Am 10 ani si vreau sa divortez!

Nojoud Ali este o fetiţă dintr-o familie săracă din Yemen. Tatăl ei a considerat că nu mai are bani să o ţină acasă și i-a dat-o în căsătorie unui bărbat cu 20 de ani mai în vârstă decât ea. Deși promisese să aștepte ca fetiţa să devină majoră pentru a o trata ca femeie, bărbatul respectiv o bătea zilnic și o siluia. Nici familia soţului, nici familia ei n-au sprijinit-o pe Nojoud. Dimpotrivă.
Fetiţa a reușit într-o bună zi să fugă și a ajuns la porţile tribunalului din Sanaa. A cerut divorţul. A avut norocul să fie ascultată de o avocată ce se ocupa cu apărarea drepturilor femeii.
Cazul a fost fără precedent în Yemen şi a stârnit agitaţie în media din întreaga lume. Cartea relatează povestea fascinantă și dură a acestui copil care a fost obligat să renunţe la copilărie și la jucării pentru o căsnicie. Pe 10 noiembrie 2008, cea mai tânără divorţată a lumii a primit, la New York, Premiul „Femeia anului”, decernat de revista americană Glamour. A împărţit această neașteptată consacrare cu vedeta de cinema Nicole Kidman, cu secretarul de stat american Condoleezza Rice și cu senatoarea Hilary Clinton. S-a scris despre ea în New York Times, Los Angeles Times și revista Times.

Această mărturie inedită este co-semnată de jurnalista Delphine Minoui. Ca reporteră specializată în problemele Orientului Mijlociu, ea a relatat pe larg în presa franceză toate evenimentele majore care au marcat această regiune asiatică în perioada ultimilor 12 ani. În anul 2006, ea a primit Premiul Albert Londres pentru o serie de reportaje pe care le-a realizat în Irak și în Iran.

Ziarul RING a acordat cartii un spatiu generos in editia din 20 decembrie:

“Volumul ilustrat cu fotografii şi desene ale micuţei Nojoud este o adevărată călătorie în lumea unei fetiţe care a reuşit să îşi apere inocenţa şi să se împotrivească abuzurilor acceptate de tradiţie”.

Tulburatoarea poveste a fost remarcata si de Simona Chitan, in Adevarul din 31 decembrie:

“Volumul „Divorţată la 10 ani” surprinde cu sensibilitate drama fetiţei care a hotărât totuşi să-şi ia soarta în mâini şi se apere singură într-o lume care nu a apărat-o şi i-a ucis copilăria.”

Cititi un fragment din “Divortata la 10 ani” pe siteul Pandora M, in sectiunea Cutia Pandorei. Click aici

 

“Divorțată la 10 ani”, Nojoud Ali, în colab. cu Delphine Minoui, Editura Pandora M, Colectia “Reality Shock”, 2010.

Grecoaica din inima dictatorului irakian

Cum ajunge o adolescentă de 16 ani să de îndrăgostească de un bărbat ambiţios, atractiv şi hotărât într-un decor exotic al Orientului Mijlociu nu este prea greu de înţeles.

   

Pe cât de repede se înamorează Parisoula de Saddam Hussein, la o petrecere în vecini, pe atât de repede afecţiunea ei pare să se destrame. În mod ironic, prima iubire a Parisoulei este înfrântă şi depăşită de căsătoria aranjată de părinţi, cu arabul bogat Sirop.

După o serie de întâlniri secrete (întregite, desigur de partide de amor de neuitat), relaţia imposibilă (atâta timp cât părinţii dezaprobau atât caracterul, cât şi opţiunile politice ale lui Saddam) între tânăra grecoaică și Hussein  este pecetluită de căsătoria dintre Parisoula şi Sirop, în anii 70.

 

 

 

Irakul este însă pe cale să se schimbe la faţă. Saddam Hussein este omul cu numărul 2 în stat, pe cale să devină numărul 1 iar influenţa sa nu va întârzia să se facă simţită. Parisoula este femeia aleasă de Saddam Hussein nu drept soţie, ci drept amantă, statut pe care dictatorul irakian se va îngriji să-l protejeze prin măsuri mai mult sau mai puţin directe: naţionalizarea averii părinţilor şi a soţului, exilarea lui Sirop şi cererea de divorţ sunt doar câteva din strategiile  pe care Saddam Hussein le adoptă din umbră pentru a o păstra pe Parisoula aproape.

Ce poate să facă Parisoula, împreună cu copiii ei? Nimic altceva decât să supravieţuiască. Principialitatea într-o relaţie cu un dictator este periculoasă, atâta timp el se poate simţi ameninţat de orice limită care i se impune, de orice refuz pe care îl aude. Parisoula joacă pe cartea siguranţei, a tăcerii, trebuie să se protejeze pe ea şi pe familia ei, renunţă şi la căsnicie şi la libertate.

 

 

 

Cu toate acestea, rămâne o femeie independentă financiar şi social, nu este doar amanta lui Saddam, ci o funcţionară competentă în organizaţiile diplomatice irakiene. Viaţa ei atârnă de capriciile  lui Saddam Hussein, iar Parisoula este nevoită să intrepreteze succesiv rolul de amantă, mamă, soră, în funcţie de context. O astfel de viaţă, trăită în umbra unui dictator corupt de putere atrage, pe lângă privilegiile sociale şi influenţă, absenţa prieteniilor şi imposibilitatea de a lua decizii prea mari cu privire la propria persoană.

Parisoula dovedeşte însă o mare putere de regenerare psihologică şi emoţională, chiar şi după traversarea infernului unei duble dictaturi: cea politică din Irak, densă în evenimente şi crime sângeroase, dar şi cea amoroasă, ambele întregind un sentiment de ameninţare  drept cadru existenţial.

Citiți întreaga recenzie a volumului de memorii Viața mea cu Saddam Hussein pe blogul libris.ro.

 

Mărturia unui popor oprimat de propriii lideri

Între terorism și apărarea demnității umane, granița este subțire.

       

La începutul acestui an, volumul Fiul Hamasului (Pandora M, 2010) a făcut valuri deopotrivă în lumea palestiniană şi în ţările în care a fost publicată până acum. Imediat după publicare, Mosab Hassan Yousef a devenit rapid unul dintre cei mai controversaţi autori contemporani.

  

 

 

Născut în 1978, Mosab era fiul unuia dintre fondatorii Hamas, mişcarea islamică de rezistenţă din teritoriile palestiniene. Povestea lui a dezvăluit încălcarea tuturor zonelor interzise din conflictul israeliano-arab. Cruzimea împărţită deopotrivă între soldaţii israelieni şi militanţii arabi, spionajul pentru serviciile secrete israeliene şi activitatea la cel mai înalt nivel în organizaţia palestiniană şi chiar convertirea la creştinism după o copilărie marcată de momente impresionante din viaţa de zi cu zi a Islamului de azi.
 

 

  

Dacă urmăreşti interviurile date de Mosab, chiar şi cel video de pe site-ul oficial al cărţii, te izbeşte fragilitatea psihologică a persoanei care a trecut prin închisorile israeliene, s-a confruntat cu sadismul unora dintre colegii săi de penitenciar şi a spionat pentru ambele părţi implicate în conflict.

 

 

 

Cartea este presărată cu explicaţii ale contextului istoric în care a luat naştere conflictul din Orientul Apropiat şi de scene copleşitoare pentru oricine este hotărât să acorde credit nelimitat uneia dintre părţile implicate. Şi când vorbim despre părţi nu putem să facem abstracţie de faptul că, dincolo de implicaţiile religioase ori politice, adevărata dramă este cea trăită de familii normale sfâşiate de fiecare acord şi de fiecare neînţelegere între oficialii marilor şi micilor puteri.

În acelaşi timp, Fiul Hamasului este şi povestea unei convertiri, dar şi mărturia oricărui popor oprimat de propriii lideri. Acelaşi scenariu care se repetă în istorie în toate perioadele de declin cunoscute de marile civilizaţii şi imperii: corupţia liderilor, decăderea popoarelor, falimentul eroilor.

Recenzie apărută în ziarul Ring. 

 

Citește și:

Blonda lui Saddam. Ce n-a văzut Bagdadul…

O carte care a creat valuri in lumea intreaga: Fiul Hamasului

Primele 3 cărți din colecția REALITY SHOCK

    

 

Blonda lui Saddam. Ce n-a văzut Bagdadul…

Din cutia Pandorei M, au scăpat deja trei cărți cu povești șocante de viață: istoriile de spionaj ale Fiului Hamasului, dezvăluirile amantei lui Madoff și straniile dileme morale ale unui avocat neamț specializat în crime. 

Ei bine, urmează o poveste cu Saddam neștiutul, așa cum l-a cunoscut doar amanta sa grecoaică, Parisoula Lampsos (vezi mai jos fotografia ei la bătrânețe). Viața mea cu Saddam Hussein se numește următoare apariție din seria Reality Shock de la Pandora M. Suplimentul cultural al Ziarului Financiar (Ziarul de Duminică) aruncă buzduganul, oferind un fragment în avanpremieră. Iată cum își începe povestea cea pe care tot Bagdadul o cunoștea sub numele de cod ”Blonda”:

 

Când l-am întâlnit prima oară pe Saddam Hussein de abia împlinisem 16 ani.

Nimic din ceea ce deprinsesem până atunci nu mă pregătise pentru întâlnirea cu Saddam şi nimeni nu putea să bănuiască felul în care avea să mi se schimbe viaţa dupa acea seară. Până în vara lui 1968 tot ceea se se întâmplase în viaţa mea fusese planificat de dinainte şi singura mea teamă fusese să nu-i supăr pe părinţi şi pe cei şapte fraţi. Mă temusem ca nu cumva, în calitate de fiică şi soră unică, să nu mă port în vreun fel care să îmi facă familia de ruşine.

Ce vremuri fericite erau pe atunci. Totul era atât de simplu.

Nu eram frumoasă, niciodată n-am fost. Dar eram foarte drăguţă. Aveam ochi mari, căprui, şi eram rotunjoară, moale şi pufoasă, aidoma unei gogoşi proaspăt coapte. Aveam părul blond-închis; îmi cădea lung pe spate. Dar altceva era remarcabil la mine, ceva mai greu de definit.

O rudă a încercat odată să le explice copiilor mei:

- Când mama voastră se plimba pe stradă în Bagdad ieşea toată lumea din magazine şi se uita după ea!

E adevărat. Chiar aşa era. Părea că sunt luminată. Şi nu umblam ca alte fete. Picioarele mi dansau. Pofta de viaţă mişca aerul în jurul meu. Şoldurile mi se legănau fără ca eu să-mi dau seama cum se întâmpla aşa ceva. Mama mă certa:

- Nu mai umbla aşa Pari, termină! Şi când stai jos ţine ţi spatele drept, picioarele apropiate şi mâinile pe genunchi!

(…)

Numele tatălui meu era respectat în cele mai înalte cercuri. În jurul nostru locuiau familii irakiene stimate, majoritatea creştine ca şi noi. Crucea Roşie şi multe ambasade îşi aveau sediile în cartierul nostru.

Viaţa de zi cu zi a familiei curgea între graniţe bine delimitate, unde fiecare îşi avea rolul stabilit. Tata era adesea plecat în călătorii de afaceri, iar mama era responsabilă pentru tot ce se petrecea în gospodărie. Când nu eram acasă, eram la club şi socializam cu alte familii din elita Badgadului din acea vreme. Petreceri, cine, înot, tenis, volei, băuturi cu sau fără alcool, un restaurant rafinat – tot ceea ce şi putea dori cineva vreodată. În fiecare joi sărbătoream ziua adolescenţilor. Dansam, ne îndrăgosteam, şi beam Fanta. În fiecare vineri cinam cu familia la club. Apoi tata juca cărţi cu prietenii lui, în timp ce mama îşi petrecea timpul în compania prietenelor ei.

  

 

(…)
Asta era viaţa mea când l-am întâlnit pe Saddam. O fetiţă drăguţă din societatea înaltă a Bagdadului. Habar n aveam de politică. Mă consideram europeană, iar familia mea era creştin ortodoxă. Contrastul dintre mine şi Saddam nici c-ar fi putut fi mai mare.

Saddam avea în jur de 30 de ani când ne-am cunoscut. Însă faptul că era semnificativ mai în vârstă decât mine a contat mai puţin în ceea ce avea să urmeze decât faptul că provenea dintr un mediu radical diferit de al meu. Saddam dusese o viaţă foarte modestă într un sat de lângă Tikrit, un oraş aflat la nord de Bagdad. Tatăl său fie dispăruse, fie murise înainte ca Saddam să se nască. Mama lui s-a recăsătorit mai târziu şi Saddam şi a petrecut o mare parte a copilăriei în casa unchiului său, la Bagdad.

Diferenţele uriaşe dintre experienţa mea de viaţă şi cea a lui Saddam au creat un echilibru ciudat între noi. El îşi lua în permanenţă revanşa. În ceea ce mă priveşte, n-am învăţat niciodată să mă supun. Mi-am ştiut dintotdeauna valoarea. Eram mândră de familia mea iubitoare şi am învăţat de timpuriu că respectul nu înseamnă slăbiciune. Puterea mea era, în felul ei, tot atît de mare ca şi cea a lui Saddam, chiar dacă era diferită.

Mă întreb adesea de ce mai sunt încă în viaţă. De ce tocmai eu am trăit, când atâta lumea a trebuit să moară în Irakul lui Saddam Hussein. Dar nu mă mai întreb cum de i-am stârnit interesul lui Saddam: într-o lume în care supunerea era din ce în ce mai prezentă, eu l-am amuzat din primul moment, prin simplul fapt că eram aşa cum eram.

Bineînţeles că totul s-a schimbat între mine şi Saddam atunci când am înţeles cine era el. Dar în acea primă seară, în acea vineri fatală din august 1968, nu ştiam nimic şi de aceea s-a născut între noi acel echilibru ciudat.

- Să nu te schimbi niciodată, Parisoula, îmi zicea deseori Saddam, să rămâi întotdeauna aşa cum eşti!

 

Motivele rezonabile ale criminalilor

Volumul Crime publicat în colecţia Reality Shock a editurii Pandora M dezvăluie faptul că motivaţiile din spatele pretinşilor infractori sunt adesea mai nobile decât credem, scrie Sever Gulea într-o recenzie pe blogul editurii Libris.ro. Iată câteva fragmente:

***

 

Lecţia pe care ne-o oferă naraţiunile lui Von Schirach este aceea că lucrurile devin adesea mai complicate, după ce vânătoarea s-a încheiat, înainte de a deveni mai simple. Mai precis, vinovăţia unui acuzat este dificil de probat chiar atunci când el este adus în faţa justiţiei (şi lucruri noi încep să iasă la iveală), iar dacă ea e uşor de dovedit, atunci pedeapsa recomandată nu este la fel de uşor de cântărit.

   

   

Dincolo de răsturnările spectaculoase de situaţie care sunt prezente în povestirile avocatului german, relatările lui Von Schirach ne apropie de dilemele etice şi juridice pe care cazurile de care s-a ocupat le-a scos în cale.

Ca să dăm numai câteva exemple în acest sens: un medic ajuns la vârsta senectuţii îşi ucide soţia cu toporul. Vinovat, pasibil de pedeapsă maximă? La prima vedere… dar, aşa cum ne dezvăluie povestea lui Von Schirach respectivul medic trăise o căsnicie amară, sub tirania şi injuriile nevestei şi nu ar fi putut să divorţeze pentru că-şi preţuia prea mult jurământul şi paradoxalul ataşament prin care încă se simţea legat de consoartă.

Crima sa era un rezultat al unei presiuni emoţionale dezvoltate în ani de zile iar regretele sale erau cât se poate de profunde şi de autentice. În aceste condiţii ce pedeapsă se cuvenea? Pedeapsa trebuia să descurajeze infractorul, să-l împiedice să repete infracţiunea, dar era destul de evident că medicul nu avea să mai facă aşa ceva în viaţa lui.

 

 

O soră îşi omoară fratele invalid. Nimic mai crud, am putea spune. Dar cei doi erau foarte legaţi unul de celălalt, scăpaseră de un tată violent şi supravieţuiseră unui accident de maşină, în urma căruia fratele suferea o degradare fizică progresivă. Singura legătură cu lumea pe care o mai păstra era interpretarea la violoncel a surorii lui. Iar sora lui, într-un acces profund de milă a luat decizia să-l eutanasieze. Ce pedeapsă putea primi?

Alte întrebări pe care cazurile le ridică:

• Se poate vorbi despre exces de violenţă în situaţiile de legitimă apărare?
• E rezonabil să presupui că cei afectaţi de probleme psihice care au tendinţe violente comit crime?
• Ce efect poate avea intimidarea asupra infractorilor?

Exploziile și nevrozele au mers bine la Bookfest

Scriitoarea suedeză Liza Marklund a fost cel mai bine vândut autor la Editura Trei, cu titlul „Explozii în Stockholm”, cu aproximativ 500 de exemplare cumpărate.

De altfel, seria de romane poliţiste a înregistrat cele mai mari vânzări la Editura Trei, scrie Adevărul într-un  bilanț al târgului Bookfest 2010.

Din colecţia Psihologie practică, titlul „Cum să trăim alături de un ‘nevrotic’ acasă şi la locul de muncă” de Albert Ellis s-a vândut în 430 de exemplare.

La Pandora M, parte din grupul editorial Trei, a fost lansată seria Reality Shock, din care s-au vândut 420 exemplare din cartea „Fiul Hamasului” de Mosab Hassan Youssef.

Cartea include mărturisirile unui dublu spion, fiu al unui lider Hamas care a lucrat pentru serviciile secrete israeliene.

 

Citește aici ce cărți au mai avut căutare la târg.

Top 7 cărți nou-nouțe la Bookfest

Despre unele din cărțile proaspete de mai jos am apucat să fac vorbire pe blog, despre altele nici n-am avut cum să postez vreun cuvințel, căci abia au sosit din tipar. Iată câteva noutăți pe care le veți găsi la standul de la târg al grupului editorial Trei.

 

7. Socrii toxici. Brrrrr… Mai e nevoie de lămuriri suplimentare? Poate doar pentru fericiții căsătoriți care n-au dat peste socrii șantajiști, care îți fac program sau îți manipulează partenerul(a), explicându-i cât de neadecvat(ă) ești. Autoarea, terapeuta Susan Forward, vă este cunoscută cu o altă carte de la Trei, Șantajul sentimental.

 

6. Explozii în Stockholm. Dacă ați prins gustul policierului nordic și al femeilor-detectiv (Stieg Larsson, Camila Läckberg), aveți o nouă ocazie să o luați pe urmele unor căutări detectivisto-jurnalistice,  întreprinse de această dată de reporterița Annika Bengtzon. Autoarea noului roman, Lisa Marklund, este proprietara uneia dintre cele mai importante edituri suedeze, dar își găsește inspirația sub soarele mediteranean, locuind de ceva vreme în Spania. Așa să tot scrii…

 

5. Clientul care m-a schimbat. Încă o porție de ciudățenii (bărbatul abuzat de extratereștrii, femeia care făcea ca o pisicuță, adolscenta îndopată abuziv cu medicamente de urâciosul director al unei clinici psihiatrice), culese din ședințele de terapie de către psihologii americani J.A. Kottler și Jon Carlson, autorii celebrului bestseller Mumia de la masa din sufragerie.

 

4. Jurnalul unei femei adultere. Colecția Eroscop (Belle de Jour, Sade, Bruckner) este deja o vedetă în sine. Ce are special noua carte din această colecție? Ajunge să vă spun că straniul triunghi amoros format dintr-un psiholog, pacienta sa (o violoncelistă) și un fotograf (toți absolvenți ai aceleiași școli evreiești) este urzit de mintea unui profesor universitar, specialist în studii iudaice – Curt Leviant predă la Rutgers University din New Jersey.

 

3. Fiul Hamasului. Autorul autobiografiei incluse în noua colecție de la Pandora M Reality Shock a crescut în Cisiordania, visând să devină un luptător Hamas. Totuși Mosab Hassan Yousef, fiul unuia dintre fondatorii mișcării Hamas, deschide la un moment dat ochii, se creștinează și devine agent dublu, lucrând pentru serviciul de spionaj al Israelului.

 

2. Ora de intimitate. Cu un dar al povestirii care mi-a amintit de Irvin Yalom, psihologul clinician Susan Baur pleacă de la discutabilele legături erotice inițiate de Anton Mesmer, Carl Gustav Jung sau Otto Rank cu pacientele lor și ajunge în prezent, când orice semn de intimitate devine un imens scandal de presă și de deontologie. Or, meritul autoarei este găsirea unei căi de mijloc între abuzurile ca-n thrillerele hollywoodiene și reglementările excesive, apărând ideea că terapia nu poate funcționa fără grijă și implicare afectivă.

 

1. Acolo unde tigrii sunt la ei acasă. Dacă aveți gustul ușor escapist al romanului de aventuri, împănat desigur cu citate și ironii postmoderne, dacă v-au plăcut Harta sferică a lui Arturo Perez-Reverte sau Insula din ziua de ieri a lui Umberto Eco, atunci o să citiți pe nerăsuflate povestea autorului de origine alegeriană Jean-Marie Blas de Robles. Papagalul Heidegger, iezuitul scrântit din povestea alternativă și aventurile gen Indiana Jones din jungla amazoniană o sa vă prindă, bag mâna-n foc!

Primele 3 cărți din colecția REALITY SHOCK

Au apărut primele 3 cărți din colecția REALITY SHOCK de la Pandora M.

Încă nu au ajuns în librării, sunt proaspete, dar dacă ajungeți zilele astea pe la Romexpo, le veți găsi la târgul de carte. REALITY SHOCK este o colecție nouă, puternică, nu mă pot împiedica să nu o laud, o să vedeți când puneți mâna pe fiecare carte că nu mint.

Graficianul a facut o treabă excelentă, s-a întrecut pe sine.

Cât despre conținut, v-am ales 3 povești adevărate, cât se poate de diferite:

• Un musulman este timp de 10 ani spion al Serviciilor secrete israeliene.
• Un avocat celebru relateză poveștile clienților săi, criminali sau infractori.
• Amanta lui Madoff dezvăluie o poveste de suflet care a durat 20 de ani și în urma căreia și-a pierdut toți banii.

 

1. FIUL HAMASULUI – Mosab Hassan Yousef (împreună cu Ron Brackin) 

Mărturisirile unui dublu spion, membru Hamas, care a lucrat pentru serviciile secrete israeliene.

Mosab Hassan Yousef este fiul unuia dintre liderii și fondatorii Hamasului. Această carte este autobiografia lui. Deși a crescut într-o familie islamică, contrariat de violența grupului din care făcea parte, Yousef a decis să se convertească la creștinism și să lucreze pentru Serviciile secrete israeliene. A fost timp de 10 ani dublu spion.

 

2. CRIME, Ferdinand von Schirach

Împărtășește experiența unui avocat însărcinat să apere infractori, criminali și oameni aflați sub incidența legii!

Crime este o colecție de povestiri inspirate de experiențele neobișnuite pe care le-a trăit Ferdinand von Schirach, avocat însărcinat să apere deopotrivă drepturile unor indivizi acuzați de grave infracțiuni sau ale unor inocenți care s-au trezit sub incidența legii.

• După patruzeci de ani de căsătorie, un gentlemen respectabil, doctor în medicină, își ucide soția. Cu sânge rece. Apoi, el singur, cheamă poliția. Sentința pe care o primește vă va contrazice de bună seamă așteptările.
• Un om jefuiește o bancă. Vă va părea incredibil, dar a avut motive întemeiate să facă acest lucru. Curtea germană îl va achita.
• O tânără femeie își ucide fratele. Din dragoste. Cât de inocentă poate fi ea?

 

Povești incredibile, dar absolut adevărate.

 

 

3. SECRETELE LU MADOFF – Sheryl Weinstein

Dragoste, bani, eu & Bernie

Cea mai cunoscută fraudă din istoria bursei americane, povestită de amanta celui care a comis-o, Bernard Madoff.

A fost o femeie de afaceri de excepție, deșteaptă și influentă. După o relație de 20 de ani cu Bernard Madoff a pierdut totul.

Reality Shock!

Ferdinand von Schirach, despre barbatul pe care l-a enervat nevasta.

“Friedhelm Fähner a lucrat toată viaţa ca medic generalist în Rottweil, eliberând anual 2800 de carnete de asigurare medicală în cabinetul lui aflat pe cea mai circulată stradă din oraş. A fost, de asemenea, preşedinte al Societăţii Culturale Egiptene, fiind şi membru al Clubului Lions. N‑a avut antecedente penale, n‑a comis nici măcar delicte minore.

Pe lângă casa în care locuia, deţinea două apartamente date spre închiriere, un Mercedes E‑Klasse de trei ani, cu interior din piele şi climatizare automată, precum şi aproximativ 750.000 euro, în obligaţiuni şi hârtii de valoare, şi o asigurare de viaţă pe termen limitat. Copii nu avea. Singura rudă încă în viaţă era sora lui, mai tânără cu şase ani, care locuia în Stuttgart cu familia, soţul şi cei doi copii. De fapt, nu prea ai avea ce povesti despre viaţa lui Fähner.

Excepţie făcând chestia cu Ingrid.”

După patruzeci de ani de căsătorie, un gentlemen respectabil, doctor în medicină, își ucide soția. Cu sânge rece. Apoi, el însuși, cheamă poliția. Sentința pe care o primește vă va contrazice de bună seamă așteptările.

Autorul cărții CRIME se numește Ferdinand von Schirach. De profesie, avocat de drept penal. Supranumit “avocatul celebrităților” (a reprezentat câteva figuri politice importante; a pledat în numele familiei actorului decedat Klaus Kinski, atunci când s-au publicat  fișelor medicale ale bolnavului). De curiozitate, el este, se pare, nepotul criminalului de război Baldur von Schirach (care a fost leader al mișcării tineretului nazist).  

CRIME este o carte foarte specială și bine scrisă. Atu-ul ei este însă subiectul: von Schirach poveștește câteva cazuri foarte ciudate cu care s-a confruntat în cariera sa.

Să luăm cazul primei povestiri din carte, care pleacă de la o întâmplare ABSOLUT ADEVĂRATĂ: un bărbat respectabil, a fost fidel 40 de ani neveste-sii, o scorpie nesuferită și cicălitoare, dar la un moment dat, nu a mai rezistat și a ciopârțit-o în bucăți. Ce credeți că a spus lumea din jur? Ceva de genul: “Bine a făcut, bietul om”. Schirach a fost numit avocatul apărării.

Și nu este singurul caz tare pe care l-a scos la lumină, citiți și restul cărții (apărută în Germania anul trecut și care este deja în curs de apariție în alte 25 de țări)!

CRIME, de Ferdinand von SCHIRACH,
colectia REALITY SHOCK, editura PANDORA M
Trad. din germană de Gabriella Eftimie
În librării din 15 iunie 2010