Tag Archive: 50 de mari mituri ale psihologie populare



Pentru cineva ca mine, care nu a terminat o facultate de profil,  si care se apuca acum sa-si dea cu parerea despre acest gen carti, fie si din colectia “Psihologia pentru toti”, un volum ca “50 de mari mituri ale psihologiei populare”, care-si propune inlaturarea conceptelor gresite despre comportamentul uman, este o lectura obligatorie. Cei patru autori care au lucrat la acest tom isi propun sa fie niste mythbusters in domeniul psihologiei. Ei pun in circulatie temenul de psihomitologie, definit ca un vast corp de dezinformari, alcatuit din conceptii gresite, legende urbane, adevaruri injumatatite, erori indiscutabile. Exista o adevarata industrie a psihologiei populare, in care psihologii de televizor, alesi pentru carisma si nu pentru calitatile lor profesionale, sint virfurile aisbergului. Au aparut consilierii on-line in spatele carora se poate ascunde oricine (25 lei/sedinta).

Deschizind cartea, am constatat ca nu se ocupa in mod necesar cu ceea ce ma asteptam, adica cu procese si stari psihice, ci mai mult cu modul in care functioneaza mintea umana. Astfel, se demitizeaza conceptii cum ar fi: ne folosim numai 10% din creier, testele de inteligenta sint nereprezentative pentru un anumit tip de oameni, luna plina favorizeaza internarile la psihiatrie si infractiunile, memoria functioneaza ca un reportofon, hipnoza readuce la suprafata amintiri etc. Aud foarte des replica: “Iti spun eu cum sta treaba”. Cu totii ne pricepem la fotbal, politica si, desigur, la oameni.Cei mai multi dintre noi cred ca asa-numitul bun-simt e suficient pentru a-i judeca corect pe cei din jur. Ne “ajuta” in acest sens ceea ce psihologii numesc realism naiv, credinta gresita ca vedem realitatatea asa cum este. Ceea ce ne demostreaza autorii e ca bunul-simt e departe de a fi un indicator al realitatii. Fiecare demitizare e insotita de exemple de reprezentari ale ei in cultura, in special din cinematografie. Inevitabil, filmele hollywood-iene sint cele care perpetueaza cele mai multe dintre psihomituri, cum ar fi ca schizofrenia inseamna un fel de dubla personalitate, ca bolnavii mintali sint mai toti violenti sau ca barbatii si femeile comunica in modalitati diferite…

Citeste intreg articolul scris de Jean Lorin Sterian pe site-ul Veioza Arte


Oamenii pot învăţa diverse lucruri, cum ar fi o limbă străină, în timp ce dorm – așa sună Mitul 21 din excelentul volum 50 de mari mituri ale psihologiei populare.

  

Imaginaţi-vă că aţi putea învăţa toată informaţia dintr-o carte de psihologie de 500 de pagini în timpul câtorva nopţi de somn sănătos. Aţi putea plăti pe cineva să înregistreze pe bandă întreaga carte, să pună înregistrarea de-a lungul câtorva nopţi şi, iată, aţi reţinut-o în întregime. Aţi putea să vă luaţi la revedere de la toate acele nopţi târzii în care ajungeaţi să citiţi despre diversele teorii psihologice.

Amazon.com conţine o mulţime de produse proiectate să ne ajute să învăţăm în timp ce dormim, inclusiv CD-uri care pretind că ne ajută să învăţăm spaniolă, ebraică, japoneză şi chineză mandarină pe măsură ce rulează mesaje subliminale în timp ce suntem adormiţi buştean. Nu e de mirare că rezultatele unei anchete au dezvăluit că

  • 68% dintre studenţii la nivel de licenţă credeau că oamenii pot învăţa noi informaţii în timpul somnului.

   

 

[hipnopedia: 1’40”-2’30”]

 

Învăţarea asistată în somn constituie, de asemenea, un aspect foarte des întâlnit în multe cărţi populare, seriale şi filme. În romanul strălucit, dar oripilant, al lui Anthony Burgess (2006), Portocala mecanică, adaptat ulterior de regizorul Stanley Kubrick într-un film premiat, oficialii guvernamentali încearcă fără succes să utilizeze tehnicile de învăţare asistată în somn pentru a transforma personajul principal, Alex, dintr-un psihopat clasic într-un membru respectabil al societăţii.

Într-un episod al celebrului sitcom Prietenii tăi, Chandler Bing (interpretat de Matthew Perry) încearcă să se lase de fumat punând-şi, în timpul somnului, o casetă ce conţinea sugestii referitoare la renunţarea la fumat. Cu toate acestea, fără ca el să ştie, caseta conţinea sugestia „Eşti o femeie puternică şi încrezătoare”, făcându-l pe Chandler să se comporte într-o manieră feminină în viaţa de zi cu zi. (…)

   

    

     

Pentru a cerceta ipotezele referitoare la învăţarea asistată în somn, investigatorii trebuie să aleagă la întâmplare unii participanţi care să audă în timp ce dorm stimuli înregistraţi audio, cum ar fi cuvinte dintr-o limbă străină, pe când alţii să audă casete „de control”, constând în stimuli irelevanţi. Mai târziu, ei trebuie să examineze, printr-un test standardizat, cunoştinţele lor referitoare la aceşti stimuli.

În mod interesant, unele descoperiri iniţiale asupra învăţării asistate în somn au dezvăluit rezultate încurajatoare. În 1955, un grup de investigatori a expus marinari la codul Morse în timp ce dormeau. Trei săptămâni mai târziu, aceşti marinari au stăpânit codul Morse mai repede decât au făcut-o ceilalţi marinari. Alte studii din fosta Uniune Sovietică au părut, de asemenea, să furnizeze confirmări pentru afirmaţia că oamenii ar putea învăţa lucruri noi, cum ar fi cuvinte sau fraze, în timp ce ascultă înregistrări pe casete audio în timpul somnului.

Totuşi, aceste rapoarte iniţiale au neglijat o explicaţie alternativă crucială: casetele audio ar fi putut să trezească subiecţii!

 Problema este că aproape toate studiile care prezintă efecte pozitive nu au monitorizat undele cerebrale ale subiecţilor pentru a se asigura că erau într-adevăr adormiţi în timp ce ascultau înregistrările. Studiile mai riguroase, care au monitorizat undele cerebrale ale subiecţilor pentru a se asigura că dorm, au oferit puţine dovezi sau niciuna pentru învăţarea asistată în somn.

Fragment din cartea     

50 de mari mituri ale psihologiei populare

de Scott O. Lilienfeld, Steven Jay Lynn, John Ruscio, Barry L. Beyerstein

  

 


Editura TREI lansează la targul de carte Gaudeamus o noua colectie:

PSIHOLOGIA PENTRU TOTI, serie care prezintă pe intelesul tuturor cele mai influente teorii si descoperiri din domeniile psihologiei si psihoterapiei.

 

Poza coperta (accepta imaginile in mailul tau pentru a o putea vedea) 50 DE MARI MITURI ALE PSIHOLOGIEI POLULARE

Autori: S.O. Lilienfeld, S. Jaylinn, J. Ruscio, B.L. Beyerstein
Traducere din engleza de Ilinca Halichias

Ne folosim doar 10% din capacitatea creierului? Suntem atrasi de parteneri diferiti de noi, care ne completeaza? Majoritatea oamenilor bolnavi mental sunt violenti? Hipnoza ajuta la reamintirea unor evenimente uitate? In fiecare zi, stirile de presa, programele de televiziune, filmele si internetul ne bombardeaza cu afirmatii in ceea ce priveste o multime de subiecte psihologice – functionare cerebrala, amintiri recuperate, testarea cu poligraf, relatii romantice, relatii copil–parinte, tulburari mentale si psihoterapie, pentru a numi doar cateva dintre ele. Desi disponibile cu promptitudine in librarii si pe internet, sursele de psihologie populara abunda in mituri si conceptii gresite, dezinformarea referitoare la psihologie fiind cel putin la fel de raspandita ca informatia corecta. Fara un ghid calauzitor, demn de incredere, pentru a face distinctia intre mitul psihologic si realitate, suntem expusi riscului de a ne pierde intr-o jungla de conceptii gresite.

Poza coperta (accepta imaginile in mailul tau pentru a o putea vedea) PSIHOLOGIA JOCURILOR VIDEO

Autori: Serge Tisseron, Isabelle Gravillon
Traducere din franceza de Dragos Jipa

Jocurile video sunt prezente peste tot, spatiul pe care-l ofera este din ce in ce mai frumos, istoriile pe care le povestesc sunt din ce in ce mai captivante, iar adeptii lor, singuri sau in retea, traiesc emotii exceptionale. Numeroase intrebari framanta parintii si profesorii, dar si jucatorii trecuti de adolescenta: Jocurile video pot fi aliati in cresterea copilului, favorizand dezvoltarea diferitelor abilitati sau sunt nocive si creeaza dependenta? Sunt ca niste monstri ascunsi in spatele ecranului care vor devora copiii? Exista o frontiera de netrecut intre scoala si jocurile video? Este posibila vindecarea tulburarilor psihice cu ajutorul lor?

Poza coperta (accepta imaginile in mailul tau pentru a o putea vedea) ARTA DE A FAURI OAMENI. PSIHOLOGIA FAMILIEI

Autor: Virginia Satir
Traducere din engleza de Nicoleta Dascalu

Viata unei familii seamana cu un aisberg: majoritatea oamenilor cunosc doar o zecime din ceea ce se intampla – zecimea pe care o vad si o aud. Unii banuiesc ca ar putea fi mai mult decat atat, dar nu stiu exact ce si nici nu stiu cum sa caute. Pornind de la experienta sa terapeutica bogata, autoarea subliniaza rolul important al familiei pentru dezvoltarea tuturor membrilor sai, atat copii, cat si adulti. In toate familiile, disfunctionale sau nu, actioneaza aceleasi forte: stima de sine a fiecarui membru al familiei, comunicarea dintre membrii familiei, regulile de interactiune dintre ei si legaturile familiei cu societatea. 

 

Poza coperta (accepta imaginile in mailul tau pentru a o putea vedea) PSIHOPATOLOGIA VIETII COTIDIENE

Autor: Sigmund Freud
Traducere din germana de D. Ştefănescu si H. Spuhn

Fiecare dintre noi a avut momente in care nu si-a putut aminti un nume propriu, a uitat de o intalnire, a pierdut un obiect primit in dar de la o persoana apropiata. Sunt toate aceste „acte ratate” cauzate de un periculos proces de deteriorare a creierului sau doar expresii simbolice ale unor tensiuni sau conflicte psihice? Daca vrei sa citesti gandurile ascunse ale celorlalti invata de la Freud cum sa decriptezi actele ratate!

%d blogeri au apreciat: