Tag Archive: A.J. Kazinski



Ați pus în Somnul și moartea referințe la Phaidon, dialogul despre moartea lui Socrate – a fost punctul de pornire în scrierea acestui roman?

Anders Rønnow Klarlund: Da, e o carte despre călătoria sufletului. La un moment dat, Jacob [Weinreich] a spus „Ce-ar fi dacă în următoarea carte Niels Bentzon ar călători în moarte pentru a rezolva un caz?“ – și acesta a fost startul acestui roman. Și am început să ne documentăm despre suflet – cum e definit, ce este… și așa am ajuns la Socrate. Și apoi ne-am întrebat cum ar fi dacă Socrate ar însoți acțiunea cărții. În primă fază, ne-am apucat să rescriem Phaidon – avea vreo 20 de pagini, un început interesant, dar era de necitit – a fost o lectură doar pentru noi. Așadar, Socrate a fost cu noi de la început.

(Fragment din interviul acordat de cuplul A.J. Kazinski pentru BookMag)

***

Și un fragment din cartea cuplului A.J. Kazinski SOMNUL ȘI MOARTEA:

Somnul si moarteaNiels se întoarse şi se lăsă în genunchi pentru a verifica sub pat. Observă o carte. Fu nevoit să se lungească şi să întindă mâna pentru a o putea apuca. Era un volum foarte vechi, legat în piele, inscripţionat cu litere fine, aurite. Balerina scrisese cu litere roşii şi elegante pe pagina de gardă: „Dicte Van Hauen, 1992“. Phaidon de Platon. O cărţulie mai degrabă decât un op de proporţii. Niels răsfoi prefaţa. Phaidon fusese unul dintre discipolii preferaţi ai lui Socrate, află citind primele rânduri. În carte, el îi povesteşte lui Platon despre moartea lui Socrate, explicându‑i acestuia cum filosoful dovedise existenţa sufletului înainte de a bea otrava. Niels continuă să răsfoiască paginile îngălbenite. Mai peste tot, note scrise de mână. Note vechi. Şi o mulţime de fraze subliniate. Să fie vorba despre o carte pe care o recitea regulat încă din 1992? Despre un fel de Biblie personală? se întrebă poliţistul.

— Niels! îl strigă Kristian din living.

Băgă cartea în buzunar. Ştia că era interzis să iasă din apartament cu vreun obiect.

— Apă sărată e, îl anunţă criminalistul arătând către pata de pe jos.

— Apă de mare?

— Posibil.

Niels se mulţumi să aprobe din cap, după care ieși, coborî scările şi, de cum ajunse în stradă, fu asaltat de lumina orbitoare a soarelui. Aruncă un ochi la ceas: 14:56. Mai era un ceas până la întâlnirea lui Dicte şi tot habar nu avea unde trebuia să aibă loc. Primi un SMS de la Casper: „Am recuperat fotografia. Trec la treabă.“

Trase adânc aer în piept şi se aşeză la volan. Transpiră. Ţinea cartea în mână. Phaidon. Socrate. Dicte Van Hauen, 1992. Răsfoind‑o din nou, remarcă lipsa unei pagini, care fusese smulsă. Pagina 41. Închise ochii şi se gândi. Fusese sechestrată timp de treizeci şi şase de ore. Înecată. Reanimată. După care scăpase. Sub pat, Niels descoperise o carte dedicată existenţei sufletului. Din care fusese smulsă o pagină.

    

 


„Somnul si moartea” este un roman gros, perfect pentru serile lungi de iarna, cu o poveste politista foarte antrenanta, cu enigme excelent construite, cu tradari si situatii imposibile ce se amesteca cu conspiratii sinistre.

A.J. Kazinski este pseudonimul sub care scriu impreuna doi danezi: Anders Ronnow Klarlund si Jakob Weineich. Colaborarea lor a inceput in 1999, dupa ce Klarlund a realizat scenariul filmului The Possessed.  Filmul s-a turnat in mare parte la Bucuresti, asa ca amandoi considera Bucurestiul ca fiind locul providential si norocos care a dus la intalnirea lor.

Pe 22 noiembrie, la Targul de Carte Gaudeamus, cei  doi scriitori au lansat noul lor roman „Somnul si moartea”, aparut la Editura Trei. Urmariti mai jos un interviu cu cei doi „povestitori” despre cartile lor atat de intaresante.

 

 

 

– Intre primele pagini ale unei carti in care apare o crima si pagina 500 a cartii cand crima e rezolvata, cititorul are parte de o calatorie in care invata ceva despre viata.

Conspiratiile sunt un instrument excelent in mana povestitorilor.

Somnul si moartea– Ideea fiecarui roman scris de Kazinski este un proces. Vorbim tot timpul, construim construim impreuna. Uneori e foarte haotic acest proces prin care o idee vaga  prinde forma solida a unui thriller de 500 de pagini. ”Kazinski” este ca numele unei formatii rock.

– Scriem ceea ce ne-ar placea sa citim. Seara mergem cu totii la culcare obositi, e noapte, copiii au adormit, mai avem vreo 40 de minute pana sa adormim. Ce ne-ar placea sa citim atunci?

– Nu ne gandim la ce ar vrea alti cititori sa citeasca. Construim povestile cum ne vin si apoi ne asteptam ca ele sa placa si altora asa cum ne plan noua insine.

– Detectivul Niels Bentzon, personajul principal al celor doua carti este o combinatie din noi doi.

– Acum cateva saptamani a aparut la Copenhaga si cel de-a treia parte a seriei, „A holy Alliance”, un roman despre familiile regale europene. Cititorii romani vor descoperi unele referinte si la familia regala a Romaniei.

(Sursă: Hotnews) 


Vineri, 22 noiembrie 2013, ora 18.00, vă invităm să-l întâlniţi pe A. J. Kazinski, la standul Invitatului de onoare (nivel 0.00, stand 3).

Autorii danezi Anders Rønnow Klarlund şi Jacob Weinreich,

care scriu sub pseudonimul A. J. Kazinski,

 vor lansa volumul Somnul şi moartea.

Alături de A. J. Kazinski se vor afla: ES Dl. Michael Sternberg (Ambasadorul Danemarcei în România) şi

Magdalena Mărculescu (Director editorial Editura Trei).

 

slideuri6 

 

Îi privi mâna stângă. Un tatuaj. Care pleca de la încheietură spre dosul palmei. O inimă să fie? Sau un nume?
— Pot să mă apropii? Closer?
Niciun răspuns. Se uita la picioarele ei goale. Tălpile îi depăşeau puţin marginea platformei, ca acelea ale unui înotător de la olimpiadă care se pregăteşte să sară în bazin.
— Vreţi să aflaţi ceva despre mine?
Încă o umbră de pas, discret, mereu vorbind.
— Mereu se poate găsi un motiv bun pentru a rămâne în viaţă.

        

     BOOK TRAILER

    

  


rollupNordici


ghid de alimentatie

BONUS: descărcați catalogul Grupului Editorial Trei cu TOATE noutățile: catalog_gaudeamus_2013.

   

15. Ghid de alimentație vegetală: Veți avea multe de digerat la acest Gaudeamus, așa că începeți cu un antreu mai ușurel. Dieteticianul Julieanna Hever oferă sfaturi și rețete și pentru cei mai activi sportivi, dar și pentru cei afectați de diverse boli. De asemenea, cartea include informații actualizate despre vitaminele și mineralele de care aveți nevoie pentru a vă menține starea de sănătate și despre cum să le obțineți din regnul vegetal.

  

Exercitii meditatie14. Exerciții de meditație pentru depășirea depresiei: Combinația dintre psihoterapie și tehnicile orientale de meditație și de relaxare nu e deloc o glumă. Psihologii occidentali (Zindel Segal, Jon Kabat-Zinn etc.) au adaptat, rafinat și testat sub numele de ”mindfulness” o serie de exerciții de conștientizare, pentru a vă scăpa de nefericirea cronică. Fără să necesite o familiarizare cu ezoterismul oriental, cartea este binevenită şi pentru psihoterapeuţii şi consilierii care doresc săşi diversifice intervenţiile psihologice din cabinet.

  

   

   

Somnul si moartea13. Somnul și moartea. Acum, că știți cum să nu vă lăsați pradă sentimtentelor sumbre, pășiți fără probleme în universul intrigilor înnegurate scandinave… Danezii Anders Ronnow Klarlund şi Jacob Weinreich, care semnează sub pseudonimul A.J. Kazinski, vă sunt poate cunoscuți cu romanul apărut anul trecut, Ultimul om bun. (Dacă nu-i știți, faceți cunoștință cu ei la Gaudeamus, unde vor lansa noua carte!) Un roman în care negociatorul poliției din Copenhaga ia urmele unei stranii societăți secrete, iar descoperirile sale cu siguranță nu vă vor lăsa să puneți geană pe geană :). Un roman cu o scriitură elegantă şi misterioasă, care conţine chiar şi o lecţie de filosofie greacă.”, după cum scrie periodicul Berlingske Tidende. 

  

Imi amintesc12. Îmi amintesc de tine. Pe Yrsa Sigurdardottir (va fi prezentă la Gaudeamus!) o știți cu siguranță din traducerile noastre anterioare: Suflete damnate, Zile întunecate şi Cenuşă şi pulbere. Tăcerile prelungi ale peisajelor înghețate și fantomele care-ți dau fiori pe șira spinării sunt acolo, în roman. “O poveste cu fantome care îți dă fiori… regina romanelor polițiste nordice cucerește noi teritorii cu Îmi amintesc de tine – nu e un roman-de-citit-singur-pe-întuneric. Fiindcă ceea se întâmplă în carte e cu adevărat înfricoșător.” avertizează Marie Claire. Vă mai spun doar că povestea se bazează pe un caz adevărat…

  

Viziuni

  

11. Viziuni periculoase. O antologie cu bucăți de proză scurtă care au fost inițial cenzurate în America pudibondă a anilor ’60. Cu texte SF care încalcă tabuurile, cu scene și limbaj explicit, cu idei șocante și comentarii sociale deranjante. Nu degeaba, Harlan Ellison (capul răutăților – cel ce a strâns aceste texte cenzurate) a primit o diplomă specială la a 26-a Convenție SF Mondială, pentru editarea „celei mai importante și controversate cărți SF“. Un volum eminamente ”antologic” din care nu lipsesc Asimov, Philip K. Dick, Norman Spinrad, J.J. Ballard și alți autori-etalon pentru noul val care a rupt-o cu SF-ul ”cuminte” și convențional.

  

  

umbra din noi10. Umbra din noi. Forța vitală subversivă: Așezăm în lumină anumite aspecte ale noastre, vrem ca acestea să fie remarcate și lăsăm în umbră alte aspecte. Această metaforă a luminii și umbrei se regăsește în două concepte definite de către C.G. Jung: persona și umbra. În timp ce persona reglementează relația cu lumea exterioară, prin umbră sunt definite acele trăsături ale personalității care nu sunt arătate lumii, pe care alți oameni nu au cu niciun chip voie să le vadă. De aceea, atunci cînd ne ocupăm de umbră este esențial să ajungem să o acceptăm, să înțelegem că lumina și întunericul își au ambele locul în viața omului. Verena Kast ne oferă acces la această cealaltă jumătate, mai incomodă, a noastră.

  

  

Regatul umbrelor9. Regatul umbrelor. Tot despre umbre e vorba și în acest roman din nișa ”young adult”. Fanii mai tineri ai lui Tolkein nu vor fi, cu siguranță, dezamăgiți de trilogia Grisha a lui Leigh Bardugo, o ciudată scriitoare care își hrănește pasiunea pentru glamour, spirite și deghizări în cealaltă viaţă a ei ca make-up artist la Hollywood. Povestea magică și luxuriantă începe cam așa: Falia Umbrei, un ţinut învăluit în beznă, populat de monștri, distruge treptat Ravka, o naţiune altădată măreaţă. Alina, o fată orfană, singuratică, descoperă că posedă o putere unică, ce o face să pătrundă în lumea elitei magice a regatului – Grisha. Ar putea ea să destrame vraja demonică a Faliei Umbrei, eliberându-și ţara?

  

    

Rosu ca sangele8. Roșu ca sângeleRămânem încă puțin la publicul format din tineri și adolescenți cu o altă trilogie – Albă-ca-Zăpada. Un alb care împânzește străzile din Tampere și pe care roșul sângelui contrastează de minune… Lumikki Andersson, o adolescentă în vârstă de 17 ani, locuieşte singură şi merge la un liceu de arte. E una dintre acele ”ciudate” pe care colegii de școală o cam ocolesc. Şia făcut o regulă din a nu se implica în lucruri ce nu o privesc. Totuşi, această regulă este pusă la încercare în ziua când Lumikki găseşte niște bancnote pătate de sânge în camera obscură a liceului. Dânduşi seama că trei elevi de la liceul său au un amestec în acest incident, Lumikki se trezeşte înghiţită în hăţişul unei afaceri intenaţionale cu droguri, din care nu lipsesc mafioții ruși și estonieni. Salla Simukka (o puteți întâlni pe viu la Guaudeamus!) este o scriitoare finlandeză cu mare trecere printre puști. Nu degeaba se spune că, mulțumită ei, adolescenții au și ei o Lisbeth Salander a lor :).

Steaua lui Strindberg

  

7. Steaua lui Strindberg. De formație jurnalist, Jan Wallentin (care vine, și el, la Gaudeamus!) vă va surprinde cu o intrigă polițistă care se termină în plină atmosferă fantastică. Un îndrăzneţ roman de aventuri à la Jules Verne, asezonat cu mitologie nordică şi ezoterism de sorginte nazistă. Iar povestea începe și se termină în măruntaiele Pământului. Despre final, firește, nu vă spun nimic. Dar începutul e cam așa: Un cadavru este descoperit într-o veche mină de cupru din inima Suediei. Nimeni nu are idee de când zace acolo. Alături, o cruce misterioasă. Ea nu-şi poate revela virtuţile decât îngemănată cu o stea, de care a fost despărţită cu un veac în urmă. Începe o vânătoare pe viaţă şi pe moarte, care are un singur ţel: găsirea stelei lui Strindberg. Doar împreună, cele două pandante vor dezlega cel mai mare mister al omenirii.

  

Mai puternic    

6. Mai puternic decât frica. Cel mai citit autor francez contemporan (iubit foarte mult și la noi), Marc Levy, revine cu o nouă poveste, plină de un suspans, care vă va aminti de Și dacă e adevărat…  sau de Prima zi și Prima noapte. În carcasa unui avion prăbuşit în zăpezile de pe Mont Blanc, Suzie Baker găseşte documentul care ar putea să-i facă dreptate familiei sale acuzate de înaltă trădare. Dar această descoperire compromiţătoare pune în alertă serviciile de spionaj, care trebuie să țină sub lacăt unul dintre cele mai periculoase secrete ale vremurilor noastre.

   

   

Dinamica inconstientului     

5. Dinamica inconștientului. Cea mai proaspătă tălmăcire din Operele jungiene (volumul cu nr. 8) vă invită să citiți 18 studii care acoperă o mulțime de aspecte ce ţin de teoria libidoului, structura şi dinamica psihicului, relaţia dintre conştient şi inconştient, individuaţie, psihologia visului. De asemenea, este descrisă pentru prima dată şi utilizarea terapeutică a unei tehnici specifice psihologiei analitice – imaginaţia activă. Cireașa de pe tort este, pare-mi-se, textul „Sincronicitatea ca principiu al corelaţiilor acauzale”, care atinge o temă inedită, mai ales pentru că abordează situaţii determinate arhetipal, care nu pot fi înţelese pe baza principiului cauzalităţii. E vorba mai degrabă despre coincidenţe semnificative care adaugă o nouă dimensiune înţelegerii ştiinţifice…

  

Trei secunde4. Trei secunde. Jurnalistul Anders Roslund și militanul pentru drepturile deținuților Borge Hellstrom (cei doi vor fi prezenți, în carne și oase, la Gaudeamus!) sunt considerați noii maeștri ai genului polițist suedez. Într-un stil  cinematografic, cu dialoguri vii și cu o intrigă captivantă, veți fi ghidați în tenebroasa lumea a închisorilor nordice și a traficului de droguri coordonat de mafia poloneză. „Roslund și Hellström au creat un thriller fascinant care descrie aproape literal o invazie a Suediei de către mafioți din Europa de Est, aliați cu foști agenți din poliția secretă. Frica lui Piet Hoffman de a nu fi descoperit sau trădat și sentimentul copleșitor de vinovăție față de soția sa cresc tensiunea cu fiecare pagină”, notează Booklist.

  

  

Descoperirea fiintei

  

3. Descoperirea ființei. Fundamentele analizei existențiale. După atâtea crime, umbre, sânge și fantome, e timpul să vă mai calmați un pic. Trageți adânc aer în piept și regăsiți-vă în ce aveți mai personal și mai propriu. Descoperiți-vă ființa (cu potențialitățile ei cu tot) și regăsiți-vă sensul vieții împreună cu cel care l-a format pe Irvin Yalom în psihoterapia existențială și cel care a știut de minune să combine ideile unor Adler, Fromm și Rank cu intuițiile filosofice ale lui Kierkegaard și Nietzsche. Cartea lui Rollo May este cea mai clară și mai bună introducere în abordarea existențială din psihologie. May povestește cazuri din cabinetul său, dar reia și vigniete celebre ale altor co-fondatori ai analizei existențiale: Binswanger, Boss, Straus și Goldstein.

  

Chemarea cucului2. Chemarea cucului. Ați auzit de celebrul autor de romane polițiste Robert Galbraith? Nu sunteți singurii care dau din umeri a uimire… Dar de J.K. Rowling știți cu siguranță. Dorind să scape de fantoma lui Harry Potter, și-a lansat cartea sub pseudonim, vrând cumva să „testeze” piața. Unii au ignorat-o complet, alții au mirosit că scriitura nu pare să fie a unui debutant: „Rareori apare un detectiv particular care să capteze imaginaţia cititorilor din prima clipă. Strike tocmai asta face. Romanul lui Galbraith nu pare deloc al unui începător: are un talent ieşit din comun de a evoca Londra şi a crea un erou. Un debut extrem de promiţător.”, aprecia Daily Mail. Nu vă spun despre ce e vorba, însă vă invit să aflați ce spune The Times despre fauna care populează cea mai recentă carte a lui Rowling: „Chemarea cucului este un roman strălucit, plasat într-o lume populată de topmodele, rapperi, creatori de modă, toxicomani şi legături interzise.”

  

Zelotul1. Zelotul. Viața și epoca lui Isus din Nazaret. O biografie ”lucidă și inteligenă” (Los Angeles Times), scrisă de un recunoscut istoric al religiilor converit de la islam la protestantism și înapoi. Iraniano-americanul Reza Aslan îl confruntă de Isus cel din Evanghelii cu sursele istorice, examinîndu-l pe nazaretean prin lentila erei tumultuoase în care a trăit: Palestina secolului întâi, o perioadă plină de fervoare apocaliptică. Zeci de profeţi evrei, predicatori şi mesianici aspiranţi hoinăreau prin Ţara Sfântă, purtând mesaje de la Dumnezeu. Era epoca zelului – un naţionalism fervent care făcea din rezistenţa împotriva ocupaţiei romane o datorie sacră, obligatorie pentru toţi evreii. Și, totuși, de ce biserica creştină timpurie a preferat să răspândească imaginea lui Isus ca un învăţător spiritual paşnic, mai degrabă decât cea a unui revoluţionar cu conştiinţă politică?

  

   

Update:

Despre cărțile pe care n-am apucat să le includ în top (Fericirea mea ești tu, de Jamie McGuire; Antologia Nebula 2013Întrebări fundamentale, de Lou Marinoff; Niciodată împreună?, de J.A. Redmerski; Codul talentului, de Daniel Coyle etc.), aflați mai multe din catalogul_gaudeamus_2013.    

   


Prefectura poliţiei din Copenhaga. Ora 9:45

— Bentzon!

În clipa în care coborî din automobil, auzi vocea lui Leon răsunând ca un motor vechi şi ruginit.

— Ce mai seară!…

Dădu să‑i tragă o palmă peste spate lui Niels, însă acesta se întoarse ca şi când ar fi uitat să încuie portiera. Leon aşteptă.

— A fost identificată? se interesă Niels.

— Pariez că este româncă. Sau ucraineancă.

Merseră unul lângă altul. Niels încercă să se lase de­păşit, dar Leon dădu dovadă de o neobişnuită răbdare. Şeful războinic şi micul cercetaş. Oare, din această zi, colegii îl vor privi altfel? se întrebă Niels. Ca pe cineva care făcuse o prostie? Care pierduse o fiinţă omenească aşa cum îţi pierzi un ciorap? Niels își duse mâna deasupra frunţii ca să se apere de soare. Asfaltul turnat de curând în parcare se înmuiase şi i se lipea de tălpi. În fiecare vară, acelaşi lucru, se gândi. Danemarca nu suportă căl­dura. Nu există spaţiu climatizat, oamenii se prăjesc la soare într‑o clipită şi fac rinită alergică de cum scot nasul pe‑afară. Erau îndeajuns câteva zile cu timp frumos pen­tru ca plajele să fie invadate de alge şi de copii palizi, unşi cu cremă de protecţie solară.

(…)

Odată ajuns în birou, Niels închise ochii. Dacă ar fi avut măcar o clipă de răgaz. Dacă măcar nu i‑ar fi simţit pe toţi oamenii aceia. Trecu imediat la micile ritualuri matinale: îşi lăsă geanta într‑un colţ, îşi agăţă haina în cuier, deschise computerul şi aruncă cu greu o privire pe fereastră, pentru a‑şi mai schimba gândurile. Un avion trasa o linie lungă şi albă pe cer, pe care Niels, aproape într‑o stare de somnolență, se închipui căţărându‑se ca să strige arogant de acolo, de sus: Da, aşa e, am pierdut‑o, dar ia uitaţi‑vă acum la mine! Ia uitaţi‑vă cum păşesc în gol, cum traversez cerul!

  

A. J. Kazinski este pseudonimul sub care semnează Anders Ronnow Klarlund şi Jacob Weinreich.

Veniți la Gaudeamus să-i cunoașteți pe cei doi danezi!

slideuri6

  

Scutură din cap şi îşi reveni. Se întoarse încet şi îşi privi lung biroul. Nu era nimeni care să se uite la el. Ca de obicei. După care trecu la compu­ter şi, timp de zece minute, parcurse ultimele fotografii primite cu prostituate din Europa de Est. Numai că ni­ciuna nu semăna cu acea femeie. Niciuna nu avea pielea atât de mătăsoasă, de pură, de pală, de sclipitoare. Ni­ciuna nu iradia aceeaşi distincţie, nici aceeaşi siguranţă de sine pe care le manifestase cea pe care o pierduse în ultimele secunde de viaţă. Şi niciuna nu avea pe dosul palmei un tatuaj. Ceea ce, în schimb, aveau în comun toate acele prostituate din fotografii erau sânii şi buzele umflate la maximum, gata să explodeze. Unele dintre ele fuseseră cu siguranţă supuse unor operaţii ieftine, în cine ştie ce clinică din Kiev, înainte de a fi expediate în Europa de Vest. Or, formele fetei care se aruncase aseară în gol abia dacă erau împlinite. Buzele îi erau fine, ca o linie trasată cu subtilitate. De parcă nu ar fi ajuns la maturitatea sexuală. Cert era că semăna a orice numai a femeie de consumaţie nu.

Voi sări şi eu odată cu dumneavoastră.

Lui Niels îi luă cinci minute ca să dea de numărul de telefon al departamentului de informatică din orga­nigramă, după care sună. Persoana care îi răspunse lăsă receptorul deoparte, iar Niels îl îndepărtă pe al lui de ureche, în vreme ce, de la celălalt capăt al firului, îl izbi o zarvă neobişnuită.

— Alo?!

— Casper la telefon.

— Sunt Niels Bentzon.

Aşteptă. S‑ar fi zis că tânărul informatician nu îl re­cunoştea, cu toate că lucraseră împreună la un caz, cu un an şi jumătate în urmă.

— Niels Bentzon, de la brigada criminală, se simți obli­gat să adauge.

— Da?

Nu mai contează, să ne concentrăm asupra proble­mei noastre, conchise Niels îndreptându‑se în fotoliu.

— Aţi primit, probabil, o înregistrare, cea de astă‑noapte.

— Te referi la zburătoare?

Lui Niels îi veni să‑l înjure. Să‑i ceară să dea dovadă de respect faţă de cei morţi. Să ţină pentru el jargonul ăsta zglobiu şi să treacă la tonul profesional.

— Da, la ea.

— Sommersted mi‑a cerut să îi retranscriu înregistrarea, ceea ce tocmai am terminat de făcut.

— Ţi‑a cerut Sommersted să faci asta?

Niels simți cum i se urcă sângele la cap. De ce se inte­resa şeful de detaliile cazului? Doar nu se ocupa niciodată de cazurile obişnuite, ci doar de cele importante, cele care implicau în special oameni politici.

— Mai eşti acolo? întrebă Casper.

— Da. Ascultă‑mă bine: femeia a spus ceva. A pronunţat un cuvânt…

— Tot despre zburătoare vorbeşti?

— M‑aş bucura dacă i‑ai zice altfel.

— Cum, adică?

Victima mi se pare un termen convenabil. Sau, pur şi simplu, femeia.

Tăcere la celălalt capăt al liniei. Prin fereastră, Niels auzi muzică de jazz, nepăsătoare şi veselă, venind de pe unul dintre vapoarele turistice amarate în port.

— Reiau: a spus ceva ce nu am înţeles, chiar înainte de a sări în gol. Sau chiar în momentul saltului. Poţi să izolezi sunetul?

— O să încerc.

  

Căutăm oameni buni…


— Oameni buni?

Din vocea lui Casper nu răzbătea nicio urmă de sarcasm. Doar o curiozitate justificată.

— Cauţi „oameni buni”?

— Exact.

Niels se aşeză pe marginea mesei şi privi în jur, prin încăperea clinică, mobilată cu computere.

— Trebuie să dăm de oamenii buni. Mă poţi ajuta?

Casper se aşezase deja la calculator. Niels nu primi niciun scaun. Aşa era mereu la arhivă.

— Arta de a fi un om bun, spuse Casper după ce căută pe Google după „oameni buni”. Apoi continuă: Primul hit — Iisus.

— Mă bucur că am clarificat o treabă, Casper.

Casper îşi ridică privirea din monitor, sincer bucuros de complimentul lui Niels. Ironia nu-şi are locul aici, îşi aminti Niels în sinea lui. Bineînţeles că nu. Ironia poate duce la neînţelegeri, iar neînţelegerile pot sfârşi prin indexări greşite şi, astfel, o cartotecă sau vreun dosar important, sau poate chiar dovezi decisive pot fi pierdute pentru totdeauna. Depozitul arhivei conţinea peste 300.000 de cazuri înregistrate. Niels nu fusese niciodată acolo — personalul neautorizat avea accesul strict interzis — dar puţinii care intraseră în arhivă o descriau ca pe o comoară a istoricului poliţiei.

Casper îl privea nerăbdător pe Niels:

— Poţi să-l foloseşti pe Iisus?

— Avem nevoie de danezi în viaţă, Casper.

— Danezi care-s oameni buni?

— Da. Buni, drepţi. Aş avea nevoie de o listă.

— Judecători de la Curtea Supremă şi alţii de genul acesta?

— Nu mai face pe prostul.

— Nu poţi să-mi dai un exemplu?

— Crucea Roşie, spuse Niels.

— OK, bun. Vrei să spui oameni implicaţi în acţiuni de caritate.

— Nu numai. Dar şi asta.

Casper se întoarse din nou cu faţa la monitor. Câţi ani să aibă? Nu mai mult de 22. Mulţi tineri ştiau deja atât de multe la o vârstă atât de fragedă, se gândi Niels. Călătoriseră deja în jurul lumii de vreo trei ori, terminaseră o universitate, vorbeau toate limbile posibile şi scriau singuri programe de calculator. La 22 de ani Niels ştia să vulcanizeze o bicicletă şi să numere până la zece în germană.

— De câţi ai nevoie? Crucea Roşie, Amnesty, ChurchAid, Unicef Danemarca, Academia Păcii…

Ce e Academia Păcii? interveni de la biroul ei Susanne, arhivara cea mai în vârstă.

Casper ridică din umeri şi intră pe pagina lor web. Susanne îi privi nemulţumită.

— Dar ce ziceţi de Salvaţi Copiii? Eu le fac donaţii.

Nu am nevoie de organizaţii. Am nevoie de persoane. Oameni buni.

— Păi atunci, ce zici de şefa de la Salvaţi Copiii? insistă Susanne.

Niels respiră adânc şi se hotărî să o ia de la capăt.

— Aşadar: peste tot în lume sunt omorâţi oameni buni. Oameni care au luptat pentru viaţa altora. Pentru drepturile şi condiţiile lor de trai.

— Nu, trebuie să o luăm altfel, îl întrerupse Casper. Trebuie să căutăm după cuvinte-cheie.

— Cuvinte-cheie?

Cross-reference. O să tot dăm peste indivizi care sunt în prim-plan în media, dar pe care nu i-am numi „buni”? Aşa-i? Iar dacă este vorba de vreun terorist internaţional care călătoreşte prin lume şi îi omoară, doar şi el îşi procură informaţiile de undeva. Iar sursa respectivă este internetul.

— Evident.

— De aceea vom căuta — la fel ca şi teroriştii — după cuvinte-cheie care or să ne ducă la lista cu binefăcători. Ştiţi voi: mediu, lumea a treia. Chestii de genul acesta

%d blogeri au apreciat: