Tao pentru fumători

Acum o să vă ofer perspectiva taoistă despre cauzele rădăcinilor fumatului şi ale dificultăţii de renunţare la un obicei care dăunează.

Tot ce am spus mai înainte despre fumat este valabil, dar face referire doar la sfera operativă, nicidecum la cea fundamentală. Motivaţia fundamentală este următoarea: ţigara ne oferă prilejul de a ne simţi respiraţia. Atunci când inhalezi fumul în plămâni, simţi cum aerul pătrunde în tine. Apoi, când expiri (aerul a lăsat substanţele care se depun pe plămânii din ce în ce mai negri), nu doar că simţi respiraţia, dar o mai şi vezi. Şi poți să te joci cu ea.

Fumatul ne pune în contact cu propria respiraţie, iar respiraţia este principala şi cea mai importantă activitate a omului. Fumatul ne face să ne simţim mai vii, dar cu ce preţ! Chiar cu acela al vieţii. (…)

Dacă vei reuşi să‑ţi controlezi respiraţia, vei reuşi să‑ţi controlezi şi corpul, mintea şi viaţa. O respiraţie bine reglată va aduce regularitate în gândire, emoţie şi acţiuni. Pe scurt: vei avea mai multă energie, mai multă vitalitate şi bună stare şi vei fi mai fericit. Cum aşa? Este posibil, deoarece respiraţia deschide canale prin care poate circula forţa vitală. Acestea sunt rutele din tai chi, despre care vom vorbi pe larg mai încolo.

Practicanţii de yoga, meditaţie sau arte marţiale ştiu cum să‑şi simtă respiraţia şi fără să fumeze. Tot aşa pot fi reglate şi dorinţele — cele de gratificare orală, cele de folosire a mâinilor, cele legate de foc, cele de socializare sau chiar de statut social — fără să‑ţi faci rău sau chiar să te sinucizi pe parcurs. Asta e calea taoistă de renunţare o dată pentru totdeauna la fumat.

Fragment din Puterea lui Tao. Cum să-ţi găseşti liniştea în vremuri tulburi, de Lou Marinoff

 

5 cărți pentru o minte senină și o vacanță împlinită

Ți-ai făcut bagajul? Ai pus tot? Nu uita să mai vâri în rucsac ori în sacoșa de plajă și un energizant pentru suflet. Iată cinci propuneri pline de prospețime și optimism. Te vor ajuta să te cunoști mai bine, dar și să înveți înțelepciunea plăcerilor simple.

  

       

5. Mă eliberez, de Frédéric Fanget

Cum poți să scapi de acea voce interioară care te critică întruna? Și cum să te cunoști mai bine și să-ți devii propriul aliat, domolind cicălelile care vin din interior? Autorul francez îți oferă o serie de”trucuri” simple, cu ilustrări convingătoare din viața de zi cu zi.

 

4. Cum să-ți ajuți norocul. Patru principii simple care îți vor shimba norocul – și viața, de Richard Wiseman

Nimeni nu se naște norocos, susține mediatizatul psiholog britanic la care apelează adesea presa scrisă insulară, dar și BBC. Ideea cărții pleacă de la o cercetare psihosocială condusă de autor: vei reuși să vezi cu alți ochi ghinionul și norocul, dar vei învăța și cum să-ți asculți mai atent intuițiile norocoase și să utilizezi la maximum șansele care ți se oferă.

 

3. Cum să fii tu însuţi ca să trăieşti din plin, de Alain Braconnier

Ce faci când dai de greu? Fugi de probleme, te faci că nu există, te îmbolnăveşti subit sau arunci vina asupra altcuiva? Toate acestea sunt niște „mecanisme de apărare” nepotrivite, care adâncesc nefericirea. Ce-ar fi să încerci noi mijloace defensive, precum umorul, anticiparea, afirmarea de sine sau sublimările plăcute?

 

2. Înţelepciunea simplă. Lucrurile mărunte care transformă viaţa de zi cu zi, de Dean Cunningham

60 de capitole cu tot atâtea subiecte de digerat. 60 de teme vitale propuse de un coach de dezvoltare personală, fost campion de karate al Marii Britanii. Printre ele: competiția, neatașarea, iertarea, credința, energia, eliberarea și conștientizarea.

 

1. Seninătatea. 25 de povestiri despre echilibrul interior, de Christophe André

Descoperiţi înţelepciunea vieţii de zi cu zi ascunsă în micile și efemerele momente de fericire, precum un telefon de la un vechi prieten, un jurnal abandonat și redescoperit sau o frunză dansând în vânt. Învăţaţi să savuraţi clipa, să vă relaxaţi, să zâmbiţi și să vă menţineţi trupul binedispus și spiritul treaz.

 

Ce citim în această vară? Lecturi de vacanţă

Vara este deja aici, practic, iar sezonul lecturilor relaxate pe şezlong, sub soarele imbietor, sau in hamac, la umbra unui copac, cu o limonadă, o cafea sau un ice-tea alături işi intră in drepturi. V-am trezit deja dorul de citit? 🙂

Iată propunerile noastre, intre care sperăm să găsiţi cartea perfectă care să vă facă vara mai frumoasă. Incepem cu o listă interesantă despre fericire, acest subiect care ne atinge zi de zi in felurite căi. Si mai departe, veti descoperi o multime de alte titluri minunate.

Volume cu şi despre fericire:

Despre Arta Fericirii |Si nu uita sa fii fericit |O sută de zile de fericire | Cum să-ţi construieşti fericirea |Fericirea începe azi |Fericirea mea eşti tu

Literatură:

Oona şi Salinger | Interesanţii | Fata din tren | Marile minciuni nevinovate | Personal | Avertisment | Paradoxul  iubirii | Pasărea bunului Dumnezeu | Cazul Eduard Einstein | Va amintiţi de David Foenkinos? | VINA | America dezgolită de la brâu in jos 2 | Pastila roşie | Gravitaţie | NADA

Carte pentru copii:

Cine a fost….Albert Einstein | Cine a fost…Leonardo Da Vinci | Cine a fost…William Shakespeare| Frank Einstein şi motorul cu antimaterie | Iepuraşul şi Ariciul | Pasiunea lui Cherry si Cufărul lui Skye  |Spuneti-mi Jake 1 si Spuneţi-mi Jake 2

Carte pentru adolescenţi:

Vocea pumnalului | Regina Adevărată | Jumătatea Rea şi Jumătatea Sălbatică |  Băiatul Echo | Tuturor băieţilor pe care i-am iubit | Belhzar | La răscruce de dresuri | Oraşe de hârtie

Psihologie şi lifestyle:

Ma eliberez | Puterea lui Tao | Sensurile ascunse ale vietii | Budismul Zen si psihanaliza | Imagini mişcătoare | Jocurile noastre de toate zilele | | Magia ordinii | Cum să slabeşti peste noapte | Viitorul lui Dumnezeu | Ghidul sănătăţii depline

TREI la Bookfest: Noutăţi literare pentru adulti, tineri şi copii

Intre 20 şi 24 mai vă aşteptăm la târgul de carte BookFest 2015, la ROMEXPO, pavilionul C. Am pregătit o mulţime de titluri noi, preţuri speciale la cărţi, cu discount de până la 50% şi peste 100 de volume la 10 lei, plus două lansări inedite: volumul de poezie Gravitaţie al Svetlanei Cârstean şi cea mai noua lucrare a cunoscutului psiholog francez Christophe André – „Despre arta fericirii. 25 de lecţii pentru a învăţa cum să trăieşti fericit” Iar pentru cei care nu vor ajunge la târg, avem promoţii si pe site, in toate colectiile de carte.

Iată câteva din cele mai noi cărţi care vă aşteaptă la standul nostru:

Literatura de referinta si fiction Bestsellers

• Despre arta fericirii. 25 de lecţii pentru a învăţa cum să trăieşti fericit, de Christophe André
• VINA, de Camelia Cavadia
• America dezgolită de la brâu în jos 2, de Raluca Feher
• Interesanţii, de Meg Wolitzer
• Fata din tren, de Paula Hawkins
• Oona & Salinger, de Frédéric Beigbeder
• Marile minciuni nevinovate, deLiane Moriarty
• O sută de zile de fericire, de Fausto Brizzi
• Exerciţiul miraculos, de Daniel Glattauer
• Personal, de Lee Child
• Lupul roşu, de Liza Marklund
• Avertisment, de Renee Knight
• Femeile care au renunţat la bărbaţi, de Karine Lambert
• Final, de Fernanda Torres
• Paradoxul Iubirii si Noua dezordine amoroasa, de Pascal Bruckner
• Ghici cine moare primul, de M. J. Arlidge
• Cazul Linda, de Leif G. W. Persson
• Si dacă e adevărat…, de Marc Levi
• Pasărea bunului Dumnezeu, de James McBride
• Cazul Eduard Einstein, de Laurent Seksik
• Nada, de Andrei Dosa
• După ce ne-am întâlnit, de Anna Todd
• Puterea lui Tao, de Lou Marinof
• 40 de zile, de Chris Simion
• Gravitaţie şi Floarea de menghină, de Svetlana

Colectia pentru tineri: Young Fiction Connection

• Vocea pumnalului, de Patrick Ness
• Băiatul Echo, de Matt Haig
• Jumătatea sălbatică, de Sally Green
• Regatul luminilor, de Leigh Bardugo
• Tuturor băieţilor pe care i-am iubit, de Jenny Han
• Regina adevărată, de Erika Johansen

Colectia pentru copii

• Pasiunea lui Cherry si Cufărul lui Skye , de Cathy Cassidy
• Spuneti-mi Jake 1 si Spuneţi-mi Jake 2, de Jake Marcionette
• Frank Einstein, de Jon Scieszka
• Cine a fost…Albert Einstein?
• Cine a fost…William Shakespeare?
• Cine a fost…Leonardo de Vinci?
• Colecţia Ce să faci…
• Colectia Iepuraşul şi Ariciul

Psihologie, Lifestyle si Educatie: vezi cele mai noi titluri aici.

Top 10 noutăți PSI la Bookfest

De ce s-au certat Freud și Jung? Ce fel de tablouri gustă un psihiatru? Și cum să vă descurați cu un copil ”dificil”? Găsiți răspunsurile în noile volume de psihologie ce vă așteaptă  la Bookfest. Iată 10 dintre cele mai noi și interesante titluri de nonficțiune (psihologie, dar și educație și sănătate) pe care le puteți cumpăra cu preț redus la Romexpo între 20 și 24 mai.

  

    

10. Cum să slăbești peste noapte. Cum mintea sănătoasă nu prea merge fără un corp sănătos, vă recomand cea mai proaspătă apariție din colecția ”Citește sănătos” a Editurii Lifestyle (parte a grupului Trei). Nu e încă o carte cu diete-minune, ci e un volum scris de o profesoară universitară de medicină, cu cele mai potrivite shake-uri și exerciții fizice pentru reglarea metabolismului vostru.

 

9. Arta și știința predării. Celebrul teoretician Robert Marzano recomandă, plecând de la cercetări de ultimă oră, cele mai bune strategii pentru proiectarea lecțiilor și pentru o relație bună cu elevii. Aflați din cartea lui care sunt cele 10 jaloane ale unei predări eficiente.

 

8. Puterea lui Tao. Pe Lou Marinoff, surprinzătorul profesor de filosofie practică, îl știți deja din Întrebări fundamentale, respectiv Înghite Platon, nu Prozac. De această dată, veți putea afla în ce fel străvechile învățături ale lui Lao Zi pot deveni extrem de utile pentru hopurile noastre cotidiene.

 

 

 

7. Ghidul DSM-5 pentru clinicianul inteligent. DSM-5 aduce o serie de noi diagnostice și reorganizări ale vechilor tulburări mentale. Psihiatrii, psihologii, consilierii sau alți specialiști ai sănătății mentale vor afla cu ce schimbări esențiale vine noul sistem de clasificare a bolilor psihice.

 

6. Copilul care îți dă de furcă. Există 5 tipuri de copii ”dificili”, susține pediatrul și psihiatrul S. Greenspan: hipersensibil, interiorizat, sfidător, agresiv și neatent. O carte care nu oferă doar ”ponturi” pentru părinți și educatori, ci și o cale de a-i înțelege și de a empatiza cu acești copii.

 

5. Eros și civilizație. Herbert Marcuse vă provoacă la un exercițiu de dez-ideologizare, adică să regândiți premisele societății ”abundenței” și competitivității capitaliste. Marcuse a inspirat multe din mișcările de emancipare a minorităților sau din curentele ecologiste ori de critică socială.

 

 Descărcați de aici catalogul tuturor noutăților de psihologie 

de la Bookfest 2015!  

 

 

  

4. Seria Ce să faci? este o combinație excelentă între activități și exerciții ludice, respectiv sfaturi psiho-educaționale. Cărțuliile despre furie, adormit și anxietăți funcționează cel mai bine când sunt citite de copii împreună cu un părinte/educator.

 

3. La terapie în fustița de balerină. Dacă v-au plăcut povestirile terapeutice ale lui Yalom sau ale lui Kottler & Carlson, vă veți delecta și cu istoriile de viață sau din cabinet din această carte. Concepte psihodinamice mai vechi sau mai noi sunt explicate intuitiv de trei psihoterapeute americane.

 

2. Despre arta fericirii  este o carte-obiect. Psihiatrul parizian Christophe Andre (îl știți deja din Seninătatea, Și nu uita să fii fericit etc.) a avut ideea de a-și împărtăși grăunțele sale de înțelepciune de viață (de psihologie pozitivă), luând ca pretext secvențe din 25 de tablouri din istoria picturii. Vă vor captiva comentariile empatice și subtile, lipsite de limbajul pretențios al albumelor de artă.

 

1. Corespondența Freud-Jung. Prietenia dintre cei doi a durat mai puțin de un deceniu și s-a consumat înainte de Primul Război Mondial. Veți afla din aceste schimburi epistolare cum s-au cizelat conceptele psihanalitice, cum își comentau cei doi cazurile de cabinet și cum a început să capete contur mișcarea psihanalitică internațională.

 

 

Cum îmbunătățești relația de cuplu? Seară de psihologie la Seneca Anticafe

Joi e seară de psihologie la Seneca Anticafe. Se va discuta despre cuplu și familie, despre fidelitate și optimism.

Pe 7 mai, Iuliana Alexa, redactor-șef al revistei Psychologies, vă așteaptă la o discuție despre psihologie, nevoia de terapie și dezvoltarea personală așa cum se practică azi în România. Coordonatoare a cărții de interviuri Românii la psiholog (Trei, 2014), Iuliana Alexa o va avea ca invitată pe Ramona Covrig, psihoterapeut cu experiență, președinte și formator la Institutul de Psihologie și Psihoterapie Adleriană (IPPA).

În ambianța intimă de la cafeneaua Seneca Anticafe, vor fi abordate teme și probleme de interes general: Cum se poate îmbunătăți relația de cuplu sau cea dintre părinți și copii? Cum putem fi mai optimiști? etc. Participarea la eveniment nu necesită rezervare, ci doar achitarea tarifului de 8 lei, care acoperă (pentru o oră, potrivit conceptului de la Seneca Anticafe) consumul de ceai, biscuiți, fructe și accesul la o bibliotecă cu mii de cărți.

 

  

Ramona Covrig este autoarea cărții Psihologia infidelității (Ed. IPPA, 2011) și este unul dintre cei peste 20 de psihologi români intervievați în volumul Românii la psiholog. Mai jos, puteți citi, ca o avanpremieră, un fragment din discuția dintre Ramona Covrig și Iuliana Alexa purtată în volumul Românii la psiholog, discuție centrată acolo în jurul relației de cuplu și infidelității:

  

I.A.: Gelozia este o reacţie firească? Câtă gelozie e normală şi unde începe patologicul?

R.C.: Gelozia pare firească atât timp cât este măgulitoare. Când gelozia nu este în legătură cu iubirea, ci cu posesia, nu mai este nici atrăgătoare şi nici unitate de măsură pentru iubire. Te poţi întreba totuşi cum se face că pentru a descoperi că‑l iubeşti pe celălalt, a fost nevoie să apelezi la un registru de emoţii negative, precum furie, suspiciune, neîncredere sau să îţi pierzi „uzul raţiunii“. Sub această acoperire, te poţi comporta iraţional, abuziv, tiranic, exagerat, ilogic şi toate acestea pe motivul că eşti îndrăgostit. Paradoxal, nu? Cum însă niciun comportament de pe lumea aceasta nu este în van, şi gelozia are un scop, fie el conştientizat sau nu. Gelozia poate acoperi comportamente abuzive scuzabile, poate fi o scuză pentru a controla, pentru a‑l ţine pe celălalt în stres sau teamă, cu gândul încolţit de a „evada“ într‑o lume mai bună sau mai dreaptă, sau cu dorinţa de a dovedi permanent fidelitatea. Oricum ar fi, acest proces este sau poate deveni epuizant, pînă la patologic. Persoana geloasă trăieşte o dramă reală în mintea sa, iar suferinţa este autentică, iar când celălalt partener se simte nedreptăţit şi atacă, la rândul său, reţeta pentru conflicte este completă. Poate că ar fi bine să vă străduiţi să înţelegeţi ce contribuţie aveţi în acest coşmar, care sunt ideile cu care se confruntă persoana geloasă şi în ce mod puteţi începe amândoi schimbarea, căci, de regulă, cel acuzat se aşteaptă ca cel gelos să înceapă schimbarea. Această aşteptare poate amâna evoluţia ambilor.

I.A.: Care sunt elementele care ne spun că trăim într‑o relaţie de cuplu bună?

R.C.: Veţi şti că relaţia este sănătoasă atunci când există respect mutual şi empatie, când timpul privat este respectat, când vă asumaţi responsabilităţi pentru tot ceea ce se întâmplă în relaţie, când visurile cu care veniţi în relaţie se împlinesc, pentru că celălalt nu se împotriveşte progresului vostru, când evitaţi să fiţi defensivi şi încercaţi să fiţi setaţi pe rezolvarea problemei, când vă uitaţi cu optimism la partener, când sunteţi prieteni, când relaţia de cuplu nu se diluează sau nu se contopeşte în relaţii de familie, când copilul nu trece pe primul loc în faţa relaţiei de cuplu, ci merge în paralel, ca două unităţi la fel de importante, când vă simţiţi conectaţi, când simţiţi că sunteţi semnificativi în ochii celuilalt, când simţiţi că sunteţi încurajaţi şi din asta „vă cresc aripi“ şi aveţi curajul de „a muta şi munţii din loc“ şi când vă lăsaţi influenţaţi unul de celălalt. Veţi şti când relaţia de cuplu este disfuncţională atunci când sunteţi în stilul defensiv, vă criticaţi unul pe celălalt, vă descurajaţi în mod constant, vă spuneţi cuvinte ofensatoare, există mai multă negativitate decât o atmosferă pozitivă sau optimistă, vă arătaţi dispreţul prin etichetare, eşuaţi în încercarea de a vă reconecta după o ceartă, distanţa dintre momentele de refacere este din ce în ce mai mare, puneţi des accentul pe problemele perpetue şi nu înţelegeţi de ce nu se rezolvă, neînţelegând că „perpetuu“ nu înseamnă „nerezolvabil“, ci „acceptabil“ sau, din contră, „inacceptabil“ şi, în consecinţă, atrage după sine părăsirea relaţiei, când acceptaţi violenţa de orice natură…

  

 

Agresivitatea pasivă la serviciu: cum te comporți cu un coleg veșnic îmbufnat

Tim Murphy, coautor al cartii „Agresivitatea pasiva  –  cum sa o recunosti si sa o controlezi la tine si la ceilalti”, defineste ca trasaturi pasiv – agresive determinante:

• starile de spirit imprevizibile,
• conceptia pesimista,
• iritabilitatea si temperamentul ostil (chiar si prin manifestari non-verbale),
• atitudinea ursuza (toleranta scazuta la frustrare, nervozitate, sensibilitate de reactie extrema),
• si firea incapatanata, vesnic nemultumita si rautacioasa.

Personalitatile pasiv – agresive sunt foarte sensibile la critica, urmarile unui asemenea comportament fata de ele putand sa se manifeste timp indelungat prin reactii din partea lor de tipul imbufnarii, amanarii sau parasirii bruste a locului de munca, fara nici o explicatie.

Cu acest tip de personalitati este de dorit ca, la serviciu, asteptarile tale sa fie explicite inca de la debutul relatiei tale cu ele, iar eventualele nemultumiri sa fie exprimate cat mai curand dupa comportamentul care te-a deranjat, sa fie cat mai precis conturate, fara etichetari la adresa persoanei. Spune-i:

Iar ai intarziat la sedinta; deranjezi astfel intreaga echipa de la lucru (consecintele asupra muncii), iar pe mine ma supara acest lucru (consecintele asupra ta).

Sfaturi utile pentru a nu reacționa pripit la comportamentul pasiv-agresiv:

• Rezista tentatiei de a raspunde cu aceeasi moneda!
• Pazeste-te de reactiile necontrolate, de tip reflex automat!
• Nu iti ignora propriile emotii, frustrari si sentimente de deruta!
• Fa o distinctie clara intre impresii si realitati concrete.
• Fii constient de faptul ca altii ar putea incerca sa iti manipuleze starile afective.

Fragmente din articolul Cum ne comportam cu colegii imbufnati de pe eva.ro

  

Ce facem cu grijile celor mici? O inedita colectie psi pentru copii & parinti

Editura Trei va invita miercuri, 29 aprilie, ora 18.30, in libraria Carturesti-Verona la lansarea colectiei Ce sa faci…, o inedita serie de ghiduri practice psihoeducative care ii va ajuta pe cei mici sa treaca peste cele mai sacaitoare probleme (de la insomnii si ingrijorari la ganduri negative si explozii de furie).

Anca (Munteanu) Ganciu – presedinte al Asociatiei Romane de Psihanaliza a Legaturilor de Grup si Familie „Enrique Pichon Riviere” – va vorbi la lansare alături de educatoarea Daniela Neculai de la gradinita ERA Kinderland. Iata si o invitatie a Ancai Gangiu, care aduce in discutie una din primele trei carti din colectie, Ce sa faci… sa scapi de griji:

*

La Saptamana Psi pentru Parinti, am avut tema „Copilarie cu sau fara griji” si am incercat impreuna sa ne intoarcem in timp si sa ne amintim ce ne ingrijora, supara, intrista sau enerva cand eram mici.

Multi considera copilaria o perioada fara griji si spun copiilor ca „nu au dreptul” sa se enerveze sau sa planga pentru ca au tot ce le trebuie, nu sunt nevoiti sa munceasca, sa plateasca facturi si rate, sa conduca masina printr-un trafic aglomerat, sa faca fata sefului nervos si cate si mai cate, ignorand ceea ce copiii simt si gandesc, ceea ce copiii isi doresc si spera si ignorand mai ales ca lumea arata altfel de la inaltimea unui copil. (La Saptamana Psi, o mamica ne-a istorisit o intamplare simpatica in care fetita ei de 3 ani ii arata ceva pe care mama a reusit sa-l vada doar cand s-a aplecat pana la inaltimea fetitei.)

De aceasta data, ne vom intalni la lansarea colectiei „Ce sa faci…?”. Editura Trei a publicat deja primele trei carti si vom discuta despre copiii anxiosi, ingrijorati, despre cei care se infurie si despre cei carora le este frica sa mearga la culcare sau sa ramana singuri in patul lor.

Dar sa ne intoarcem la „griji” si la cat de framantati de ele sunt uneori copiii (a se vedea ghidul Ce sa faci… sa scapi de griji). De obicei, familia stie prin ce trece acest copil si incearca cu orice prilej sa-l linisteasca, incurajandu-l sau convingandu-l ca va face fata, ca nu va pati nimic, ca este suficient de pregatit etc. Dar spre disperarea familiei, toate asigurarile si incurajarile sunt in zadar! Copilul este la fel de ingrijorat si anxios ba chiar mai mult! Unii copii pot sa exprime ce simt si o fac des ajungand sa-i plictiseasca si sa-i exaspereze pe ceilalti cu aceleasi temeri, de cele mai multe ori nejustificate…

Dupa ce au epuizat toate variantele de a-l linisti pe copilul anxios, unii adulti cauta ajutor la un psiholog iar altii isi dau seama ca exista o alta persoana anxioasa in jurul lui. Adesea intalnim parinti care spun: „Si eu eram asa si am luptat mult ca sa ma schimb. Simt adesea anxietate doar ca n-o arat!”. Pe de alta parte atunci cand intalnim familii in care exista un copil anxios, vedem intr-adevar ca anxietatea si ingrijorarea ii fac sa renunte la multe activitati, sa-si limiteze vacantele, sa fie cu inima stransa in tot felul de situatii in care s-ar putea distra de minune.

Aceasta carticica aduce insa ceva nou – cooperarea copilului! El va putea citi cartea, va desena in ea, va completa diferite propozitii intocmai ca intr-un caiet cu activitati distractive. Asa va reusi, impreuna cu cei care vor sa-l ajute, sa gaseasca solutia pentru a scapa de multimea de griji care nu-i dau pace si il impiedica sa se bucure.

In acelasi timp, adultii vor reusi sa inteleaga ce poate fi atat de ingrijorator pentru un copil, cat de intense sunt sentimentele lui si cat de mult il stanjeneste aceasta anxietate in a-si face si mentine prietenii, in a participa la jocuri, petreceri, intreceri sportive, in a canta, dansa si chiar in a-si cunoaste si pune in valoare propriile abilitati si talente.

*

Despre colectie:

Colecția Ce sa faci… se adreseaza copiilor mici de gradinita si celor din invatamantul primar si e conceputa de specialista americana in psihologia copilului Dawn Huebner si ilustrata de Bonnie Mathews. Primele trei ghiduri traduse sunt:



1. Ce sa faci… sa scapi de griji – Ghid pentru copiii care vor sa invinga anxietatea 
   
2. Ce sa faci… cand iti iesi din fire – Ghid pentru copiii care nu-si pot stapani furia
   
3. Ce sa faci… cand ti-e frica sa te bagi in pat – Ghid pentru copiii care adorm greu


Bărbatul plicticos pe care-l ocoleau toate femeile. Un exercițiu comportamental

Olivier, 32 ani, caută cu disperare o femeie cu care să-și trăiască viața.

„E mereu aceeași chestie, de îndată ce mă cunosc și m-au văzut de patru-cinci ori, mă părăsesc zicându-mi că nu am nimic interesant de spus…”

Efectiv, față în față cu Olivier, suntem mirați să vedem un om care nu exprimă nicio emoție. Are chipul încremenit, o voce monotonă ce răspunde monosilabic pe același ton la întrebările care îi sunt puse. Olivier nu exprimă niciodată ce simte sau gândește. Descrie faptele într-un mod rece și eficient. În aceste condiții, nu e greu de imaginat că persoanele pe care le întâlnește îl găsesc cam nepăsător și nu mai vor să-l vadă. Dar de ce este Olivier astfel? Și în acest caz, efortul depus pentru conceptualizarea cognitivă îl va face să se înțeleagă mai bine.

Regula de viață a lui Olivier este „Trebuie să ajung în miezul lucrurilor”. Așa că se exprimă foarte succint, într-un mod eficient, desigur, dar fără suflet și căldură. În cursul terapiei sale, am înțeles că dorința lui de a intra în miezul lucrurilor pentru a păstra viu interesul celuilalt e bazată pe ideea că, din copilărie și până în prezent, nu a fost o persoană atrăgătoare. Se gândea mereu că, nefiind atrăgător, trebuia să facă un lucru ca să devină astfel. Soluția lui personală a fost să ajungă în miezul lucrurilor.

Trebuie să vă spun cum, în cursul terapiei, am reușit să-l fac pe Olivier să înțeleagă că credința lui „Dacă ajung în miezul lucrurilor, voi fi atrăgător” nu era adaptată la viață. Majoritatea femeilor pe care le întâlnise aveau impresia că vorbea prea puțin, prea lapidar, fără să dea destule detalii, dar nu știau ce gândea el cu adevărat sau ce simțea. I-am propus un exercițiu comportamental foarte simplu. L-am rugat pe Olivier să-mi vorbească două minute despre un eveniment recent. El mi-a spus că fusese ales reprezentantul salariaților din întreprinderea lui. L-am îndemnat să o formuleze cu tonul său obișnuit; el a făcut-o monoton, inexpresiv.

Apoi i-am cerut lui Olivier să spună exact aceeași istorisire, aceleași fapte, adică alegerea lui ca reprezentant al salariaților, dar descriindu-și emoțiile, tot ce simțise când aflase rezultatul, la ce se aștepta, ce i spunea vocea lui interioară. Atunci a povestit întâmplarea într-un mod călduros, emoționant, luând atitudine și exprimându-și sentimentele. Grupul (căci era terapie de grup) i-a văzut chipul schimbându-se. Era surâzător, s-a înălțat pe scaun, vocea îi era mai puternică, mai sigură. Toți cei din grup au fost impresionați de această schimbare, care, trebuie să recunosc, m-a șocat și pe mine. Toți membrii grupului, mai ales femeile, au manifestat interes pentru a doua versiune a istorisirii lui Olivier, ceea ce i-a permis acestuia să-și contrazică schema „Dacă intru în miezul lucrurilor, voi fi interesant” și să găsească una alternativă: „Pot fi mai interesant exprimând ce simt, emoțiile, gândurile și părerile mele.”

Fragment din Mă eliberez, de Frédéric Fanget

  

 

 

Despre cum lauda poate produce pierderea încrederii

Tocmai când intram în clasă pentru a‑mi recupera fiica de la grădiniţă, am auzit‑o fără să vreau pe educatoare spunându‑i fiicei mele: ”Ai desenat cel mai frumos copac. Bravo.” Câteva zile mai târziu, a arătat spre alt desen al fiicei mele, remarcând: „Tu chiar eşti o artistă!“. De fiecare dată am rămas fără cuvinte.

 

Cum să îi explic educatoarei că aş fi preferat să nu‑mi laude fiica?

În vremurile de astăzi împărţim cu dărnicie laude copiilor noştri. Lauda, încrederea de sine şi performanţa şcolară, se crede în general, se ridică şi cad împreună. Însă cercetarea actuală sugerează altceva — în ultimii zece ani, mai multe studii asupra stimei de sine au ajuns la concluzia că a lăuda un copil numindu‑l „deştept“ s‑ar putea să nu îl ajute la şcoală. De fapt, s‑ar putea să cauzeze rezultate scăzute. Adesea un copil va reacţiona la laudă prin renunţare — de ce să faci un desen nou dacă deja l‑ai făcut „pe cel mai bun“? Sau copilul ar putea pur şi simplu să repete aceeaşi lucrare — de ce să deseneze ceva nou sau într‑un fel nou dacă aşa cum l‑a făcut deja este întotdeauna apreciat?

  

Dar dacă lauda nu construieşte încrederea unui copil, ce o face?

La scurtă vreme după ce am devenit psihanalist, am discutat toate aceste lucruri cu o femeie în vârstă de optzeci de ani pe care o chema Charlotte Stiglitz. Charlotte — mama câştigătorului Premiului Nobel pentru economie Joseph Stiglitz — preda cursuri pentru creşterea eficienţei lecturii în nord‑vestul Indianei de mulţi ani. „Nu laud un copil mic pentru că a făcut ceea ce ar trebui să facă“, mi‑a spus. „L‑am lăudat când a făcut ceva cu adevărat dificil — cum ar fi să împartă jucăriile sau să dea dovadă de răbdare. Şi mai cred că e important să spună ”mulţumesc”.

Odată am privit‑o pe Charlotte lucrând cu un băiat de patru ani care desena. Când acesta s‑a oprit şi şi‑a îndreptat privirea spre ea — probabil, aşteptând laudă —, ea a zâmbit şi a spus: „E mult albastru în pictura ta“. El a răspuns: „Este heleşteul din apropierea casei bunicii mele — e un pod“. A luat un creion maro şi a spus: „Îţi voi arăta“. Fără să se grăbească, ea i‑a vorbit copilului, dar, mult mai important, a observat, a ascultat. A fost prezentă.

 

A fi prezent e ceea ce construieşte încrederea copilului, pentru că îi arată acestuia că merită să te gândeşti la el.

Fără asta, un copil poate ajunge să creadă că activitatea sa e doar un mijloc de a câştiga lauda, în loc să fie un scop în sine. Cum ne putem aştepta ca un copil să fie atent dacă noi nu suntem atenţi la el? A fi prezent, fie alături de copii, fie alături de prieteni sau chiar faţă de tine însuţi, este întotdeauna o muncă grea. Dar nu este această atenţie — sentimentul că cineva încearcă să se gândească la noi — ceva ce ne dorim mai mult decât ne dorim lauda?

Fragment din Sensurile ascunse ale vieții de Stephen Grosz