Tag Archive: branza



În anii 1950, oamenii care locuiau în zona mediteraneeană, în special în Creta, erau slabi şi nu sufereau aproape deloc de boli cardiace. Cu toate acestea, aproximativ 40% din aportul lor caloric provenea din grăsimi, în primul rând din uleiul de măsline.

Dacă aruncăm o privire asupra alimentaţiei pe care ei o aveau pe atunci, vom observa următorul lucru: cretanii consumau în principal fructe, legume, leguminoase şi puţin peşte. Grăsimile saturate reprezentau mai puţin de 6% din aportul total de grăsimi.

Într-adevăr ei consumau cantităţi mari de ulei de măsline, însă, în rest, alimentaţia lor era excepţional de sănătoasă. Ei lucrau, de asemenea din greu pe câmp, parcurgeau pe jos câte 15 kilometri pe zi, uneori împingând plugul sau folosind alte unelte manuale. Americanii nu au preluat mesajul că trebuie să mănânce multe legume, fructe şi leguminoase şi să facă mult antrenament fizic; ei doar au acceptat că uleiul de măsline este un aliment sănătos.

Fragment din:

Mananca pt. a traiAstăzi, locuitorii Cretei sunt graşi la fel ca noi. Ei încă mănâncă mult ulei de măsline, însă consumul de legume, fructe şi leguminoase a scăzut foarte mult. Carnea, brânzeturile şi peştele sunt noile componente principale ale alimentaţiei, iar nivelul activităţii fizice este extrem de redus. Astăzi afecţiunile cardiace sunt foarte frecvente, iar mai mult de jumătate din populaţia Cretei, adulţi şi copii, este supraponderală.

Chiar şi doi dintre cei mai entuziaşti susţinători ai dietei mediteraneene, epidemiologul Martijn Katan de la Universitatea de Agricultură din Wageningen, Olanda, şi Walter Willett, de la Facultatea de Sănătate Publică din Harvard, admit că acest tip de alimentaţie este potrivit pentru persoanele care au o greutate apropiată de greutatea ideală. Această afirmaţie exclude majoritatea americanilor.

Cum ar putea fi sănătoasă o alimentaţie care are ca punct central un aliment atât de deficitar în substanţe nutritive, dar bogat în grăsimi precum uleiul? Gram cu gram, uleiul de măsline este unul dintre alimentele cu cea mai mare capacitate de a ne îngrăşa şi cu cea mai mare densitate calorică de pe planetă; conţine chiar mai multe calorii pe jumătatea de kilogram decât untul (unt: 3 200 calorii, ulei de măsline: 4 020).

  


Cidrul — cidrul bun, nu cel de duzină, care miroase a stătut — este una dintre puţinele băuturi alcoolice caracterizată printr o puritate aproape rumenă, sănătoasă.

Cidrul se potriveşte cu toate preparatele de toamnă, precum şi cu un platou ţărănesc (brânză, murături, pâine şi unt), în cazul în care nu bei bere. De fapt, când vine vorba de brânză, e greu să dai greş cu un pahar de cidru, pentru că mai toate tipurile de cidru merg foarte bine cu brânzeturile.
   

Dacă ai o sticlă de cidru cu miros puternic, cum avea pe vremuri cidrul produs la fermă, îţi recomand să l combini cu brânzeturi de acelaşi gen — o brânză cu coaja spălată şi cu miros greu şi puternic. Brânzeturile sărate se potrivesc foarte bine cu un cidru mai sec şi mai acid, în timp ce unul uşor şi dulceag, precum cel făcut din mere de consum, trebuie asortat cu brânzeturi cu gust temperat sau albastre — brânza Stilton este o opţiune perfectă. Aroma cidrului se potriveşte bine şi cu gustul pătrunzător al brânzei Emmental.
  

Câteva sticle de cidru rece pot transforma o bucată de costiţă afumată rămasă de la o masă anterioară, alături de o pâine făinoasă de casă, într un meniu adevărat. Cidrul se potriveşte cu tarte cu ceapă, plăcinte cu carne de porc, cârnaţi reci… de fapt, se potriveşte cu orice fel de mâncare ce conţine carne de porc. De asemenea, având în vedere că merele coapte merg atât de bine cu carnea de porc, le poţi combina, completând cina cu o salată de varză roşie, napi şi alte rădăcinoase la cuptor şi, poate, şi cu o porţie de pommes boulangère cu câteva felii de măr prin ea — e o cină minunată, dacă ai lângă farfurie şi un pahar cu alcool care are gust de măr.

  

Fragment din volumul Ce bem? de Victoria Moore (Ed. Lifestyle)

   

%d blogeri au apreciat: