Category: Psihologie Practica


Ești șeful unui angajat care vorbește tot timpul, cerșește atenție și îi distrage pe ceilalți din treburile de la birou. Psihoterapeuta Katherine Crowley și consultanta în management Kathi Elster îți oferă în volumul ”Mă exasperează să lucrez cu tine” câteva sfaturi psihologice pentru a-l ține în frâu pe guralivul de serviciu.

Mecanicul guraliv

Burt lucrează ca mecanic șef la o mare reprezentanță de automobile. Cel mai bun mecanic din subordinea sa, Karl, întrunește toate calitățile pe care orice șef și le-ar dori de la angajații săi – e competent, de încredere, neobosit și mereu prezent. Cu o singură excepție. Karl are nevoie de foarte multă atenție atât din partea lui Burt, cât și a celorlalți mecanici de la garaj.

Karl vorbește fără contenire. Sporovăiește mereu și mereu despre cele mai mici detalii ale vieții sale. De la traficul în drum spre serviciu, la ce a mâncat la micul dejun, la emisiunile TV la care s-a uitat noaptea trecută, Karl povestește fără oprire. Dacă unul dintre ceilalți mecanici adresează o întrebare nevinovată, cum ar fi ”Cât e ceasul?”, Karl îi dă un răspuns în cinci minute. Poveștile lui interminabile le distrag atenția celorlalți și sunt o mare pierdere de timp.

Karl are o metodă pentru a se băga și-n sufletul lui Burt. Cel puțin o dată pe zi, Burt se întoarce și dă din greșeală peste Karl. Angajatul neobosit îl abordează rapid pe Burt cu numeroase întrebări despre fiecare dintre mașinile la care lucrează. Adesea, Karl doar vrea să i se confirme că face ceea ce trebuie pentru a repara un vehicul. Deși Karl este un mecanic excelent, personalitatea lui de ”cerșetor de atenție” îl calcă pe nervi pe Burt și-i scoate din sărite pe ceilalți mecanici. Burt hotărăște că trebuie să aplice în mod serios ”parentajul la firmă”, în cazul acestui angajat incomod.

Parentajul la firmă

1. Karl trebuie să cunoască în detaliu așteptările angajatorului: Burt îl scoate pe Karl la o cafea pentru a discuta despre viitorul lui la garaj. În timp ce servesc cafeaua și gogoșile, îi spune angajatului său entuziast că face parte din slujba lui să se înțeleagă bine cu ceilalți colegi de serviciu. Îi explică lui Karl că pălăvrăgind încontinuu la garaj îi distrage pe ceilalți de la lucru. ”Trebuie să încetezi. Când lucrezi la locul tău, abține-te te rog să mai vorbești. Poți să discuți cât ai chef în timpul pauzelor și după serviciu”.

Dar, totodată, Burt impune o nouă regulă: Karl trebuie să-și limiteze întrebările cât mai mult. ”Ești un mecanic extrem de capabil. Cunoști răspunsul la 95% din întrebările pe care le adresezi. Dacă e ceva urgent, notează-ți pe ceva și pune-o în cutia mea pentru corespondență”. Burt îl asigură pe Karl că va veni să-l verifice de trei ori pe zi la locul său de muncă. Burt încheie conversația cu un avertisment: ”Dacă vei continua să mă deranjezi pe mine și pe colegii tăi de serviciu, e posibil să trebuiască să-ți cauți altă slujbă. Ai la dispoziție două săptămâni ca să îți revii”.

2. Karl are nevoie de feedback consecvent: Karl e de acord să-și redreseze comportamentul. În ziua următoare, merge la biroul său și lucrează temeinic, fără sporovăieli. La sfârșitul zilei, Burt verifică și îl laudă pentru că a reușit să se abțină de la discuții. ”Azi a fost foarte bine. Ține-o tot așa”.

3. Karl va testa terenul: În ziua următoare, Karl încearcă să-l abordeze imediat pe Burt cu obișnuitele lui întrebări de baraj. Burt îl întrerupe în mijlocul unei propoziții și-i spune, ”Nu-ți pot răspunde acum la întrebări. Ori le scrii pe o hârtie și le pui în cutia mea, ori aștepți până ajung la locul tău de muncă, înainte de pauza de prânz”.

4. Instrumentele de lucru în afaceri sunt cei mai buni prieteni ai angajatorului: Burt pune la dosar conversațiile purtate cu Karl – incluzând ce schimbări de comportament a solicitat. Urmărește comportamentul lui Karl timp de două săptămâni și își dă seama dacă e bine să-l țină sau să-l concedieze.

(Fragment apărut inițial în ediția online a Ziarului Financiar)

Va așteptăm la Bookfestul de săptămâna viitoare (30 mai – 3 iunie, la Romexpo) cu cel mai râvnit bestseller erotic al momentului, cu o nouă colecție de SF & Fantasy, cu o carte esențială pentru mediatori, dar și cu sfaturi de homeopatie sau de psihologie practică (pentru frații certăreți).

     

          

15. Odiseea zeilor,

în care mitologia grecilor (cu centauri, zeițe și Atlantide) este rescrisă de paleoastrologul Erich von Däniken, pentru care războiul dintre zeități reprezintă, de fapt, urmele contactului cu civilizații extratrestre.

14. Ghid homeopatic pentru familie:

ce boli poți vindeca de unul singur?, care este profilul tău homeopatic? și cum funcționează medicamentele homeopatice? – găsești răspunsuri clare în cartea doctorului francez Alain Horvilleur, secretar general al Organizației Medicale Homeopatice Internaționale.

13. Copilul german,

un nou policier din Seria Neagră, în care suedeza Camilla Läckberg duce mai departe aventurile Ericăi Falck – femeia tocmai descoperă niște schelete naziste prin dulăpiorul familiei…

12. Nevroză balcanică:

de ce ne înjurăm în trafic?, de ce murim de ciudă pe capra vecinului?, avem nevoie oare de un Minister la Stimei de Sine? Aflați răspunsurile din colecția de microeseuri psihanalitice ale profesorului Vasile Dem. Zamfirescu.

11. Pământul oamenilor liberi

începe cu un tânăr copist de texte sacre dintr-un sat moldovenesc – cum vă sună povestea? Încercați romanul îmbibat de magie și politic al Lilianei Lazăr, autoare care trăiește în Franța și a fost premiată pentru acest roman în 2009 de Organizația Internațională a Francofoniei.

    

   

10. Simplu, Daria

este tot o poveste autohtonă, de data aceasta cât se poate de reală și de tragică, scrisă sub formă de jurnal de o tânără învinsă de cancer anul trecut, la doar 21 de ani – memoriile de față vin după un premiu pentru jurnal din 2008 oferit de Uniunea Scriitorilor.

9. Floarea vârstei:

un alt fel de vorbi despre viața la 60 de ani – Jane Fonda își spune povestea maturizării, asezonând grăunțele de înțelepciune și anecdotele biografe cu exerciții fizice, dietetice și de meditație.

  

Citește catalogul tuturor noutăților de la târg: Grupul editorial TREI – BOOKFEST 2012

   

8. Dragul meu dușman, prietenul meu periculos:

psiholoaga londoneză Dorothy Rowe folosește datele neuroștiințelor și psihoterapiei pentru a face pace între frații certați de-o viață.

7. Pe aici au trecut cuțitarii

este un roman special care tocmai a căpătat Premiul Pulitzer pentru Ficțiune (pe 2011) – o povestea tăioasă și inteligentă despre scurgerea timpului, showbiz și supraviețuire. Jennifer Egan vă va surprinde prin prospețimea scrisului!

6. Trăiește senzațional!

află care sunt hainele, slujba și partenerul care ți se potrivesc cel mai bine, plecând de la profilul tău senzorial. Ghidul în călătoria de autodescoperire va fi specialista în neuroștiințe și psihologie educațională Winnie Dunn.

   

   

5. Muntele de la miezul nopții:

sorbonardul Jean-Marie Balas de Roblès (l-ați citit deja cu fascinantul ”Acolo unde tigrii sunt la ei acasă”) revine cu o nouă istorie, țesută sub formă de mandală – cea a unui paznic de liceu iezuit care apucă pe drumul către Shambala.

4. Psihologia mediatorului,

o carte esențială pentru un job tot mai la modă – cum să îți dezvolți abilitățile de pacificator, de persoană în stare să stingă conflicte și dispute ajunse în pragul tribunalului?

3. Fizica viitorului:

pe ludicul fizician Michio Kaku îl știți probabil din Fizica imposibilului. În noua traducere faceți cunoștință, pe calea interviurilor, cu zeci de savanți în energie, inteligență artificială sau medicină care ”inventează” viitorul în laboratoarele lor.

2. Cronoliții

neașteptat pentru mulți, Editura Trei debutează cu o colecție de SF și Fantasy, botezată Epsilon. Primele două cărți din această vară: antologia Nebula 2011 și romanul canadianului Robert Charles Wilson, o poveste despre niște gigantice statui ițite peste noapte pe tot Pământul ca să profețească… hm, o să vedeți ce…

1. Cele 50 de vicii ale domnului Grey

Fostă producătoare TV, E.L. James și-a filtrat toate fanteziile erotice într-un bestseller mult-așteptat și la noi, o carte (prima parte dintr-o trilogie) devenită hit mai întâi ca e-book, vândut într-un an în 250.000 de exemplare.

   


Te-ai gândit vreodată cât de multe poţi afla despre firea unui om aruncând un ochi iscoditor prin biroul sau dormitorul său? Psihologul texan Sam Gosling te învaţă cum să „adulmeci” urmele lăsate de fiecare în spaţiile de lucru sau de odihnă.

Iată un fragment din cartea sa ”Pe gaura cheii”, în care psihologul-cotrobăitor tocmai a primit un pachet cu niște lucruri adunate dintr-o baie:

În sfârşit liber să îmi exercit pornirile pandoriene, am tăiat pachetul şi am deschis cutia.

- Înăuntru vei găsi nişte lucruri care aparţin unei singure persoane, spuse Gary. Toate sunt luate din baia acelei persoane. (Am observat că evitase să spună a ei sau a lui). Scoate obiectele unul câte unul, continuă acesta, şi zi-mi ce îţi spun ele despre proprietarul lor.

Pe măsură ce scoteam obiectele, le întorceam pe toate părţile. Era un tub mic cu cremă de piele, un CD uşor zgâriat de muzică dance, o perie de păr din plastic maro şi o fotografie instant a zonei chiuvetei proprietarului. Pe măsură ce inspectam fiecare obiect ca să găsesc indicii am început să-mi depăn firul gândurilor în faţa camerei de luat vederi.

- Ei bine, periuţa de dinţi este destul de mare, deci aparţine probabil unui bărbat.

Teoria mea era susţinută de fotografia instant care înfăţişa zona chiuvetei cu suprafeţele din jurul ei fără chestii care să miroasă dulceag, cu straturi de jeg şi într-o oarecare dezordine, care se asociază mai degrabă cu bărbaţii decât cu femeile. Am observat că firele de păr din perie erau scurte, drepte şi închise la culoare. Poate că persoana respectivă era de origine asiatică sau hispanică. Fotografia arăta că uşa de la măsuţa de toaletă din baie nu era bine închisă si firul de la foen atârna afară; tubul de cremă de piele fusese stors la mijloc, nu la capăt, iar pe margine exista o crustă de reziduu în jurul capacului. CD-ul era o compilaţie de muzică house, un gen de muzică asociat în mod stereotip cu cluburile gay. Dacă e să mai adăugăm şi faptul că existau dovezi potrivit cărora persoana respectivă era preocupată de propria înfăţişare (acum eram destul de sigur că proprietarul era bărbat), începea să se contureze o imagine coerentă.

După câteva minute, Gary mă întrebă:

- Deci, ce-mi poţi spune despre proprietarul acestor lucruri?

Pe baza a ceea ce văzusem, am spus că eram de părere că proprietarul era un bărbat de origine asiatică trecut de douăzeci de ani şi că se prea putea să fie homosexual. Îi subestimasem vârsta cu câţiva ani – acesta avea vreo treizeci de ani – dar avusesem dreptate în legătură cu restul. Gary părea mulţumit.

    

(Preview publicat anterior în suplimentul cultural al Ziarului Financiar
   

In saptamana 7-13 mai, psihologii ies din cabinet si va invita la o ceasca de ceai cu povesti despre hipnoza, vise, desene cu sens, dragoste pe net, legende urbane, divort si psihodrama.

Psihoterapeuti pe care i-ati citit sau i-ati urmarit la televizor va vor indruma in cautarea de sine si vor lamuri din misterele vindecarii prin cuvinte. Veniti sa-i ascultati si sa-i iscoditi pe parcursul Saptamanii PSI de la Carturesti: Bucuresti – Verona, Timisoara – Mercy, Iasi si Cluj – Napoca.

Sase zile de psihologie pe intelesul tuturor si reduceri de 25% pentru toate cartile de psihologie ale Editurii Trei in saptamana 7-13 mai.

   

PROGRAM  BUCURESTI – Libraria Carturesti Verona

1. Denumirea evenimentului: Ce este si ce nu este hipnoza? 
Invitat: Irina Holdevici
Data : 8 mai (marti) - ora 18.00

2. Denumirea evenimentului: Ce spun desenele si povestile tale despre tine.
Invitat : Simona Reghintovschi
Data : 9 mai (miercuri) - ora 18.00

3. Denumirea evenimentului: Criza cuplului contemporan si sexul virtual.
Invitat: Florin Tudose
Data: 10 mai (joi) - ora 18.00

4. Denumirea evenimentului: Ce ai visat asta noapte ? Cum sa-ti intelegi visele si sa le folosesti pentru dezvoltarea personala.
Invitat: Vasile Dem. Zamfirescu
Data : 11 mai (vineri) - ora 18.00

5. Denumirea evenimentului: Mituri in psihoterapie. Preconceptii. Fraude. Legende Urbane.
Invitati: Nora Grigoruta, Teodora Ioan – Asociatia Studentilor la Psihologie si Stiintele Educatiei (ASPSE)
Data: 12 mai (sambata) - ora 11.00

    PROGRAM CLUJ – NAPOCA – Libraria Carturesti (Iulius Mall)

6. Denumirea evenimentului: Busola sufletelor suspendate.
Invitat: Liana Don
Data: 8 mai (marti) - ora 18.00

7. Denumirea evenimentului: Cum ajuti pe altcineva sa se schimbe? Strategii prin care construim comunicarea.
Invitat: Amfiana Gherman 
Data: 9 mai (miercuri) - ora 18.00

8. Denumirea evenimentului: Cum am supravietuit divortului parintilor?
Invitat: Agnes Konya 
Data: 10 mai (joi) - ora 18.00

9. Denumirea evenimentului: Puterea transformatoare a coincidentelor. Misiune, Sens, Destin.
Invitat: Adonis Bunghis
Data: 11 mai (vineri) - ora 18.00

10.Denumirea evenimentului: Strategii de abordare in consilierea victimelor traficului de persoane.
Invitat: Amfiana Gherman
Data: 12 mai (sambata) - ora 11.00

PROGRAM TIMISOARA – Libraria Carturesti -Mercy

11. Denumirea evenimentului: Tu esti OK. Eu cum sunt?
Invitat: Daniel Ciucur
Data: 8 mai (marti) - ora 18.00

12. Denumirea evenimentului: Hipnoza – bisturiul psihoterapiei.
Invitat: Daniel Muranyi
Data: 9 mai (miercuri) - ora 18.00

13. Denumirea evenimentului: Despre adevarul poetic si psihodramatic. Ne invata psihodrama sa visam?
Invitat: Daciana Zegrea
Data: 10 mai (joi) - ora 18.00

14. Denumirea evenimentului: Traind povestea vietii tale
Invitati: Dora Chelemen, Oana Bot
Data: 11 mai (vineri) - ora 18.30

PROGRAM IASI – Libraria Carturesti (Iulius Mall)

15. Denumirea evenimentului: Crizele individului contemporan.
Invitati: Aurora Liiceanu si Adrian Neculau
Data: 7 mai (luni) - ora 18.00

16. Denumirea evenimentului: Viata, sex, moarte.
Invitat: Bebe Mihaescu
Data: 8 mai (marti) - ora 18.00

17. Denumirea evenimentului: Hipnoza – Mit si Realitate.
Invitat: Ion Dafinoiu
Data: 10 mai (joi) - ora 18.00

18. Denumirea evenimentului: Trauma, atasament, constelatii familiale.
Invitati: Elena Ungureanu, Carmen Ana Rotaru
Data: 11 mai (vineri) - ora 18.00

De patru decenii, metoda “Gordon” dovedeşte că dascălii pot aplica tehnici psihologice de negociere şi comunicare pentru a se impune la clasă fără să bată cu pumnul în masă şi fără a ţine lecţii de morală.

Psihologul american Thomas Gordon dezvăluie instrumentele pentru aplanarea conflictelor din şcoală în cartea “Profesorul eficient”. Iată cum funcţionează metoda sa de negociere cu elevii:

Metoda a III-a (primele două se bazează pe autoritatea puterii şi a cunoaşterii – n.n.) abordează o situaţie de conflict de interese într-o manieră ce obligă părţile implicate să-şi conjuge eforturile în găsirea unei soluţii acceptabile pentru ambele tabere – soluţie ce presupune ca nimeni să nu piardă.

          
Un exemplu:
    
Dlui Jones îi place să-şi înceapă orele de ştiinţe cu o scurtă prezentare a activităţilor ce urmează a se desfăşura în ziua respectivă. Întrucât mai tot timpul întârzie, Sylvia îi cere dlui Jones să repete instrucţiunile, sau să-i răspundă la o serie de întrebări referitoare la procesul în desfăşurare.
Dl JONES: De câte ori întârzii la ora mea pierzi partea cu instrucţiunile iar eu trebuie să-mi pierd timpul să-ţi spun personal ce ai de făcut. M-am săturat să fac asta! (MESAJ !!!)
SYLVIA: Ştiţi, eu fac parte din redacţia revistei şcolii şi în ultima vreme am fost foarte ocupaţi încercând să respectăm termenele impuse de tipografie. De asta am întârziat mereu.
   
Dl JONES: Înţeleg. Eşti convinsă că munca în echipa de elaborare a revistei e atât de presantă încât, dacă vrei să i te dedici, va trebui să întârzii la ore. (ASCULTARE ACTIVĂ)
SYLVIA: Da…ăăă, nu chiar. Dacă puneţi problema aşa rezultă că eu nu dau nicio importanţă orei de ştiinţe. Adevărul este că eu vin la ora dvs. tot timpul anului iar activitatea la revistă ţine doar câteva săptămâni. Înţelegeţi ce vreau să spun?
   
Dl JONES: Da, vrei să spui că întârzierile sunt doar un fenomen temporar. N-ai întârziat până acum câteva săptămâni. Însă mai nou a intervenit ceva, care e doar temporar. Nu? (ASCULTARE ACTIVĂ)
SYLVIA: Îhî. Cam pe la sfârşitul săptămânii viitoare terminăm deja corecturile. După aceea nu mai am motive să întârzii.
   
Dl JONES: Curând, problema se va rezolva de la sine. (ASCULTARE ACTIVĂ)
SYLVIA: Da.
   
Dl JONES: Acum înţeleg de ce-ai tot întârziat, dar nu asta este problema mea. S-o mai spun o dată. Eu obiectez la faptul că trebuie să pierd timp ca să-ţi spun ce ai de făcut după ce ajungi aici. Când vii târziu, eu trebuie să încetez orice activitate ca să te pun pe tine la curent. Nu vreau să mai fac asta, nici măcar pentru următoarele două săptămâni. Ai vreo idee despre cum am putea rezolva chestiunea aceasta?
SYLVIA: (Stând pe gânduri) Păi, ce-ar fi dacă Joy mi-ar lua reportofonul în zilele când urmează să întârzii şi ar înregistra instrucţiunile dumneavoastră? Când ajung, eu le pot asculta la căşti şi aşa aş şti şi eu ce ştie deja toată lumea.
    
Dl JONES: Eu nu văd nimic rău în asta. Dac-o rogi pe Joy să-mi aducă reportofonul la catedră, eu mă angajez să rezolv cu înregistrarea instrucţiunilor. Apoi, când ajungi tu, vii la catedră şi-ţi iei reportofonul.
SYLVIA: Foarte bine. Mâine îmi aduc reportofonul.
  
Dl JONES: Atunci, pe mâine. Numai bine!
   
În această serie de interacţiuni, atât profesorul cât şi elevul au reuşit să-şi satisfacă nevoile printr-o soluţie sugerată de Sylvia şi acceptată de dl Jones. Ambii s-au putut declara mulţumiţi după această întâlnire. Dl Jones a putut spune “Numai bine” cu sinceritate!
  
Fragment din volumul ”Profesorul eficient. Programul Gordon pentru îmbunătăţirea relaţiei cu elevii“ de Thomas Gordon şi Noel Burch – apărut inițial în ediția online a ”Ziarului de Duminică
  

“Locul controlului”: Este vorba despre anumite credinţe legate de sursa propriei tale puteri, ceea ce poate influenţa felul în care vezi lumea şi oamenii. Acest “loc al controlului” se bazează pe educaţie, pe experienţele anterioare, pe personalitatea ta şi pe alţi factori, inclusiv genetici.

Dacă ai un loc intern al controlului, atunci crezi că ai un grad semnificativ de control asupra a ceea ce ţi se întâmplă. Crezi că alegerile pe care le faci, percepţiile pe care le ai şi felurile de-a te comporta sunt determinanţi puternici a ceea ce ţi se va întâmpla. Pe de altă parte, dacă ai un loc extern al controlului, crezi că totul ţi se întâmplă fără să depindă de tine; cu alte cuvinte, eşti sigur că ai un control redus sau inexistent asupra evenimentelor care survin şi au impact asupra ta, şi mai crezi că ai o putere neînsemnată în privinţa felului în care alegi să te comporţi sau a felului în care aceste comportamente îţi vor influenţa viaţa. Cei mai mulţi oameni sunt undeva între aceste două extremităţi şi au anumite domenii de viaţă în care sunt mai mult “interni” decât “externi” în privinţa locului controlului.

În principal, un loc intern al controlului este unul în care o persoană crede că lucrurile care i se întâmplă se datorează propriului ei efort sau propriei sale abilităţi. Locul extern al controlului e cel în care cineva crede că tot ce i se întâmplă se datorează norocului sau intenţiilor răuvoitoare ale celorlalţi. “Nu am primit o evaluare bună fiindcă nu am muncit îndeajuns anul trecut”, e în opoziţie cu: “Nu am primit o evaluare bună din cauză că nu am deloc noroc”, sau: “Evaluarea mea a fost proastă fiindcă nu mă place şeful.” Ce motiv ar avea cineva să pună întrebarea dureroasă “De ce nu mă place nimeni?” O persoană cu un loc extern al controlului nu îşi poate imagina nişte răspunsuri practice la această întrebare, deoarece acest tip de persoană crede că nu poate influenţa nicicum simpatia celorlalţi.

Înţelegerea teoriei locului controlului — şi, mai important, identificarea poziţiei în care te afli în intervalul dintre intern şi extern — te poate ajuta să îţi schimbi comportamentul mascat de lamentaţie.

Instrument de evaluare

Scală:

1 = Total de acord

3 = De acord uneori/întrucâtva

5 = Deloc de acord

Selectează cele mai potrivite opţiuni (total de acord, de acord uneori/întrucâtva, deloc de acord) pentru fiecare dintre cele 12 afirmaţii:

1. Magazinele nu îmi vor primi marfa înapoi, chiar dacă am chitanţa.

2. Nu prea am ce face dacă mâncarea pe care o comand într-un restaurant nu e bună.

3. Pot foarte bine să parchez departe de clădire, oricum nu o să găsesc un loc aproape de ea.

4. E practic imposibil să ocoleşti traficul aglomerat.

5. Cariile nu pot fi evitate.

6. Nu prea depinde de mine ca oamenii să râdă la glumele mele.

7. Nu prea depinde de mine ca salariul să îmi crească.

8. Nu prea depinde de mine ca ceilalţi să mă placă.

9. Să faci gripă ţine cu totul de hazard.

10. Felul cum arăţi este în cea mai mare parte o chestiune de ereditate şi de noroc.

11. Găsirea dragostei adevărate ţine parţial de sincronizare, parţial de soartă şi parţial de noroc.

12. Weekendurile mele sunt deseori ocupate cu lucruri pe care nu vreau să le fac.

Pentru a face punctajul:

1. Totalizează punctele pe care le-ai dat la fiecare afirmaţie.

2. caută punctajul în categoriile de mai jos.

Dacă punctajul tău este între…

48 şi 60: Ai un puternic loc intern al controlului. Acest lucru arată că eşti convins că ai o influenţă enormă asupra a ceea ce ţi se întâmplă, şi că eşti conştient de capacitatea de a face alegeri. Ar trebui să fii conştient de un anumit risc: se poate să crezi că poţi controla totul, şi deci să ai un simţ exagerat al propriei tale influenţe şi puteri. Acesta este probabil cazul dacă găseşti că eşti deseori frustrat de reticenţa lumii de-a se supune voinţei tale. Uneori lucrurile sunt în afara controlului tău şi dacă te împotriveşti realităţii nu vei avea parte decât de necazuri.

25 şi 47: Eşti la mijlocul punctajului, ceea ce arată că există anumite domenii în care crezi că ai o influenţă semnificativă în viaţa ta şi altele în care crezi că eşti lipsit de putere. Aceasta poate fi cea mai bună poziţie, dar am un cuvânt de spus celor înţelepţi: asigură-te că îţi îndrepţi convingerile despre putere în direcţia cea bună. Cu alte cuvinte, trebuie să te asiguri că nu risipeşti energia în domenii în care nu ai control şi că nu te crezi lipsit de putere în domenii în care de fapt ai.

12 şi 24: Crezi că ai foarte puţin control, dacă nu deloc, asupra a ceea ce ţi se întâmplă. Aceasta are ca rezultat o frustrare enormă şi poate duce la depresie, dată fiind deficienţa de putere pe care crezi că o ai. Cei lipsiţi de putere sunt la cheremul sorţii — sau aşa cred ei — ceea ce este dureros şi frustrant. Trebuie să îţi examinezi cu atenţie viaţa şi puterea pe care de fapt o ai. 

Fragment din volumul Cum să fii propriul tău psihoterapeut

Cu cel mai celebru titlu al doctorului Thomas Harris ne aflam in panteonul cartilor de self-help care s-au vandut in peste 10 milioane de exemplare.

Simbol al boom-ului psihologiei pop din anii ’60 si ’70, cartea apare inclusiv intr-un episod din Seinfeld, in care Jerry soseste in propriul apartament unde il descopera pe George Costanza citind pe canapea, in pragul unei depresii, Eu sunt ok – tu esti ok.

Secretul acestui succes consta in modalitatea ingenioasa in care autorul sintetizeaza conceptele de baza ale analizei tranzactionale si le propune audientei largi. Teoria lui Eric Berne, parintele acestei orientari psihologice, este expusa sub forma unor idei extrem de pragmatice, cu aplicabilitate rapida, genul de idei simple, dar patrunzatoare, si care, odata asimilate, incep sa-si arate efectele in viata de zi cu zi.

Dinamicile comportamentului uman iau diferite forme pentru ca la baza creierul nostru se raporteaza in 4 feluri diferite la lume, numite oficial de autori pozitii de viata:

  1. Eu sunt ok, tu nu esti ok;
  2. eu nu sunt ok, tu esti ok;
  3. eu nu sunt ok, tu nu esti ok; si preafericitul si aspirationalul
  4. eu sunt ok, tu esti ok.

Inainte de a explica relevanta covarsitoare pe care o au aceste pozitii de viata, este necesar sa ne familiarizam cu Sistemul PAC, alt concept fundamental in analiza tranzactionala, adica sistemul Parinte-Adult-Copil. Tributar in mare parte psihologiei individuale a lui Alfred Adler, prin faptul ca valorifica maxim modul in care preluam criteriile si regulile parintilor si le ducem cu noi peste tot si in orice situatie, PAC contine ceea ce noi insine continem: un Copil care mentine in noi propria sa filosofie (copilareasca) de viata, de obicei fragila, nerealista  si dezavantajoasa, creata in primii 5 ani dupa nastere, un Parinte care vorbeste prin noi cu regulile, critica si morala preluate de la, evident, parintii nostri (acestea vor fi inregistrate ca adevaruri indubitabile) si un Adult care isi da toata silinta sa medieze intre primii doi, sa fie realist si sa intampine probleme vietii cu maturitate rezonabila, dar mai ales sa testeze veridicitatea informatiilor stocate in Copil si in Parinte.

Fiecare dintre noi este toate cele trei la un loc si uneori facem trecerea de la Parinte la Copil si de la Copil la Adult (sau oricare alta combinatie de trei luate cate trei) in numai cateva minute. Chiar daca Eric Berne refuza comparatia Parintelui, Adultului si Copilului cu sistemul psihanalitic Eu-Se-Supraeu, continuturile lor sunt insa mai degraba asemanatoare, decat diferite, analiza tranzactionala folosindu-se cu succes de instrumentele lui Freud si Adler.

Revenind la pozitiile de viata, punctul de plecare consta in semnificatia copilariei mici pentru fiecare dintre noi. Cand ne nastem, suntem inferiori celorlalti si in totalitate dependenti de ceilalti. Pentru ca avem nevoie de parintii nostri, facem tot posibilul sa fim buni si ne temem ca am putea fi rai si i-am putea indeparta. Aceasta este esenta lui “Eu nu sunt ok”, adica prima concluzie pe care o tragem si o simtim cu totii in viata.

   

Continuarea recenziei semnată de psihoterapetul Mihaela Costea, pe CafeGradiva.ro.

    

Pielea este un organ, dar şi un foarte sensibil respondent la emoţii. Conflictele emoţionale, anxietăţile şi orice alt tip de stres pot provoca sau agrava o boală dermatologică. Ca urmare, psihoterapia este o metodă eficientă de tratament pentru aceste afecţiuni, când este folosită de terapeuţi calificaţi.

O descoperire-cheie este abilitatea corpului de a transforma ideile trăite intens şi fantasmele în realităţi fizice. O varietate de simptome ale pielii au fost declanşante şi vindecate experimental prin puterea minţii focalizate de a se concentra şi sugestiona. (…)

Să știi de ce ai parte de aceste probleme (zona zoster, eczemă, psoriazis, veruci) este primul pas spre reducerea lor. Să îți înțelegi conflictele – să înțelegi viața emoțională a pielii tale – este, de asemenea, pasul cel mai important spre controlarea factorilor psihologici care provoacă, declanșează și agravează boala.

Îndemnul cuprins în capitolul 2 este: Ascultă-ți pielea! Simptomele dermatologice reprezintă de multe ori un mesaj de la eul interior, un strigăt de ajutor, încercarea de a obține ceea ce ființa avea nevoie din punct de vedere biologic și emoțional, pentru a înflori. Cele trei tipuri de hrană emoțională sunt: dragoste, respect, protecție. Exemplificând, autorii afirmă că pielea:

  • plânge după dragoste și protecție (eczemă),
  • este furioasă (veruci),
  • încearcă să preia controlul (alergie),
  • suferă din dragoste,
  • își amintește,
  • exprimă adevăruri interzise etc.

Fragment din recenzia volumului Ascultă-ți pielea!, publicată de săptămânalul Viața medicală (nr. din 6 martie). Cartea este scrisă de psihologul clinician Ted A. Grossbart, profesor la Harvard, împreună cu dr. Carl Sherman și se vrea un ”program eficient pentru o piele sănătoasă”.

Tulburările de mișcare întâlnite de obicei în psihiatrie variază de la rigiditatea mușchilor până la tremor și ticuri și de la lentoare generală până la mișcări accelerate.

În multe cazuri, problema se datorează unor medicamente, iar aceste reacții adverse sunt recunoscute cu ușurință și în general tratabile. Unele tulburări de mișcare reprezintă simptome ale altor tulburări psihice și se pot rezolva cu ajutorul tratamentelor specifice respectivelor tulburări.

  • De obicei, depresia provoacă o retardare generală în mișcare. Dacă ești deprimat, ești lipsit de energie și motivație. Ai umerii căzuți, vocea joasă și te miști încet sau deloc. În cazurile mai grave, stai întins în pat sau pe un scaun, fără să te miști ore întregi.
  • Pe de altă parte, dacă ai manie, care este extrema emoțională opusă, te afli într-o permanentă mișcare. Îți e greu să stai locului, îți vin tot felul de idei și adesea acționezi conform lor, fără a te gândi prea mult. Psihiatrii numesc lentoarea mișcării din depresie și accelerarea mișcărilor din manie retard psihomotor și agitație psihomotorie.
  • În mod ciudat, unii pacienți deprimați devin hiperactivi, rătăcind nervoși și fără țintă, dar într-o permanentă mișcare. Hiperactivitatea este întâlnită și în tulburarea de hiperactivitate/deficit de atenție (ADHD), care apare în copilărie.
  • Dacă ai tulburare obsesiv-compulsivă (TOC) vei avea mișcări rituale. Spre exemplu, simți nevoia să te oprești și să numeri până la zece înainte de a trece pragul unei uși, sau să intri și să ieși de mai multe ori la rând. Te simți obligat să pășești pe fiecare treaptă a scării sau pe fiecare pătrat de gresie când treci printr-o cameră.
  • Unii indivizi cu TOC sunt diagnosticați și cu sindromul Tourette, o boală neurologică caracterizată prin ticuri, care afectează aproape 1‰ din oameni. Ticul este o mișcare involuntară, acestea putând varia de la ridicatul din umeri și scărpinatul nasului până la dregerea vocii și înjurături.
  • Schizofrenia te poate determina să adopți o poziție ciudată, cum ar fi cu o mână ridicată în sus sau capul întors în permanență într-o anumită direcție. Psihiatrii denumesc acest lucru ”poză”. De asemenea, poți avea obiceiul de a repeta anumite mișcări într-o manieră anume. De exemplu, în timp ce mergi, îți pocnești degetele sau faci câte o grimasă înainte de a începe să spui ceva. Psihiatrii numesc aceste mișcări stereotipe.

Fragment din 50 de semne ale tulburărilor psihice de  James Whitney Hicks

Astăzi, Gazeta Sporturilor și Editura Trei lansează al 7-lea și ultimul volum din seria de psihologie practică: Recomandări psihanalitice pentru mame. Scrisă acum aproape un veac sub forma unor scrisori adresate către proaspetele sau viitoarele mame, cartea lui Wilhelm Stekel este cât se poate de actuală, căci prejudecățile tradiționale pe care le combate autorul nu s-au schimbat prea mult din anii ’20 până în zilele noastre.

Pe blogul Jeniței Naidin, sunt sintetizate câteva dintre cele mai utile sfaturi educaționale oferite de fostul discipol al lui Freud. Citez câteva:

  • Copilul nu trebuie să fie un înlocuitor pentru oameni fără rost şi nefericiţi, care ştiu că nu mai este nimic de făcut cu viaţa lor.
  • Părinţii să nu facă din copii sediul speranţelor lor neîmplinite, să nu transfere asupra lor planurile lor ambiţioase, dar nerealizate din varii motive.
  • Există o singură linie directoare a educaţiei, aceea de a-l ajuta pe copil să depăşească în mod fericit pericolele primei copilării şi ale pubertăţii şi de a-l face „independent”, adică în stare să ducă lupta pentru existenţă.
  • Nu răsfăţaţi copilul! Stekel spune: „Cine nu cunoaşte tipul copiilor răsfăţaţi care devin, toţi, oameni nefolositori, avizi de tandreţe, de nepotolit în aceste cerinţe, deziluzionaţi şi morocănoşi, întotdeauna în căutare, întotdeauna cu privirea îndreptată înapoi, spre tărâmul de neuitat al copilăriei.”
  • Părinţii pot contribui la a transmite copilului impresii plăcute pentru ca el să se dezvolte bine. Nu aşteptaţi prea mult de la copil! Nu vă puneţi speranţele în el! Nu visaţi la un geniu, la un copil minune, la ceva special. Copilul va fi un om cu toate calităţile şi slăbiciunile unui om.
Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 101 other followers