Tag Archive: 50 de mari mituri ale psihologiei populare



Vara este deja aici, practic, iar sezonul lecturilor relaxate pe şezlong, sub soarele imbietor, sau in hamac, la umbra unui copac, cu o limonadă, o cafea sau un ice-tea alături işi intră in drepturi. V-am trezit deja dorul de citit? 🙂

LECTURI DE VACANTA

Iată propunerile noastre, intre care sperăm să găsiţi cartea perfectă care să vă facă vara mai frumoasă. Incepem cu o listă interesantă despre fericire, acest subiect care ne atinge zi de zi in felurite căi. Si mai departe, veti descoperi o multime de alte titluri minunate.

Volume cu şi despre fericire:

Despre Arta Fericirii |Si nu uita sa fii fericit |O sută de zile de fericire | Cum să-ţi construieşti fericirea |Fericirea începe azi |Fericirea mea eşti tu

Literatură:

Oona şi Salinger | Interesanţii | Fata din tren | Marile minciuni nevinovate | Personal | Avertisment | Paradoxul  iubirii | Pasărea bunului Dumnezeu | Cazul Eduard Einstein | Va amintiţi de David Foenkinos? | VINA | America dezgolită de la brâu in jos 2 | Pastila roşie | Gravitaţie | NADA

Carte pentru copii:

Cine a fost….Albert Einstein | Cine a fost…Leonardo Da Vinci | Cine a fost…William Shakespeare| Frank Einstein şi motorul cu antimaterie | Iepuraşul şi Ariciul | Pasiunea lui Cherry si Cufărul lui Skye  |Spuneti-mi Jake 1 si Spuneţi-mi Jake 2

Carte pentru adolescenţi:

Vocea pumnalului | Regina Adevărată | Jumătatea Rea şi Jumătatea SălbaticăBăiatul Echo | Tuturor băieţilor pe care i-am iubit | Belhzar | La răscruce de dresuri | Oraşe de hârtie

Psihologie şi lifestyle:

Reclame

Puţine subiecte au făcut să curgă mai multă cerneală printre poeţi, autori şi compozitori decât vechea întrebare de ce bărbaţii şi femeile par să nu se înţeleagă unii pe alţii.

      

Credinţa că bărbaţii şi femeile comunică în modalităţi complet diferite, ceea ce duce la neînţelegeri perene, este profund înrădăcinată în opinia publică. Multe seriale şi desene animate, cum ar fi Luna de miere, Familia Flintstone şi mai recentele Familia Simpson şi King of the Hill, pun un foarte mare accent pe diferenţele între stilurile de comunicare, deseori involuntar umoristice, dintre soţi şi soţii. Bărbaţii vorbesc despre sporturi, mâncare, vânătoare şi jocuri de noroc, iar femeile din aceste filme despre sentimente, prietenii, relaţii şi viaţa de familie. Mai mult, aceste seriale înfăţişează în mod tipic bărbaţii ca fiind mai puţin receptivi din punct de vedere emoţional sau, punând problema mai puţin politicos, „mai opaci” decât femeile.

  

     

Psihologul american John Gray, autor al unor cărți de popularizare a dus acest punct de vedere cu un pas mai departe, asemănând metaforic femeile şi bărbaţii cu creaturi de pe planete diferite. În seria de un imens succes „Marte şi Venus” de cărţi de autoperfecţionare, Gray a avansat poziţia radicală conform căreia bărbaţii şi femeile au stiluri atât de diferite de a-şi comunica nevoile, încât se înţeleg greşit unii pe alţii în mod continuu:

„Nu numai că cele două sexe comunică diferit, dar ele gândesc, simt, percep, reacţionează, răspund, iubesc şi apreciază diferit. Aproape că par să provină de pe planete diferite, vorbind limbi deosebite”

 

Printre altele, Gray pretinde că limbajul femeilor se concentrează pe intimitate şi relaționare, iar cel al bărbaţilor pe independenţă şi competiţie. În plus, spune Gray, când sunt supărate, femeile îşi exprimă sentimentele, în timp ce bărbaţii se retrag într-o „peşteră”.

Ne putem întoarce la studiile existente pentru a pune patru întrebări majore:

  1. Vorbesc femeile mai mult decât bărbaţii?
  2. Dezvăluie femeile mai multe despre propria persoană decât bărbaţii?
  3. Își întrerup bărbaţii conlocuitorii mai mult decât femeile?
  4. Sunt femeile mai perceptive la indiciile nonverbale în compensație cu bărbaţii?

 

În plus, putem pune o altă întrebare: În măsura în care astfel de diferenţe există, cât de mari sunt ele ca mărime? Pentru a răspunde acestei întrebări, psihologii se bazează deseori pe un indicator, coeficientul d-Cohen, numit după statisticianul Jacob Cohen. Fără a intra în antipaticele detalii statistice, coeficientul d-Cohen ne spune cât de mare este diferenţa dintre grupuri în raport cu variabilitatea din interiorul acestor grupuri. Ca termen de comparație, un d-Cohen de 0.2 este considerat mic, 0.5 este unul mediu, iar 0.8 sau mai sus este deja o valoare mai mare. Pentru a furniza câteva elemente de comparaţie, coeficientul d-Cohen pentru diferenţa medie dintre bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte trăsătura de personalitate a conştiinciozităţii (femeile fiind mai conştiincioase) este de aproximativ 0.18, pentru agresivitatea fizică (bărbaţii fiind mai agresivi), de aproximativ 0.60, iar pentru înălţime (bărbaţii fiind mai înalţi), este de aproximativ 1.7.

 

 

  

(1)   Vorbesc femeile mai mult decât bărbaţii?

Când psihologul Janet Hyde a combinat într-o „metaanaliză” rezultatele a 73 de studii controlate, a găsit un coeficient global d-Cohen de 0.11, reflectând un caracter ușor mai vorbăreţ la femei față de bărbaţi. Totuşi, această diferenţă este sub valoarea considerată „mică” (0.20), fiind abia observabilă în viaţa de zi cu zi. Psihologul Matthias Mehl şi colegii săi au bătut încă un cui în coşciugul ipotezei caracterului vorbăreţ al femeilor datorită unui studiu care a urmărit conversaţiile zilnice a 400 de studenţi dotați cu reportofoane portabile. Psihologii au descoperit că femeile şi bărbaţii pronunțau la fel de multe cuvinte pe zi, aproximativ 16.000.

      

(2)   Dezvăluie femeile mai multe despre propria persoană decât bărbaţii?

Contrar stereotipului după care femeile vorbesc mult mai mult decât bărbaţii despre preocupările personale, Hyde a găsit un coeficient d-Cohen de 0.18 de-a lungul a 205 studii. Acest rezultat reprezintă o valoare mică şi indică faptul că femeile dezvăluie doar într-o mică măsură mai multe lucruri despre propria persoană decât bărbaţii.

    

(3) Își întrerup bărbaţii conlocutorii mai mult decât o fac femeile?

Da, deşi de-a lungul a 53 de studii referitoare la diferenţele între sexe în ceea ce priveşte conversaţia, Hyde  a găsit din nou o diferenţă mică, un coeficient d-Cohen de 0.15. Chiar şi această diferenţă este greu de interpretat, deoarece cercetările sugerează că întreruperile şi schimbarea subiectului conversaţiei reprezintă, în parte, o funcţie a statutului social. În studiile în care femeile sunt în poziții de conducere, acestea tind să întrerupă mai des, să schimbe de mai multe ori subiectul sau să vorbească mai mult decât bărbaţii.

   

(4) Sunt femeile mult mai perceptive la indiciile nonverbale în comparație cu bărbaţii?

Aici răspunsul este oarecum mai clar şi este un „da” confirmat. Metaanalizele referitoare la adulţi, realizate de Judith Hall, care examinează capacitatea participanţilor de a detecta sau diferenţia emoţiile (cum ar fi tristeţea, fericirea, furia şi frica) pe feţele oamenilor, au sugerat un coeficient d-Cohen de aproximativ 0.40, deşi o metaanaliză asupra copiilor şi adolescenţilor, realizată de Erin McClure, a sugerat o diferenţă mai mică, de doar 0.13.

  ***

Astfel, bărbaţii şi femeile comunică într-adevăr în modalităţi ușor diferite, iar câteva dintre aceste diferenţe au o mărime suficient de mare pentru a conta cu adevărat. Totuşi, când interacționează, bărbaţii şi femeile sunt mai mult asemănători, decât diferiţi, în privinţa stilurilor de comunicare şi nu este clar cât de multe din diferenţele existente se datorează deosebirilor intrinseci dintre sexe și câte provin din diferența de putere.

De-a lungul studiilor, diferenţele între sexe privitoare la comunicare rareori depăşesc valorile considerate „mici” după indicele d-Cohen. Astfel, să spunem că bărbaţii nu sunt de pe Marte, nici femeile, de pe Venus. În schimb, citând-o pe specialista în comunicare Kathryn Dindia, este mai corect probabil să spunem că „bărbaţii sunt din Dakota de Nord, iar femeile sunt din Dakota de Sud”.

   

Fragment din volumul 

50 de mari mituri ale psihologiei populare. Înlăturarea concepţiilor greşite despre comportamentul uman

de Scott O. Lilienfeld, Steven Jay Lynn, John Ruscio, Barry L. Beyerstein 
   

 

%d blogeri au apreciat asta: