Tag Archive: autoeducare


E timpul pentru o schimbare


Următorul sfat este unul scurt şi isteţ, dar este de asemenea profund şi îţi poate schimba viaţa.

Notează‑ţi un lucru din viaţa ta (şi nu trebuie să fie neapărat un lucru mare) care te face nefericit sau pe care ţi‑ai dori să îl schimbi sau să îl opreşti chiar acum. Ai putea să‑ţi iei angajamentul că te laşi de fumat, că o să bei mai puţin, o să mănânci mai puţine alimente grase sau că o să te cerţi mai puţin cu o persoană pe care o iubeşti. Notează‑ţi exact când şi cum vei efectua această schimbare.

   

 

   

Apoi notează-ţi un lucru (şi, din nou, poate fi doar un lucru mărunt) pe care ai putea să începi să îl faci sau pe care să îl faci mai des şi care într-un anumit mod ţi-ar îmbunătăţi calitatea vieţii. Ai putea decide să mănânci mai multe fructe, să mergi sau să exersezi mai mult, să citeşti mai multă ficţiune, să practici relaxarea sau meditaţia, să fii mai recunoscător şi mai înţelegător, să le spui celorlalţi că îi iubeşti sau pur şi simplu să îţi acorzi mai mult timp pentru a te distra şi a râde.

Începe cu această mică înlocuire pozitivă; un obiectiv clar, definit. Aceasta va funcţiona destul de bine dacă alegi o activitate nouă ce se va potrivi uşor în timpul pe care îl ocupa cea veche. De exemplu, poţi alege să mergi la o plimbare în loc să mănânci un desert; să citeşti o carte în loc să te uiţi la televizor. Odată ce descoperi că ţi‑ai modificat comportamentul, poţi încerca acest exerciţiu iar şi iar. Este un bun punct de pornire atunci când simţi că viaţa ta are nevoie de revigorare.

     

Fragment din cartea

100 de cai spre fericire. Un ghid pentru oamenii ocupaţi

de Timothy J. Sharp

   


Evitarea conflictului ne obosește, ne încarcă cu emoții negative și ne distruge sănătatea. Cartea Urăsc conflictele! își propune să ne ajute să facem față certurilor cu cei dragi ori cu colegii de serviciu.

Lee Raffel a creat un program în șapte pași care ne ajută să facem față divergențelor, să vorbim și să ascultam celalalt punct de vedere cu calm, să dezamorsam situațiile explozive și să ne aprofundăm relațiile.

Autoarea detectează cinci stiluri de persoane conflictuale, ajutându-ne să ne adaptăm pentru fiecare în parte. Lee Raffel este psihoterapeută și practica terapia de familie și de cuplu de peste treizeci și cinci de ani. Un alt volum celebru de autoeducare este Should I Stay or Go? How Controlled Separation (CS) Can Save Your Marriage.

***

Pasul 6 din cei șapte dedicați confruntării constructive și sănătoase se referă la modul în care poți să ții piept unui temperament ”tiranic”:

Fiinţelor „tiranice” le plac conflictele. Pentru că dumneavoastră vă displac, este extrem de important să înţelegeţi felul în care gândesc ele. „Tiranii” consideră că au dreptul:

  • să vă intimideze şi să vă oprime;
  • să se simtă superiori;
  • să vă chinuie şi să vă umilească;
  • să‑şi iasă din fire şi să vă sperie;
  • să se poarte arogant;
  • să nu fie pedepsiţi pentru toate aceste comportamente nocive.

 

„Tiranii” au talentul de a strica o zi frumoasă generând conflicte inutile care le scapă de sub control, îndeosebi dacă le fluturaţi o cârpă roşie prin faţa ochilor. E responsabilitatea dumneavoastră să înţelegeţi că problema lor principală este faptul că sunt insuportabili. Trebuie să înţelegeţi că ei se simt justificaţi să vă oprime pentru că sunteţi prea speriat ca să‑i înfruntaţi.

Tehnica „Stop!”

Tot ce trebuie să faceţi este să spuneţi „Stop!” antagonistului cu care aveţi de a face. Dacă el continuă, spuneţi din nou, tare şi ferm: „Stop!” Repetaţi de trei sau patru ori dacă e necesar. A spune „Stop!” nu înseamnă a face nimic rău. Niciodată nu veţi regreta un asemenea gest. Nu este o insultă la adresa celeilalte persoane, aşa că nu accentuează conflictul. De multe ori interlocutorul este atât de surprins, încât încetează imediat.

Tehnica „Stop!” ne‑a fost absolut indispensabilă mie şi lui Mark, pentru că ne dădea întotdeauna timp să ne revenim şi să ne dăm seama că motivul oricărei gâlcevi nu era de fapt important. Aşa încât eram foarte serioşi când spuneam „Stop!” Când unul din noi folosea acest cuvânt, renunţam brusc să continuăm cearta şi găseam moduri mai plăcute de a ne petrece timpul.

Alte expresii pe care le puteţi folosi

„Tiranilor” li se pare că nu le veţi ţine piept sau nu le veţi spune ce credeţi, poate chiar vă veţi ascunde sau veţi da bir cu fugiţii. S‑ar putea de asemenea să anticipeze cu plăcere faptul că veţi replica, pentru că le place să se bată. Nu cedaţi tentaţiei de a adopta genul de atitudine ochi‑pentru‑ochi, pentru că de fiecare dată vă va secătui.

Iată mai jos câteva propoziţii scurte şi politicoase pentru a opri certurile imediat:

  • „Nu vreau să mă mai cert.”
  • „Dacă vrei să te mai cerţi, ceartă‑te singur.”
  • „Sunt sătul până peste cap de certuri şi nu vreau să mă enervez pe tine.”
  • „Refuz să mă mai cert pentru că este o pierdere de timp.”
  • „Am lucruri mai bune de făcut decât să mă cert.”
  • „Te iubesc, aşa că hai să nu ne stricăm relaţia cu certuri stupide.”

 

Replicile de mai jos funcţionează cel mai bine atunci când sunt rostite cu fermitate imediat după ce unul dintre cei apropiaţi sau un coleg de serviciu s‑a comportat cu cruzime, grosolan, indecent sau încăpăţânat. Dacă vreţi să aveţi relaţii durabile care vă fac să fiţi mândru de ceea ce sunteţi, încercaţi să luaţi apa de la moară „tiranilor”, cu calm şi politeţe, ţinându‑vă drept şi spunând:

  • „Îmi ajunge cât te‑ai răstit la mine!”
  • „Nu‑mi place deloc când eşti atât de urâcios. Mă faci să mă simt fără valoare.”
  • „E timpul să ne oprim şi să reluăm lucrurile în mod corect, nu să ne chinuim unul pe altul.”
  • „Hai să fim suficient de maturi să nu ne mai criticăm unul pe celălalt.”
  • „Nu mă feresc de adevăr, aşa că m‑aş bucura dacă ai fi sincer cu mine.”
  • „Nu vreau să bag capul în nisip, aşa că spune‑mi te rog ce vrei.”
  • „Recunosc că sunt indecis. Mai lasă‑mi puţin timp ca să‑mi dau seama ce vreau să fac mai departe.”

 

Aceste afirmaţii le oferă „tiranilor” timp să se gândească şi să‑şi schimbe comportamentul. Iată cum puteţi stabili nişte limite:

  • „Nu mă intimidează încercarea ta de a mă persecuta, aşa că nu te mai strădui să te răsteşti la mine!”
  • „Du‑te şi ceartă‑te singur, pentru că eu nu vreau să particip la manipulările tale!”
  • „Nu mai vreau alt conflict, aşa că încetează să mă hărţuieşti. Suntem deja ridicoli!”
  • „Nu am de gând să accept persecuţiile tale, aşa că stăpâneşte‑te şi poartă‑te cum trebuie.”

 

Pentru că am trăit douăzeci şi cinci de ani într‑o căsnicie cu un om care ne maltrata pe mine şi pe copiii noştri, a fost imperios necesar să ne protejăm cât am putut de bine. Asta se întâmpla înainte ca actele de violenţă domestică să înceapă să fie pedepsite de lege. În acea perioadă a vieţii mele, nu îndrăzneam să‑l înfrunt pe soţul meu, de teamă că va reacţiona încă mai violent. În secret mă temeam că ne‑ar putea chiar ucide!

Aşa încât fiţi conştienţi de faptul că este extrem de important să vă protejaţi şi pe dumneavoastră, şi pe copiii dumneavoastră.

(fragment din volumul Urăsc conflictele!, Capitolul 6: Şapte paşi esenţiali pentru a rezolva orice conflict în mod constructiv)

Self-help cu Cioran


Sau despre arta de a nu face nimic.

Dacă te uiți doar imaginea de pe copertă (unde în locul unui cap înflorește un lotus) și la titlu (Stările sufletești. Învățarea seninătății), o să spui că e încă o carte cu yoga și tot soiul de ciudățenii orientale pentru ființele serene. Lucrurile nu stau defel așa. În cartea sa, psihiatrul francez Christophe André, cu o deschidere culturală surprinzătoare, demonstrează că pe lângă tehnicile corporale orientale, și Occidentul poate oferi căi pentru a ne regăsi pacea interioară.

Dacă prima parte a cărții este dedicată nefericirilor, fragilităților și resentimentelor, urmează în a doua jumătate un traseu bogat în sfaturi și sugestii, în care Christophe André demonstrează că nu doar înțelepciunea asiatică, ci și dragostea antică de înțelepciune, exuberanțele romanticilor și crizele existențialiștilor pot oferi căi la fel de viabile pentru buna dispoziție.

O să zâmbiți poate, dar chiar și cinicul și sumbrul Cioran este invocat în acest sens. Într-un elogiu la lenea bine-venită în anumite momente, Christophe André își amintește cum trecând la un moment dat prin fața camerei fiicei sale, care nu-și lucra la temele de casă, a întrebat-o ce face de fapt. ”Nimic”, a răspuns ea. ”Nu faci nimic? Excelent”, a replicat tatăl făcând-o să râdă. ”Poate că am făcut-o să trăiască o experiență de trezire”, spune autorul, citând totodată din Caietele maestrului care l-a învățat filosofia leneviei, Cioran însuși:

Adevărata fericire este starea de conștiință fără referire la nimic, fără obiect, în care conștiința se bucură de imensa absență care-o umple.

Să ne oprim

Iată și alte ”ponturi” pentru o ”viață în deplină conștiință”:

  • Să învățăm să așteptăm: nu există timp pierdut, doar timp trăit. ”La coadă, în sala de așteptare, de acum înainte respir, simt ce se petrece în trupul meu. Pentru că nu pot să fac ceva, pot să fiu: să fiu aici, să fiu ceea ce sunt, să mă gândesc la Montaigne și la Goethe și încă la ceilalți care, de secole, au înțeles acest lucru”.
  • Să ne oprim. ”Atunci când sentimentul urgenței este cel mai puternic (trebuie să accelerez, să câștig timp), mă opresc. Mă forțez să respir, să-mi îndrept mintea către un detaliu important: cerul, norii, respirația, chipul cuiva pe care îl iubesc. Mă smulg urgenței ca să iau o gură de important.
  • Să ne întrebăm dacă avem într-adevăr poftă. O cafea? O emisiune la televizor? O țigară? Sunt pofte sau doar automatisme ori nevoi pentru a rezolva o altă problemă – o tristețe sau o lipsă de iubire?
  • Să provocăm mici decalaje în viața de zi cu zi. Exemple: ”să rămânem în picioare respirând liniștit, în ușă, pe unde nu facem decât să trecem” sau ”să ne întindem în patul copiilor ca să vedem ce văd ei pe tavan sau în jurul lor atunci când se culcă”.

Am citat doar o parte din sfaturile lui Christophe André din capitolul dedicat stării de conștiință deplină. Vă așteaptă noi provocări în capitolele dedicate fericirilor, calmului și energiei sau înțelepciunilor și compătimirii.

Din cărțile lui Christophe André, la Editura Trei au mai apărut:

Cum să ne purtăm cu personalităţile dificile,

Cum să te iubeşti pentru a te înţelege mai bine cu ceilalţi,

Cum să ne exprimăm emoţiile şi sentimentele (împreună cu François Lelord),

Cum să ne eliberăm de frica de ceilalţi (împreună cu Patrick Légeron).

%d blogeri au apreciat: