fiind reprezentări de mandale (acum desenează pentru prima dată o mandală, ca mijloc – la origine oriental – de meditaţie şi concentrare; le va multiplica ulterior, desenându-le zilnic, ca adevărate radiografii ale Sinelui).

  

Fragmente din articolul lui Dorin-Liviu Bîtfoi, ”Reactorul nuclear al lui Jung”. Citiți întregul articol în Dilemateca de pe septembrie.