Archive for iunie 11, 2012



Update din partea AIPsA:


Dragi prieteni, din motive imprevizibile si independente de noi, locul de desfasurare al Conferintei „Omul plat” sustinuta de Ion Vianu s-a schimbat. 

Ne vom vedea prin urmare la Libraria Bastilia din Piata Romana nr. 5 (langa ASE, intre Strada Caderea Bastiliei si Bd. Lascar Catargiu) – la cafeneaua de la etajul 2. Restul datelor (zi, ora) raman neschimbate – adică sâmbăta asta (16 iunie), de la ora 16.
***

Asociaţia Interdisciplinară de Psihanaliză Aplicată vă invită să participaţi la Conferinţa „Omul plat” a psihiatrului, romancierului şi eseistului Ion Vianu, care va avea loc sâmbătă, 16 iunie, ora 16, la Librăria Cărtureşti de la Institutul Francez (Bd. Dacia nr. 77). Librăria Bastilia (Piaţa Romană nr. 5), în cafeneaua de la etajul 2.

  

   

Omul plat este omul post-religios şi post-psihanalitic, fără dimensiunea profunzimii. Epoca noastra practică explicaţia în detrimentul înţelegerii. Consideraţii despre o lume fără culise, de o profundă superficialitate.” – Ion Vianu

Intrarea este liberă.

Conferinţa se desfăşoară în seria întâlnirilor lunare interpretative AIPsA.

Detalii la www.cafegradiva.ro

   

Ion Vianu a publicat la Editura Trei:


Din nefericire, sunt momente în vieţile noastre, ale tuturor, când adevărurile simple sunt trecute cu vederea sau când înţelepciunea conţinută în ele este dată deoparte de toate necesităţile vieţii şi traiului. Exact asta i s-a întâmplat Samanthei.

Crescuse într-un mic oraş la ţărmul mării. Din câte mi-a spus despre el, era greu de imaginat o ambianţă mai idilică în care să-ţi petreci copilăria. Venea de la şcoală de-a lungul plajei, culegând de pe mal scoici frumoase, sepii cu spinarea moale pentru crescătoria ei de păsări şi alte surprize misterioase care erau aduse de valuri din tot felul de rămăşiţe ce pluteau în apele oceanului.

Iubea libertatea pe care o simţea când briza mării, de o răcoare revigorantă, îi adia prin şuviţele lungi. Alerga, toată numai bucurie, picioarele afundându-i-se în nisip şi stropii reci plescăindu-i pe degete. Pescăruşii o chemau de sus cu strigătele lor ori se avântau din aer aidoma unor suliţe spre sol când ţinteau ceva ce le putea servi de hrană. Când delfinii zburdau în golf ea sărea în sus de încântare, dar ceea ce-i plăcea cel mai mult era să şadă pe stânca ei preferată pe un promontoriu abrupt, urmărind nuanţele pastelate ale apusului de soare, când o minge caldă de lumină se cufunda în braţele mării.

Pe măsură ce a crescut, a avut tot mai puţină vreme să colinde de-a lungul ţărmului. Timpul a devenit important într-un mod în care nu fusese niciodată în copilăria ei. Era adolescentă acum. Învăţa să preia responsabilităţile maturităţii care bătea la uşă şi, odată cu vârsta adultă, a venit şi implicarea că trebuia să uite de plăcerile şi voioşia copilăriei. Acum era vremea să se pregătească pentru viitor şi să uite bucuria de a fi în prezent. Avea teme de făcut, examene pentru care să studieze şi o carieră la care să se gândească.

Samantha s-a adaptat bine. Şi-a trecut examenele cu brio, a fost admisă la o facultate bună de drept şi şi-a părăsit orăşelul de la ţărmul mării pentru a urma o carieră în metropolă. În primii ani găsea mereu timp să se întoarcă în orăşelul ei de pe coastă în concedii, dar acestea treceau repede. Tensiunea tot mai mare a noii cariere a însemnat că mai rămânea doar puţin timp pentru vizitele acasă şi încă şi mai puţin pentru a se plimba pe malul pe care-l iubise atât.

Succesul a adus înstărire şi un apartament frumos în suburbia „corectă”, dar, din păcate, nu şi fericire. Samantha se simţea tot mai descurajată. Îi lipseau libertatea şi voioşia copilăriei. Sperând să le redobândească, a angajat un artist să-i picteze un tablou mare al unui apus în golful ei de-acasă. Şedea în faţa tabloului, încercând să-şi recapete amintirile.

Fragment din:

Era frumos, dar nu a funcţionat. Deznădejdea ei a crescut, iar sănătatea a scăzut. A constatat că devine tot mai sensibilă la răceli şi gripe — acele boli agasante care îţi amintesc că eşti vulnerabil şi îţi semnalează că ceva nu este chiar în regulă cu tine.

A căutat muzică new age, sperând să aducă în livingul ei sunete de valuri, de pescăruşi şi de balene. Se forţa să stea în faţa tabloului şi să asculte sunetele artificiale ale oceanului. Dar mintea ei nu era acolo. Avea termene limită de respectat, obiective financiare de realizat şi probleme de afaceri de rezolvat.

Într-o zi a trebuit să viziteze un client care trăia la mare. Când a părăsit biroul lui pe seară, soarele apunea. Urmându-şi inima, mai degrabă decât ce-i dicta mintea (care îi amintea de raportul urgent pe care trebuia să-l încheie până a doua zi), şi-a condus maşina într-un parc de la malul mării. Samantha şi-a azvârlit pantofii din picioare, şi-a scos ciorapii şi a început să meargă prin apa de lângă mal. Nisipul rece, umed îi masa tălpile picioarelor, briza proaspătă a oceanului îi mângâia sufletul şi a simţit cum se înalţă, ca şi cum s-ar fi aflat pe aripile unui pescăruş.

Se simţea întinerită. Timpul petrecut la ţărmul mării fusese reconfortant şi agreabil. Inima i s-a înălţat, trupul i s-a relaxat, iar mintea i s-a concentrat pe prezent. Când era copil, învăţase ceva despre sursa sănătăţii şi fericirii ei. Tot timpul, o părticică din ea ştiuse cum să activeze din nou această sursă. Se mira cum de putuse să uite vreodată un lucru atât de important şi se întreba cum se putea asigura că nu-l va mai uita nicicând.

Caracteristici terapeutice

  • Probleme abordate: probleme de gestionare a responsabilităţii; îndeplinirea cerinţelor muncii; probleme de gestionare a timpului; sănătate şi stare de bine; neglijarea resurselor din trecut

  • Resurse dezvoltate: a găsi timp pentru a vă aminti ce a funcţionat în trecut; a face uz de abilităţi din trecut pentru a face faţă prezentului; a face uz de plăceri trecute; a dezvolta abilităţi de grijă de sine

  • Obiective propuse: acceptaţi-vă abilităţile; redescoperiţi resurse folositoare; dezvoltaţi strategii pentru gestionarea stresului şi a timpului; aduceţi-vă aminte de nevoia de a avea grijă de voi înşivă.

%d blogeri au apreciat: