Toată lumea mînată de o curiozitate ştiinţifică normală a auzit de piramida nevoilor umane, o teorie complexă elaborată de psihologul american Abraham Maslow.

Acesta, un geniu necontestat al epocii sale şi al domeniului în care a performat, indică drept decisivă pentru edificarea culturii asigurarea nevoilor primare specifice făpturii omeneşti. Nu există performanţă socială în condiţiile în care individul se simte periclitat. Şi să nu facem vreo confuzie: reacţia defensivă disperată nu este nici creatoare, nici integrabilă mediei comportamentale. Fără hrană, adăpost şi certitudinea zilei de mîine, nici un om sănătos la minte nu va scrie Război şi pace şi nici nu va inventa laserul.

Motivatie si afaceri

Creativitatea lui Abraham Maslow nu s-a limitat însă la descifrarea universului sufletului şi minţii umane. Ideile sale au fecundat şi alte domenii ale spiritului. De pildă, foarte puţină lume are cunoştinţă despre opiniile extrem de precise formulate de acesta cu privire la progresul managementului şi al leadershipului contemporan. Numeroşi inşi au auzit de Maslow în calitate de inventator al psihologiei umaniste, însă puţini sînt la curent cu faptul că a stabilit o corespondenţă foarte interesantă cu unul dintre stîlpii industriei financiare americane, celebrul Rockefeller.

Despre toate aceste aspecte tratatează selecţia din textele lui Maslow cu referire la temă operată de Deborah C. Stephens şi apărută recent la noi sub titlul Motivaţie şi afaceri. Ca şi Freud, Maslow porneşte de la constatarea, empiric întemeiată, că majoritatea oamenilor nu sînt atinşi de boli psihice majore, ci suferă doar de variate forme de nevroză, aceasta nefiind conotabilă ca o maladie mentală, ci numai ca un deranj psihic gradual, frecvent minor – în orice caz, ameliorabil sau chiar vindecabil. Nevrotici fiind, oamenii medii, deşi cu potenţial valoros de inventivitate şi creativitate, se tem să-şi deconspire talentele şi aspiraţiile.

Ei bine, în acest plan, într-un asemenea moment ar trebui să intervină managerul companiei, cumva ca un fel de psihoterapeut. Intervenţia sa, în sensul potenţării, încurajării şi stimulării creativităţii ascunse în individ, dacă este făcută cu înţelepciune şi tact, poate prilejui adevărate minuni. Tratat astfel, angajatul nu doar că se simte băgat în seamă, respectat şi valorificat, dar el va deveni un fidel al corporaţiei, în care se va regăsi ca într-o familie lărgită. Cazul marilor structuri productive nipone exemplifică fără rest o asemenea mentalitate şi strategie. (Ceea ce nu înseamnă că experienţa japoneză este reproductibilă oriunde şi oricum, căci ea are la bază o tradiţie culturală şi etică foarte îndepărtată de paradigma occidentală, axată îndeobşte pe un individualism feroce!)

A stimula libertatea de spirit, creativitatea şi comunicarea liberă a ideilor: aşa arată viziunea lui Abraham Maslow despre managementul modern. Psihologul american a vorbit despre aceste aspecte cu mult înainte ca un Richard Branson sau un Bill Gates, de pildă, să-şi facă apariţia. Nu e deloc sigur că aceştia doi l-au citit pe Maslow, dar comportamentul lor i-au ilustrat în practică tezele. Averea lui Gates şi Branson, miliardari în dolari, a fost realizată pornind de la carisma personală, profunda cunoaştere, justa utilizare şi respectarea valorii oamenilor cu care s-au înconjurat. În cartea lui Maslow, Motivaţie şi afaceri, transpar toate aceste elemente ale unei realităţi economice dezirabile, fireşte, şi în România. Doar că în patria Mioriţei lucrurile sînt foarte-foarte complicate…

 

Citiți continuarea cronicii lui Valentin Protopopescu

în Observatorul cultural

  

Reclame